Partizanii Gheorghe Pasca si Gavrila Rus, ucisi de Securitatea comunista in 1956, vor fi deshumati



„Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER), organizeaza în zilele de 28 si 29 aprilie 2014 o actiune de investigatii arheologice în orasul Nasaud, jud. Bistrita-Nasaud. Actiunea prevede cautarea, identificarea si deshumarea osemintelor ce apartin lui Gheorghe Pasca si Gavrila Rus, victime ale Securitatii ucise prin împuscare în urma unei confruntari armate desfasurate în apropierea satului Bichigiu, jud. Bistrita-Nasaud“, se arata in comunicatul semnat de arheologul Gheorghe Petrov, din cadrul  Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

 

gheorghe Pasca (2)„Gheorghe Pasca s-a nascut la 13 aprilie 1901 în localitatea Salistea de Sus, jud. Maramures. Parintii sai au fost Gavrila si Maria, acestia având împreuna 12 copii. Gheorghe Pasca avea ca preocupari principale dogaritul, albinaritul si mai ales vânatoarea, fiind un bun cunoscator al muntilor si padurilor din zona Maramuresului. Treptat, a ajuns la o stare materiala relativ prospera, devenind o persoana cunoscuta în zona, la aceasta contribuind hotarâtor prestigiul si popularitatea sa, calitatile sale de vânator vestit darsi cununarea multor familii tinere din zona. A fost casatorit cu Anisia, cu care însa nu a avut copii.

Potrivit unor marturii, Gheorghe Pasca a intrat în vara anului 1946 în conflict cu autoritatile ca urmare a refuzului sau de a-si preda pusca de vânatoare cu luneta, asa cum erau dispozitiile legale de atunci. Cautat apoi de Siguranta Statului, si-a parasit gospodaria si s-a refugiat în munti. Alte marturii sustin ca Pasca îi detesta pe gheorghe Pasca (1)comunisti, manifestându-se în mai multe rânduri deschis împotriva acestora. Oricum, el a devenit destul de repede un proscris pentru regimul comunist. Presiunile asupra membrilor familiei Pasca aveau sa fie tot mai puternice în perioada urmatoare, ceea ce l-a determinat si pe fratele sau Dumitru sa-si paraseasca locuinta si sa se alature lui Gheorghe Pasca, în 1949. Concomitent, în comuna învecinata, Dragomiresti, au fost depistate persoanele implicate în organizatia „Lupta împotriva comunismului”, acestea fiind nevoite sa se refugieze în munti. Pentru o scurta perioada de timp fratii Pasca s-au integrat în acest grup, însa dupa uciderea lui Dumitru de catre securisti, în februarie 1950, Gheorghe Pasca a preferat sa reziste mai mult izolat, sporindu-si astfel sansele de supravietuire. A pastrat însa legatura cu membrii acestei organizatii, furnizându-le informatii, arme si munitii pâna la anihilarea treptata a tuturor componentilor grupului.

În continuare au existat mai multe tentative ale Securitatii pentru a-l captura pe Pasca, însa acesta a reusit sa le dejoace. În decembrie 1950, Securitatea a trimis-o în munti pe Ioana Vlad, o tânara din Salistea de Sus, pentru a-l gasi pe Pasca si a comunica locul în care acesta se afla. Ioana era nascuta în 1925 si se cunostea de mai mult timp cu Pasca, pe care l-a sprijinit clandestin în mai multe rânduri. Acesta a lamurit-o însa sa nu se mai întoarca în sat si sa ramâna alaturi de el. Cei doi au trait împreuna pâna în iunie 1953, în acest timp nascându-se o fetita, Ioana, si se astepta un al doilea copil. Au locuit mai mult într-un bordei sapat în Magura Telciului, un loc situat în zona comunei Telciu din nordul jud. Bistrita-Nasaud. Pe baza unor informatii obtinute de la un localnic, în iunie 1953 trupele de securitate i-au împresurat pe cei doi în timp ce se aflau în acel bordei. Ioana Vlad a fost prinsa, însa Gheorghe Pasca a reusit sa scape. Ioana Vlad a trecut prin interogatoriile Securitatii si a fost închisa la penitenciarul din Satu Mare unde, la 23 august 1953, a nascut al doilea copil, pe Gheorghe. Dupa patru luni de detentie, Ioana Vlad a fost eliberata si s-a reîntors acasa, fiind tinuta permanent sub observatie. În anii ce au urmat, Gheorghe Pasca si-a vizitat pe ascuns în mai multe rânduri familia. Securitatea supraveghea cu maxima atentie zona în care activa partizanul, controlând si interogând orice persoana suspectata ca ar fi în legatura cu el, uneori recurgând chiar si la tortura pentru a forta oamenii sa vorbeasca.

