Presedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a participat vineri la un eveniment organizat de armenii din Bacau, în parteneriat cu institutiile publice, în memoria celor peste 1,5 milioane de armeni care au murit în urma genocidului 
dispus de Guvernul Junilor Turci, în 1915. Exterminarea în masa a armenilor, necondamnata de marile puteri, a fost urmata, în al Doilea Razboi Mondial, de Holocaustul împotriva evreilor, al romilor dar si de epurarea altor etnii.
De la ora 13, sediul Uniunii Armenilor din Bacau, de pe strada Oituz, Varujan Vosganian, însotit de scriitorul Mircea Bostan, a sustinut o scurta prelegere în fata armenilor bacauani dar si a reprezentantilor societatii civile. Apoi, de la ora 14.00, în Piata Tricolorului din Bacau a avut loc „Comemorarea a 99 de ani de la genocidul împotriva armenilor“, la care au participat si reprezentantii Institutiei Prefectului, ai Consiliului Local Bacau si ai unor licee.
Varujan Vosganian a facut mai multe consideratii asupra crimelor din aprilie 1915, facute de Imperiul Otoman, condus la acea vreme de guvernul „Junilor Turci“, despre drama dezradacinarii, a deportarilor, foametei, cu scopul exterminarii definitive a 
armenilor, care ocupau acele teritorii de mii de ani. Totodata, nu a uitat sa aminteasca de caldura poporului român, care i-a primit cu bratele deschise si le-a acordat drepturi, iar armenii au contribuit în toate domeniile la binele societatii. „Îi multumesc lui Vasile Agop pentru organizarea acestei saptamâni dedicata comemorarii genocidului armenilor si vreau sa anunt ca anul viitor va organiza acest
Vasile Agop, Uniunea Armenilor din Romania, Filiala Bacau
eveniment la nivel national“, a spus Varujan Vosganian, în introducere. „În manuale scrie ca au murit 6 milioane de evrei, zeci de milioane de chinezi si un milion si jumatate de armeni. Dar nu exista o aritmetica a sângelui. În Anatolia traiau 3 milioane de armeni, jumatate au murit în 1915. Populatia noastra s-a înjumatatit. Armenii s-au asezat acolo cu un mileniu înainte de nasterea lui Isus. În numai trei luni, aceasta civilizatie a fost complet nimicita. Au ramas patru mii de biserici, trei mii cinci sute de scoli, sute de mii de locuinte, care au fost ocupate. Indiferenta fata de genocidul armean a costat omenirea foarte mult. I-au urmat alte acte de acest gen: Holocaustul îndreptat împotriva evreilor si tiganilor, genocidul din Cambodgia, din Africa, din 
fosta Iugoslavie. Eu cred ca recunoasterea genocidului armean este un moment de luciditate, a opiniei publice mondiala. Daca Turcia se revendica mostenitoare a Imperiului Otoman, atunci trebuie sa-si asume si greselile“, a mai spus Varujan Vosganian.
Senatorul român de origine armeana a facut referire si la necesitatea ca partidele politice din România dar si alesii din Parlamentul României sa-si asume o declaratie comuna, pentru recunoasterea genocidului armean si a adevarului istoric. Însa, o astfel de atitudine a clasei politice din România poate fi interpretata ca un semnal negativ, ca opozitie fata de politica Turciei, cu care România întretine relatii economice consistente si este partener in NATO. Mai mult, recunoasterea crimelor facute în urma cu un secol lasa loc si la revendicari de natura morala si materiala, deoarece armenii au lasat odata cu deportarea lor o „zestre“ considerabila poporului turc.
„Comemorarea a 99 de ani de la genocidul împotriva armenilor“ în Piata Tricolorului din Bacau
De la ora 14, comemorarea armenilor ucisi de „Junii Turci“ în 1915 s-a facut si în centrul municipului Bacau, în Piata Tricolorului. Un grup numeros, format din elevi de la Colegiul National Gheorghe Vrânceanu (coordonati de profesorul de istorie Dumitru Ficuta), de la Colegiul National de Arta „George Apostu“ si de la Colegiul „Anghel Saligny (de la clasele profesorului dr. Ovidiu Buhucianu) dar si alte cadre didactice au luat parte la discursurile tinute de armeni si autoritatile locale. Institutia Prefectului a fost reprezentata de Carmen Cioltan, iar Consiliul Local Bacau, de Ilie Bârzu. Cei peste 100 de elevi au tinut un moment de reculegere si au aprins lumânari, care au format, grupate, anul 1915. Drama poporului armean a rasunat, poate pentru prima data, atât de clar bacauanilor aflati în zona centrala a orasului. Dincolo de marile personalitati, de origine armeana, care s-au dovedit, totodata si buni români (Virgil Madgearu, Garabet Ibraileanu, Spiru Haret, Vasile Conta, Varujan Pambuccian, s.a.) românii au si experiente dureroase similare cu cele ale armenilor. Sute de mii de români basarabeni au ajuns în lagarele de munca din Siberia, iar mutarea populatiei, înfometarea, au ramas doar semnele unei natii înfrânta dupa Razboi.
Comemorarea armenilor la 99 de ani de la genocidul din Anatolia este un proiect pus la punct de Uniunea Armenilor din România, Filiala Bacau, sustinut si de Ambasadei Armeniei, cu sprijinul Casei Corpului Didactic din Bacau (profesorul Gabriel Stan), a profesorilor bacauani, a Uniunii Scriitorilor din România si a Societatii Cultural Stiintifice „Vasile Alecsandri“ din Bacau.
În urmatoarele zile, Bacaul va fi „capitala“ comemorarii genocidului armean. Mâine, sâmbata, la sediul Uniunii Armenilor din Bacau va avea loc o întâlnire cu oficiali armeni, Hasmig Danelian si Gurgen Ohanian, care vor vorbi despre oportunitatile pe care le ofera astazi Armenia. Miercuri, 30 aprilie, la Sala Ateneu din Bacau, de la ora 16, va avea loc un simpozion dedicat culturii si civilizatiei armene, la care vor participa personalitati importante armene dar si reprezentanti ai mediului academic.
