Ioan Maric isi lanseaza „Lada de zestre“ la Targul de Sfanta Maria din Bucuresti

Cunoscutul pictor naiv bacauan Ioan Maric isi lanseaza cel mai proaspat album, aparut la Editura Vicovia din Bacau, duminica, 9 septembrie. Evenimentul este inclus in programul Targului de Sfanta Maria din Bucuresti, care va avea loc in zilele de 8 si 9 septmebrie, la care vor participa mesteri populari din toata tara dar si producatori de produse alimentare traditionale romanesti.

Lucrarea pictorului bacauan Ioan Maric contine o descriere a satului romanesc, in general si in particular, a satului natal Luncani, din apropierea Bacaului. Stilul este simplu, direct, pentru a ajunge la sufletul iubitorilor de folclor si a valorilor traditionale romanesti. Descrierea este tradusa si in engleza si franceza, devenind astfel o veritabila carte de vizita pentru expozitiile internationale la care „Badita“ participa adesea.

„Satul meu, ca o icoana

Daca, asa cum se spune chiar în aceasta carte, „pasii omului ajung acolo unde dicteaza
Dumnezeu”, atunci pot spune ca, pentru mine, Luncani înseamna „lada de zestre”, cu obiceiuri, datini, traditii si dealul manastirii, locul sfânt al nasterii, locul copilariei pe care-l port în suflet, ca pe o icoana, oriunde ma duc, si începutul unei vieti binecuvântate de Providenta, în care am cautat sa transform harul cu care am fost  înzestrat ca pictor în dar pentru semenii mei si în necontenita invitatie la credinta si iubire.Ce altceva poate fi lumea din pânzele mele, atât de laudate de privitori si de criticii de arta, care mi-au
conferit nu putine premii în tara si strainatate, decât o întâlnire cu neprihanirea copilariei din sufletul nostru, cu surâsul limpede si senin, fidel unui umor ce loveste dar
nu raneste, caci mai degraba el celebreaza puterea noastra de a ne veseli, de a ne bucura în fata personajelor pitoresti si a povestilor sprintare ale satului meu, ale satului românesc de ieri, din lumea lui Creanga, ale satului de astazi, poate mai sarac în obiceiuri si snoave, ale satului cel prezent mereu în sufletul nostru, spre a dainui si
a-si apropia meritul eternitatii. Amintirea ulitelor pline de colb, scaldate
în dogoarea soarelui vrednic si el de iubire, ori în mantia alba iernilor înveselite de colindatori, este mereu strajuita în memoria mea de dealurile vecine, cu numele Plesa, Tocila si Chicirea, Vascana,Rosca, Slatina, Poiana Marului (unde tata cu mos Ghita, fratele lui, au dat o petrecere cu toti cei care plecau pe front, de a tinut trei zile), Dealul
Manastirii, cel legat de un vechi monument monahal, cu numele Vovidenia (când eram copil, ma hârjoneam prin clopotnita, iar astazi îmi  este subiect de pictura, cu cele trei bucurii ale vietii omului – nasterea, nunta, înmormântarea parintele paroh, Vasile Gînju, verisor dupa bunicii nostri, fiind si sfatuitorul meu). Toate aceste dealuri, menite sa-ti ridice privirea catre înaltul ceresc, înca de la primul cântat al cocosului si pâna în amurgul întoarcerii vitelor de la pasune, îsi afla o sfânta însotire în mintea mea cu bisericile ridicate de înaintasii nostri, spre tihnita si fericita iluminare, ca prinos de bogatie pentru minte si suflet. Ma gândesc, mai ales, la biserica Sfintii Voievozi-Vovidenia, cea din lemn de stejar, mutata la 1777. Nu pot uita cuvintele pline de tâlc dintr-un film al marelui regizor Tarkovski, unde un personaj se întreba : „Ce rost mai are un drum, daca el nu duce la o biserica?” As putea gândi, asadar, ca dealurile si bisericile satului meu sunt îngemanari între înaltimile create de natura si cele facute de oameni, spre a ne bucura privirea si sufletul de credinta, de respect pentru