“Republica Moldova îsi exprima profunda îngrijorare în legatura cu ultimele evolutii din Ucraina, în special privind situatia în jurul peninsulei Crimeea, si actiunile cu caracter militar întreprinse de autoritatile Federatiei Ruse.” Comunicatul Presedintiei statului moldovean a aparut târziu, semn ca institutia prezidentiala a negociat cu celelalte institutii ale arcului guvernamental – Parlamentul si Guvernul, modul si formula de comunicare.
Multor politicieni moldoveni, criza ucraineana de sâmbata, 1 martie, le-a stricat somnul 
de dupa-amiaza. Seful Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman, se afla în vizita oficiala în Canada si Statele Unite, premierul Iurie Leanca se afla în pregatiri pentru a pleca la Washington, iar alti oficiali se aflau la deschiderea festivalului de muzica „Martisor 2014” si aveau telefoanele mobile deconectate.
Asa ca, timpul de reactie al instutiilor statului moldovean a fost mult prea lung. Pâna sa se formuleze propozitia prin care statul moldovean “subliniaza importanta respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei si neadmiterii violarii principiilor dreptului international”, pe retelele de socializare, liderul liberal democratilor moldoveni, ex-premierul Vlad Filat îsi asuma responsabilitatea pentru a afirma ca „tratatele si conventiile care asigura suveranitatea acestui stat trebuie sa fie respectate” si ca „deciziile Federatiei Ruse afecteaza grav pacea si linistea din regiune” – scurt, clar si cuprinzator. Si oarecum riscant.
Pentru domnul Putin, pozitia oficiala a Republicii Moldova fata de decizia Rusiei de a trimite trupe militare în estul si sudul Ucrainei, costa mai putin. Mai importanta pentru diplomatii rusi aflati la Chisinau a fost monitorizarea vitezei de reactie a factorilor de decizie moldoveni.
Deocamdata, decizia Consiliului Federatiei Ruse de a merge pe mâna lui Putin, nu a fost urmata de masuri militare concrete. E drept ca înaintea deciziei Parlamentului Rus de a interveni în Crimeea, institutiile administrative din Simferopol si aeroportul international din oras au fost ocupate de forte militare despre care presa internationala afirma ca ar apartine trupelor ruse dislocate în Crimeea.
“Stranutul” rusesc a stîrnit déjà panica: ministrii Afacerilor Externe ai Frantei si Germaniei, Laurent Fabius si Frank-Walter Steinmeier, si-au anulat vizita comuna în Republica Moldova si Georgia. Ministerul german de Externe informeaza ca cei doi se vor întruni, luni, 3 martie, la Bruxelles într-o sedinta de urgenta la care va participa si comisarul European pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, Catherine Ashton. Iar presedintele american Barack Obama a avut o conversatie telefonica, cu Putin care a durat 90 de minute.
Bucurestiul a reactionat si el în viteza – dupa sedinta de urgenta cu sefii structurilor de securitate ai statului român, presedintele Basescu transmis presei un comunicat în care se arata ca „România nu este afectata direct de situatia din Ucraina si nu exista riscuri imediate la adresa securitatii nationale a statului român”. Prezent la o emisiune a postului Pro TV, seful statului român a fost mai nuantat si a afirmat ca liderul rus, Vladimir Putin, „îsi apara interesele strategice”. Potrivit presedintelui român, “confruntarea se va încheia cu aparitia unui nou conflict înghetat, si prin obtinerea unui statut extrem de favorabil al Crimeei pentru Federatia Rusa si cu o marire a resurselor militare dislocate de Rusia pe teritoriul Crimeii”. „Rusia nu va renunta la Crimeea, noua putere democratica de la Kiev a facut o eroare fundamentala: a anulat exact legea care permitea folosirea limbii materne pentru minoritati„, a concluzionat presedintele Basescu.
Profesorul universitar Ionel Nicu Sava, a pus punctele la locul lor: “În Ucraina, optiunea pro-Europa a esuat lamentabil datorita rezistentei provinciilor rusesti, optiunea pro-Eurasia la fel, datorita revolutiei provinciilor vest-ucrainiene. Costurile au fost suportate, pe rând, de minoritatile neucrainiene si, apoi, de majoritatea ucraineana. Vecinii au fost, cu totii, afectati la rândul lor. UE si FMI deconteaza, la fiecare 10 ani, falimentul Ucrainei. Pentru ce ar trebui sa investim, asa cum afirma domnul Brezezinski, într-o Ucraina pro-Europa si anti-Rusia si sa facem cu totii sacrificii pentru a salva democratia de la Kiev, daca, pe termen mediu si lung, statul ucrainean devine oricum falimentar? Doar pentru a-i da o lectie domnului Putin? În felul acesta si viceversa este la fel de valida.” Într-adevar, occidentalii, au stiut mereu ce se întâmpla în Ucraina, iar numirea lui Iateniuk ,un apropiat al doamnei Timosenko în functia de prim ministru si abrogarea legii cu privire la limbile nationale pe teritoriul Ucrainei au fost erori tactice de proportii. Ele au amplificat senzatia de reticenta a europenilor fata de complicata situatie din interiorul Ucrainei. Tocmai aceasta abtinere a facut posibila o promta si cinica reactie a Moscovei.
Atunci când afirma ca, “europenii trebuie sa vina cu un plan concret de salvare a Ucrainei, altfel, totul e poveste”, domnul Basescu stie ce spune. Din nefericire, costurile, fie ele economice, fie ele militare, sunt prea ridicate. Planuri de salvare nu vor fi iar trupele ruse, cele care sunt déjà în Crimeea vor ramâne dislocate în regiune. Referendumul cu privire la statutul autonomiei peninsulei a fost amânat pentru data de 30 martie. Posibil ca tot atunci sa aiba loc consultari populare si în alte regiuni ale statului ucrainean locuite de etnicii rusi. Consultari al caror rezultat poate fi intuit, nu-i asa?
Federatia Rusa nu va risca sa îsi trimita alte trupe pe teritoriul statului ucrainean. Îi sunt de ajuns cele care se afla déjà acolo. Ucraina va ramâne întreaga. Cu o singura conditie – federalizarea ei. În viitoarea federatie, Crimeea si regiunile de est vor avea o mai mare autonomie, pentru ca atunci când situatia politica o va cere, sa poata bloca aderarea Ucrainei la UE si/sau NATO. Desigur pentru federalizarea Ucrainei trebuiesc facute manevre militare – ele au loc pentru „mentinerea pacii”. Altfel martisorul federal nu va fi acceptat.Victor Nichitus-Jurnalist de Dimineata
