Poetul Vasile Târâteanu (72 de ani), patriot român din Cernauti, a venit în cadrul Conferintei „DECRET“ de la Universitatea „George Bacovia“ din Bacau, care s-a desfasurat pe 9 si 10 noiembrie, sa traga un semnal de alarma fata de gravitatea consecintelor adoptarii legii educatiei din Ucraina.
Cunoscutul om de cultura român, presedintele Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Cernauti, afirma ca deznationalizarea românilor se face accelerat.
De la declararea independentei Ucrainei fata de URSS din 1990 pâna în prezent, numarul scolilor în limba româna aproape s-a înjumatatit. Odata cu legea educatiei, promulgata recent de presedintele Petro Poroshenko, stergerea identitatii se va face rapid, în doar doua trei generatii.
În 1940 functionau 149 de scoli în limba româna, în 1990, doar 99 de scoli în limba româna. Din 1990 pâna în prezent au mai ramas doar 62 de scoli.
„De la an la an, deznationalizarea românilor din regiunea Cernauti se desfasura lent. Numarul scolilor scadea, dar treptat. Acum pasii de stergere a identitatii se fac repede, dur. Prin articolul 7 al legii educatiei nationale, învatamântul în limba materna din Ucraina este lichidat. Este vorba de scolile în limba româna, rusa, bulgara si maghiara. Ne-am adresat presedintelui Ucrainei, ca sa nu promulge aceasta lege, ne-am adresat si presedintelui Iohannis. Dupa ce presedintele a promulgat aceasta lege, i-am atras atentia ca nu s-a tinut de cuvânt fata de români, care l-au votat crezând ca le vor fi respectate drepturile“, a precizat Vasile Tarâteanu, la Bacau.
Institutul din Cernauti, condus de Vasile Tarâteanu, a facut facute demersuri si fata de Uniunea Europeana. Pâna acum, fara rezultate concrete.
„Legea nici nu a fost discutata. Ucraina, când si-a obtinut independenta, s-a angajat sa respecte drepturile depline ale tuturor minoritatilor, pentru dezvoltarea culturii si identitatii acestora. Articolul 7 ale legii încalca aceste prevederi, stipulate în articolele 10, 22 si 53 din Constitutia Ucrainei“, a mai spus Tarâteanu.
Românii din Ucraina, marginalizati în URSS dar si în Ucraina
Vasile Tarâteanu este una din cele mai cunoscute voci ale românilor din nordul Bucovinei, regiunea care a ramas dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial în componenta URSS, iar dupa destramarea imperiului, în componenta Ucrainei.
Articolul 7 din legea educatiei vine în contradictie cu mai multe articole din Constitutia Ucrainei. Dar asta nu i-a împiedicat pe alesii Ucrainei sa aprobe legea. Românii sunt marginalizati, afirma poetul Vasile Tarâteanu, nu au acces în structurile de conducere ale statului ucrainean.
„Românii nu sunt numiti în posturi de conducere în Ucraina. Din 1940 pâna în prezent niciun român nu a fost ministru în Ucraina si niciunul nu a detinut macar o functie mai importanta. Dar noi suntem capabili sa învatam limba statului în care traim. Pe vremea Austro-Ungariei am învatat limba tarii, în timpul URSS, am învatat limba rusa iar acum copii nostri stiu limba ucraineana. Dar au dreptul sa învete si în limba lor materna“, a încheiat Vasile Tarâteanu.
În zona Cernauti dar si în sudul Republicii Moldova traiesc aproximativ 500 de mii de români, care se identifica drept români sau moldoveni.
Dl T?râ?eanu nu este „presedinte al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru Românii de Pretutindeni” ci este „pre?edintele Centrului Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cern?u?i”. Aten?ie, sunt 2 institu?ii diferite. Prima scrisa de voi e institutul aflat în subordinea Ministerului Românilor de pretutindeni, la Bucure?ti. Al doilea este un ONG la Cern?u?i
Corectez. Multumesc!