La mijlocul lunii iulie, aflat la Chisinau, premierul român Mihai Tudose a anuntat ca a convenit cu omologul sau din Republica Moldova, Pavel Filip, organizarea unei sedinte comune de Guvern, în aceasta toamna, la Chisinau. Mihai Tudose declara ca, pâna la data organizarii acestei întâlniri a celor doua Cabinete de Ministri, vor avea loc „întâlniri lunare la nivel de ministri pentru a impulsiona proiectele comune”. De asemenea, premierul Tudose afirma ca, pâna la sfârsitul lunii iulie, ministrii de interne ai celor doua state, vor avea o întâlnire de lucru. De aici.
Nu am cunostinta ca în luna august sa fi avut loc o întânire comuna a celor doi ministrii de interne. A avut loc o întâlnire a sefului Politiei de Frontiera din Republica Moldova, Fredolin Lecari, cu omologul sau român, Ioan Buda. Dar înca nu putem vorbi despre un punct de control comun la frontiera moldo-româna. De aici.
Care vor fi însa subiectele care vor fi dezbatute în sedinta comuna a celor doua guverne care va fi organizata la Chisinau?
În fata corpului diplomatic român presedintele Iohannis a afirmat ca „prioritatea permanenta a României, o reprezinta dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeana a Republicii Moldova”. De aici.
Declaratia presedintelui român vine sa confirme faptul ca temele mai vechi, de interconectare strategica, de consolidare a institutiilor democratice si proiectele cu beneficii directe pentru cetatenii din Moldova, vor continua. Deci, nimic extraordinar pe agenda de lucru a celor doua Guverne, subiectele sunt cunoscute. Si totusi, care sa fie motivul real pentru care, la sase luni de la cea de a treia sedinta comuna a celor doua guverne, desfasurata în martie 2017 la Piatra Neamt, a fost anuntata înca una? Ce s-a întâmplat în acest rastimp pentru ca, la Chisinau, sa se desfasoare înca o reuniune comuna a celor doua Cabinete de Ministrii?
Cred ca raspunsul la aceasta dilema este legat de comportamentul de politica externa al Guvernului Filip. Ultimele actiuni ale Cabinetului Filip, dar si ale Parlamentului moldovean, vin sa arate factorilor decizionali de la Bruxelles, de la Moscova ori de la Washington ca Republica Moldova este suverana în actiunile ei. Declaratia Parlamentului Republicii Moldova, din 21 iulie, prin care s-a cerut autoritatilor ruse retragerea trupelor militare pe care le are dislocate în regiunea transnistreana, dincolo de a fi un gest de aducere aminte a rezolutiei summit-ului OSCE de la Istanbul, a facut parte din acelasi complex de gesturi prin care statul moldovean îsi apara interesele de securitate. A-l declara indezirabil pe vicepremierul Federatiei Ruse este o masura curajoasa care presupune un anumit grad de risc. Gesturile de suveranitate si independenta facute de autoritatile de la Chisinau au atins interesele Federatiei Ruse în regiune.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, sustine ca acei care au influentat autoritatile moldovenesti sa ceara la ONU retragerea trupelor ruse din Transnistria, doresc sa provoace un razboi în regiune. De aici.
Amintesc ca, actiunile Guvernului Filip au venit ca urmare a votului din 7 iulie 2017, atunci când Duma de Stat a Federatiei Ruse a hotarât pastrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreana. Prezenta trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, fara un acord suveran, este un atac la adresa suveranitatii ei. Desigur statul rus, poate respinge, la ONU, initiativa moldava, pentru asta ar trebui sa ofere argumente plauzibile. Nu cred ca aceste argumente, bazate pe norme internationale, ar putea fi formulate.
Cred ca, viitoarea sedinta comuna a celor doua Guverne va avea loc înaintea desfasurarii Adunarii Generale a ONU. Pâna atunci, oficialii statului român vor gasi, suficiente motive pentru a sprijini initiativa Republicii Moldova de la ONU. Nu pentru ca ea ar fi îndreptata împotriva Federatiei Ruse, ci în baza respectului pentru dreptul international aflat în vigoare.
Si asta în ciuda faptului ca anexarea peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa l-a torpilat, încercând sa-l arunce în aer.
Post Scriptum
La data publicarii acestei note de blog, în spatiul public (atât românesc cât si moldovean) înca nu au aparut informatii referitoare la data la care va fi organizata aceasta sedinta comuna a celor doua Guverne. Sper ca, pâna atunci, va avea loc si o întâlnire a celor doi ministrii de interne. Au despre ce discuta.