Gavrila RusLa începutul anului 1955, Gheorghe Pasca s-a stabilit într-un adapost amenajat într-o padure din apropierea satului Bichigiu, com. Telciu, jud. Bistrita-Nasaud, localitate situata în partea de sud a Muntilor Tibles, la 23 de km spre nord-vest fata de orasul Nasaud. Lui Pasca i se alaturase în primavara acelui an un tânar din Bichigiu, Gavrila Rus, nascut în 1934, ce dezertase din armata în timpul efectuarii stagiului militar, fiind încorporat la o unitate de munca. Acesta era fiul lui Mihaila Rus, un cunoscut gospodar din localitate ce era considerat de autoritati drept chiabur. Mihaila Rus a fost persoana care i-a sprijinit constant pe cei doi fugari, aprovizionându-i permanent cu alimente si cu cele necesare traiului în padure. Pentru acest lucru el a fost arestat si torturat de Securitate la Nasaud, fiind determinat sa marturiseasca locul unde se aflau ascunsi cei doi partizani. Se cunoaste ca Securitatea a organizat în zona satului Bichigiu o ampla actiune pentru prinderea si lichidarea celor doi fugari. În ziua de 5 februarie 1956, mai multe cadre operative însotite de trupe de la Batalionul de Securitate din Floresti-Cluj au fost deplasate si desfasurate pentru blocarea si cercetarea zonei. Actiunea s-a desfasurat cu rapiditate si partizanii au fost luati prin surprindere. În urma confruntarii armate, în conditii controversate si înca nelamurite pe deplin, Gheorghe Pasca si Gavrila Rus au fost ucisi prin împuscare.

Cadavrele celor doua victime au fost transportate în aceeasi zi la sediul Securitatii din Nasaud, unde au fost tinute vreme de câteva zile pentru a putea fi vazute de localnici, fiind apoi îngropate în cimitirul orasului. Majoritatea marturiilor indica faptul ca trupurile victimelor au fost introduse într-o groapa comuna, însa trebuie avuta în vedere si varianta, sustinuta de unii, dupa care înhumarile s-au facut în doua gropi aflate în plan alaturat. Moartea lui Gheorghe Pasca si Gavrila Rus a fost consemnata în Registrul Starii Civile de la Primaria orasului Nasaud la data de 6 februarie 1956.

Actiunea de deshumare va fi efectuata de o echipa specializata de arheologi si istorici, coordonata de Gheorghe Petrov de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alaturi de care se vor afla Marius Oprea, Paul Scrobota si Horatiu Groza. Investigatiile se vor desfasura în prezenta reprezentantilor Parchetului Militar din Cluj, care a fost sesizat de catre IICCMER în privinta acestui asasinat. La fata locului se vor afla si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe.

Activitatile echipei de cercetare sunt sprijinite în teren de catre Colegiul Economic din Nasaud (director – dr. Dorel Bidica, prof. Stefan Bachis, administrator – Aurel Ioan Popa) si de Vasile Rus, preotul ortodox din satul Nepos.

Locul desfasurarii actiunii se afla în Cimitirul Central din orasul Nasaud. Cercetarile vor începe în dimineata zilei de luni, 28 aprilie, si vor fi definitivate în cursul zilei urmatoare“, se mai arata in comunicatul  Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Impartaseste

administrator a etichetat acest articol cu: , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

Cele mai comentate