miracolul vietii. Tot ce vedeti în pânzele mele, de la vesela si aparent neobisnuita vecinatate dintre gospodarii satului si lighioanele din ograda, pâna la sarbatorile nasterii, ale botezului si ale nuntii, orila obiceiurile de înmormântare, toate ispravile eroilor mereu tânarului Ion Creanga, dar si peripetiile mai noi, în care, de pilda, „punguta  Satului din Bucuresti etc. Titlurile de fiu de onoare al satului (azi ulita unde m-am nascut îmi poarta numele), al comunei Margineni, apoi al orasului Bacau si al judetului Bacau, de care ma leaga si recunostinta învatamintelor dobândite în atelierul prestigiosului pictor Ilie Boca si de la regretatul pictor Gheorghe Velea, numeroasele premii obtinute la Saloanele nationale, dinainte
si dupa 1989, iar mai târziu la importante confruntari internationale, urmate de expozitii
personale, taberele de creatie nationale si internationale, asa cum au fost acelea din
Italia, Belgia si Franta, filmele despre mine, ca În padurea cea stufoasa, realizat de Studioul „Al. Sahia”, în regia lui Titus Mesaros, sau nacela datorat cineclubului din Bacau (regizor Vladimir Lukaveski), m-au onorat si mi-au rasplatit asteptarile. Ele nu m-au facut o clipa sa uit tot ce datorez dragilor si regretatilor mei parinti, Ioan (Nicu) si Virginia (nascuta Popa), familiei, prin fiul meu Adrian, sotia lui Adriana
si nepotelele Alexandra si Ioana, dar si apropiatilor mei, sora Maricica, nasii Rusu Gheorghe si Viorica, Popa Costica si Lucretia (care mai în gluma, mai în serios a spus, când eram copil, ca voi ajunge un mare pictor), varul Ioan Luca, verisoara Nuta Nour, socrii mei, Aurelia si Gheorghe Vintila (mereu mândri de mine si gata de calde încurajari), dascalilor de la noi din sat, domnul Heretiu, doamna Cascaval, doamna Jerghiuta, oamenii care m-au încurajat si mi-au conferit apoi însemnele pretuirii arteimele. Acestea mi-au sadit în suflet o bucurie rara, ivita din sentimentul demnitatii unui fiu al Luncanilor, care a reusit sa duca în Parlamentul european de la Bruxelles si la Strasbourg, cât si pe toate cele cinci continente, ceva din  lumea acestui sat, din fibra umorului românesc,din neastâmparul imaginatiei iscoditoare a picturii naive, atât de generos reprezentata pe plaiurile moldave si identificata adeseori cu marile
cautari si împliniri ale artistului Ioan Maric (zis Badita), satisfactia celui
mai exigent critic al artei mele, prea buna Niculina, sotia mea, „sefa”, care a
fost, este si va fi alaturi de mine, cel mai bun sfatuitor. Aceste gânduri si cele
câteva imagini însotitoare de lucrari ale mele, ca marturie pentru harul dat de Dumnezeu si bucuria de a le oferi semenilor, se înfatiseaza si ele în cartea închinata satului Luncani (consemnatîntr-un document emis de domnul Moldovei,Alexandru Lapusneanu, la 6 aprilie 1560), tot ca un onest semn de respect, de pretuire si de iubire pentru locul natal si pentru oamenii lui, pentru ceilalti fii de onoare ai satului nostru, pentru toti traitorii de pe meleagurile moldave si pentru cititorii care se vor învrednici sa afle despre noi si despre neostenita noastra credinta în bine si frumos. Altfel, ce rost ar avea toate aceste stradanii, daca ele nu ar da seama de vocatia binelui si a frumosului, cu  care ne-am nascut, de nevoia de „a-ti iubi aproapele ca pe tine însuti” si, nu în ultimul rând, de a descoperi în bucuriarâsului câte ceva din puterea noastra miraculoasa de a ne elibera de fantasmele
raului si a ne pregati pasul spre a urca, fie voios fie anevoios, catre înaltimile create de natura si de cei mai vrednici semeni înzestrati cu credinta în bunul Dumnezeu”, Ioan Maric (zis Badita), pictor de arta naiva

