O suita de activitati dedicate Zilei Internationale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, desfasurata sub genericul „Lectii ale trecutului – marturii si reflectii dedicate memoriei victimelor Holocaustului”, s-a derulat în intervalul 21-27 ianuarie 2026, la initiativa profesorului de istorie Gabriel Stan. La acestea au participat elevi si profesori de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau. Ele au avut drept scop, nu doar pastrarea memoriei victimelor Holocaustului, dar mai ales sensibilizarea tinerii generatii în fata pericolului pe care îl reprezinta intoleranta, discriminarea si ura.
Dintre ele remarcam:
• • Vizita virtuala la Muzeul Memorial Auschwitz-Birkenau;
• • Vizita virtuala la Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord (Simleu Silvaniei);
• • Prezentarea lucrarii si a filmului documentar „Am fost doctorita la Auschwitz” – Gisella Perl: o Gisella Perl a fost inchisa la Auschwitz unde a fost nevoita sa lucreze ca asistenta a lui Josef Mengele, supranumit „Ingerul Mortii” din cauza sadismului de care a dat dovada. Punându-si viata în pericol, în timpul noptilor, pe podeaua murdara, Perl a salvat viata femeilor însarcinate care urmau sa fie supuse experimentelor lui Mengele, întrerupându-le sarcina.
• • Prezentarea romanului „Profesorul de la Auschwitz”, de Wendy Holden: o pornind de la marturiile supravietuitorilor si documentele din arhive, romanul „Profesorul de la Auschwitz” urmareste destinul lui Fredy Hirsch, tânarul care a riscat totul pentru a aduce un strop de lumina si speranta în inimile copiilor deportati în lagarul de exterminare. În adolescenta, atletul Fredy Hirsch visa sa participe la Jocurile Olimpice din 1936. Legile de la Nürnberg, din 1935, zdrobesc însa orice încredere în viitor pentru cetatenii evrei ai celui de-Al Treilea Reich. Tânarul se vede nevoit sa-si paraseasca tara natala, iar Europa întreaga devine, ametitor de repede, teatrul unor orori inimaginabile. În mijlocul lor, Fredy încearca sa pastreze vie speranta în inimile victimelor inocente;
•
• • Secventa speciala, dedicata Pogromului din Bucuresti (21-23 ianuarie 1941), de la care se împlinesc 85 de ani, episod distinct al Holocaustului din România. o cu aceasta ocazie, participantii au primit, cu titlu gratuit, din partea Fundatiei Laude-Reut, prin bunavointa presedintei si fondatoarei acesteia, Tova Ben Nun-Cherbis, publicatia „Eu sunt B-14849. Povestea baiatului de 13 ani care a supravietuit lagarului de la Auschwitz”, autor Octavian Fülöp, care a împlinit 95 de ani.
• o în zilele 21-23 ianuarie 1941, la Bucuresti, a izbucnit o revolta legionara, condusa de Horia Sima, împotriva „Conducatorului”, generalul Ion Antonescu. Evenimentul a fost alcatuit dintr-o serie de actiuni violente si crime împotriva evreilor din Capitala. Bilantul final cuprinde peste 120 de morti, majoritatea macabrelor asasinate fiind comise în padurea Jilava – unde au fost înregistrati 90 de morti – precum si la Abator, pe soselele Fundeni si Pantelimon. Lectia Pogromului legionar antievreiesc din 21-23 ianuarie 1941 este aceea ca valorile libertatii si demnitatii fiintei umane, indiferent de etnie, rasa, sex sau religie trebuie aparate mereu. Combaterea oricarei forme de rasism, antisemitism sau xenofobie este o obligatie morala a generatiei noastre fata de victimele acestor manifestari extremiste.
•
• • Prezentarea materialului „#Povesti de viata din timpul Holocaustului”, realizat în scop educational de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie
• Wiesel”. Acesta a reprezentat o serie de manifestari violente si crime împotriva evreilor, care au avut loc în timpul Rebeliunii legionare din ianuarie 1941.
• • Organizarea expozitiei de fond bibliografic recent, dedicat memoriei Holocaustului din Europa si din România.
„Prin organizarea acestor activitati educationale variate, nu doar ca am marcat „Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului”, dar totodata am încercat sa contribuim la formarea unor cetateni responsabili, capabili sa recunoasca si sa combata intoleranta si discriminarea în toate formele sale.
Aceasta suita de evenimente cu tema „Lectii ale trecutului – marturii si reflectii dedicate memoriei victimelor Holocaustului”, dedicate liceenilor a fost o ocazie de a reflecta asupra trecutului si de a edifica un viitor mai bun, în care astfel de tragedii nu se vor mai repeta.
În contextul actual am considerat oportun sa realizam si o scurta prezentare a unui eveniment tragic, din istoria contemporana a României, Pogromul de la Bucuresti (21-23 ianuarie 1941), de la care se împlinesc 85 de ani.”, ne-a declarat prof. Gabriel Stan, de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau.
Motto: „Fara memorie, nu exista cultura. Fara memorie, nu ar exista nici civilizatie, nici societate, nici viitor.” -Elie Wiesel
Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului este 27 ianuarie, data la care, în 1945, cel mai mare lagar nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau (astazi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietica.
Aceasta zi de comemorare a fost decisa prin Rezolutia Adunarii Generale a Natiunilor Unite, pe 1 noiembrie 2005.
Ziua de 27 ianuarie marcheaza eliberarea lagarelor de concentrare naziste si sfârsitul Holocaustului, în care milioane de evrei au fost ucisi de catre regimul nazist, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Descoperirea lagarelor de concentrare naziste a aratat întreaga oroare a planurilor lui Hitler de a extermina evreii din Europa si alte minoritati, iar dezvaluirile facute de media au socat lumea întreaga.
Nu este cunoscut numarul exact al evreilor ucisi în Holocaust, cifra cel mai frecvent notata de istorici este de sase milioane, la care se adauga si peste cinci milioane de alte victime ale atrocitatilor naziste: circa trei milioane de polonezi, o jumatate de milion de sinti si roma, mai mult de 15 mii de homosexuali, persoanele cu handicap si membrii ai cultului crestin „Martorii lui Iehova”, toti etichetati drept „dusmani ai statului german”. Au fost ucisi în total 1,5 milioane de copii.
Cu ocazia Zilei Internationale de Comemorare a Holocaustului se aduc aduc omagii, se aprind lumânari si au loc marsuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului. Sunt gesturi simbolice, carora li se adauga Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de institutii din marile orase ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care tin vie amintirea victimelor genocidului.
În acest context, de curând, profesori din Bacau si Constanta au participat la Conferinta Internationala „Holocaust public memory in the post-survivor era: integrating digital mnemonic tools in museums”, organizata de European Jewish Association (EJA), cu sediul la Bruxelles si care a avut loc la Cracovia si la Auschwitz-Birkenau. Un moment important si extrem de emotionant al evenimentului l-a constituit vizita de studiu de la Lagarul de concentrare si exterminare Auschwitz-Birkenau, unde a fost organizat un si kaddish, în memoria victimelor Holocaustului.