 

TÂRGUL DE SFÂNTA MARIA

8 – 9 SEPTEMBRIE 2012

 

SÂMBATA, 8 SEPTEMBRIE

12.00   Bun venit la târg!

12.30   Icoana Maicii Domnului – expozitie de icoane

Lucrari ale mesterilor iconari – Vladimir Baciu, Mihaela Badescu, Stela Costache,

Carmen Catana, Cecilia Cismasu, Radu Dinca, Ileana Ometita, Irinel Parasca,

Oana Ducu, Vasile Moldoveanu.

(Casa Glod)

13.30   Vasilache si Marioara la târg!

Actor Paul Ionescu – Teatrul Tandarica, Bucuresti

 

14.00   Concert de Sfânta Maria

Cântari religioase

Grupul de muzica bizantina Anton Pann al Patriarhiei Române

Coordonator – Dr. Constantin Raileanu

 

Ave Maria – muzica instrumentala

Adrian Dragoescu si Florin Mitrea

Glorie Tie Marie!

Tudor Niculescu Mizil – chitara clasica                                  (Biserica Dragomiresti)

15.30   Povesti cu Vasilache si Marioara

Actor – Paul Ionescu – Teatrul Tandarica, Bucuresti

16.00   Pentru tine Marioara! – cântece populare

Maria Butaciu, Maria Stroia, Ana Maria Arnautu

 

16.30   Sunetul muzicii – recital instrumental

Cornelia Tihon

La acordeon – Daniel Badoi

 

17.00   Peregrinatio… cu grupul TRUVERII – Bucuresti

Coordonator – regizor Mihai Serghei Todor

 

14.00 – 16.00  Frumusetea sfintilor – atelier – icoane pe sticla

Vladimir Baciu – Bucuresti                                        (Biserica Dragomiresti)

Jocul margelelor – atelier – podoabe populare

Maria Morar – Salva, Bistrita-Nasaud                               (Foisorul de vara)

 

Persoanele care sarbatoresc onomastica de Sfânta Maria au acces gratuit în muzeu!

(pe baza cartii de indentitate).

 

12.00 – 19.00 Târgul mesterilor populari-olari, tesatoare, mascagii, sculptori în lemn, iconari…

Arome din bucataria traditionala … placinte,  cozonaci, turta dulce, dulceturi,

miere.

Produse bio.

 

DUMINICA, 9 SEPTEMBRIE

12.00   Si  în chiosc fanfara cânta…

Clasic Band 2000

Coordonator – Adrian Ienea

 

13.00   Cântecul popular în dialog muzical

Rodica Anghelescu, Georgiana Manaila, Ion Dragan, Alexandru Patrascu

 

14.30   Lada de zestre – Ioan Maric – lansare album

Ed. Vicovia, 2012, Bacau

 

15.00   Cântec si joc ca pe la noi

Ansamblul folcloric Creveniceanca – Crevenicu, Teleorman

Coordonator – Violeta Mârza

 

15.30   Museatâ fatâ … Ansamblul Pilisterlu al Societatii Culturale Aromâne

Coordonator – Chirata Gheorghe

16.00   Nenea Iancu la sosea.

Compania Civic Art

Coordonator – Marian Ciripan

 

17.00   Muzica si dans traditional din Indonezia

Parteneriat – Ambasada Iondoneziei la Bucuresti

 

Prezinta actorul Alexandru Nicolae Mihai

 

14.00 – 16.00  Frumusetea sfintilor – atelier – icoane pe lemn

Mihaela Badescu – Bucuresti            (Biserica Dragomiresti)

Povestea lemnului – atelier – sculptura în lemn

Vasile Moldoveanu – Moreni, Dâmbovita       (Casa Chiojd)

9.00 – 19.00   Târgul mesterilor populari-olari, tesatoare, mascagii, sculptori în lemn, iconari…

Arome din bucataria traditionala … placinte,  cozonaci, turta dulce, dulceturi,

miere.

Produse bio.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

WP to LinkedIn Auto Publish Powered By : XYZScripts.com