Suferintele actritei Margareta Pogonat si mostenirea de la Plopana: un conac si 50 de hectare de pamânt



Aparut si in Adevarul

Maria-Anca Rusescu (65 de ani), unica fiica a cunoscutei actrite de teatru si film, Margareta Pogonat-Caliopi, care s-a stins anul trecut pe 11 mai, va da în judecata Primaria Plopana, pentru aproximativ 46 de hectare de teren, cât i-au mai ramas de restituit dupa expropierea abuziva facuta de comunisti în 1949.

Film Margareta PogonatÎn ultimii ani de viata, cunoscuta actrita Margareta Pogonat, care a jucat la Teatrul National din Iasi, la Teatrul de Stat din Ploiesti si în final, la Teatrul Nottara, a facut eforturi  pentru recuperarea memoriei familiei dar si a pamânturilor luate abuziv de comunisti.  În Iasi a recuperat mai multe imobile (care, între timp au fost vândute), iar în comuna bacauna Plopana, aproximativ 3,4 hectare de teren din 50, câte a avut bunica ei, Margareta Voinescu, maritata cu Petru Pogonat, care a fost expropiata de comunisti în 1949. Unica sa fiica, Maria-Anca Rusescu face acum noi demersuri, pentru ca autoritatile din Plopana sa-i retrocedeze terenurile, pe vechile amplasamente, iar daca asta nu este posibil, pe calea instantelor.

Tatal actritei, poet si ziarist, a fost adus întrun cearsaf, bucati, de pe frontul din Rasarit

Actrita Margareta Pogonat (6 martie 1933-11 mai 2014)  nu a apucat sa-si cunoasca bine tatal, fost jurnalist si poet, care s-a înrolat voluntar în Armata si a murit pe frontul de Rasarit, în 1941. Maria Anca RusescuMaria –Anca Ruseanu încearca sa recupereze din istoria familiei, zdruncinata Conacul din Plopanadecisiv în anii celui De-al Doilea Razboi Mondial si dupa venirea comunistilor. „Strabunica mamei, Sevastia Voinescu, decedata în 1941 a avut o singura fiica, Margareta Voinescu, careia, în 1925, i-a lasat întreaga avere. Ea a fost maritata cu Petru Pogonat, fost prefect al Iasiului si decan al Baroului Iasi. De pe urma relatiei lor s-au nascut Alexandru, bunicul meu si Sebastian, care nu a avut copii. În 1933 s-a nascut mama, Margareta, iar în 1941 îi moare tatal, pe front, la doar câteva saptamâni dupa începerea Razboiului“, ne-a povestit Maria Rusescu.

Alexandru Pogonat era ziarist si poet în Iasi. A plecat pe front în prima linie si a murit strapuns de gloante, taiat în bucati cu baioneta. „Tatal sau, Petru, bunicul mamei, l-a adus într-un cearsaf acasa“, afirma Maria Anca Rusescu. Poetul Pogonat a plecat pe front pe 22 iunie 1941, cu Regimentul 7, Rosiori, iar pe 8 august a aceluiasi an, a murit pe câmpul de lupta, la sud est de Wessellaia“, potrivit unui document din arhiva Ministerului Apararii Nationale.

Bunicul Petru Pogonat a fost prefect si decan al avocatilor din Iasi. A sfârsit monah  la Manastirea Neamtului

Petru PogonatBunicul actritei, Petru Pogonat, s-a nascut în 1880, în comuna Bârlad, din judetul Tutova (actuala comuna Plopana. Pâna în 1909 urmeaza cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti si îsi ia doctoratul în stiinte juridice, la Paris. Odata cu instalarea comunistilor, în 1947, stiind ce va urma (era chiabur si a avut o profesie liberala) a intrat în monahism. Pe 5 septembrie a aceluiasi an este facut arhidiacon, apoi ieromonah, protosinghel si duhovnic. „La data de 2 ianuarie 1957 a încetat din viata Parintele Cuvios Petru Pogonat, regretând toata obstea sfintei manastiri ca s-a lipsit de un parinte de mare valoare, prin intelepciunea si bunatatea cu care a fost înzestrat de Dumnezeu“, se arata într-o scrisoare semnata de Benedict Sauciuc, staretul Manastirii Neamtu.

Maria-Anca Rusescu afirma ca moartea lui prefectului Petru Pogonat s-ar fi tras de la una din vizitele liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Prin 1952, i-a prezentat lui Dej, când acesta a vizitat manastirea, o icoana facatoare de minuni. A cerut sa fie scos de la Neamt si anchetat. Staretul s-a opus, dar presiunile au fost mari si a aflat si el ca se doreste scoaterea lui dintre monahi. Nu a mâncat o saptamâna si a murit“, afirma fiica actritei.

Preotii si monahii batrâni de la manastire afirma ca protosinghelul Petru Pogonat, folosindu-si cunostintele juridice, a pledat în favoarea Manastirii Neamtu, împotriva statului comunist, iar instanta i-a dat câstig de cauza. În obstea de la Neamt a mai ramas dictonul care-l folosea des: „Nu eu vorbesc, ci Stefan cel Mare, care a înfiintat manastirea, de aceea trebuie sa aveti grija de manastire, precum înaintasii nostri“.

La Crucea parintelui Petru Pogonat, din cimitirul manastirii, se afla scrisa o însemnare lasata, în 1986, de actrita Margareta Pogonat: „În viata, bun fara pereche, profesional, vioara veche/  Ca om a fost exceptional, iar ca parinte, ideal. Cultura lui, podoaba rara, frumoasa, ca o zi de vara…“

Actrita, purtata pe drumuri 15 ani de Comisia Locala de Fond Funciar din Plopana

Dupa Revolutie, actrita Margareta Pogonat a facut mai multe demersuri pentru obtinerea imobilelor luate abuziv de regim. În Iasi, dupa ce i-a fost recunoscuta calitatea de mostenitor, a obtinut casele si un teren, care au fost vândute Margareta Pogonatavocat Vlad Secuiurecent. În Bacau, a fost despagubita pentru conac si a primit 3,4 hectare pe legea 18. „Am câstigat aproape un hectar în contul conacului, ca despagubire. Pentru legea 18, s-au dat actiuni la IAS Traian, si a fost pusa în posesie pe 3,4 hectare. Mai ramân de dat, pâna la 50 de hectare, 46,6 hectare“, afirma Maria-Anca Rusescu. Autoritatile din Plopana au tergiversat mai multi ani punerea în posesie a actritei, pentru restul terenului, iar fiica sa este dispusa sa înceapa un proces, pentru a se face dreptate. Desi instanta de la Iasi, pe baza acelorasi acte, a restituit imobilele, Primaria Plopana a cerut de mai multe ori sa se faca dovada calitatii de mostenitor a Margaretei Pogonat. O alta explicatie data este ca vechiul amplasament a fost dat altor proprietari, în ultimii 20 de ani, iar ce a mai ramas în rezerva comunei sunt terenuri mici. „Sunt niste probleme la dumneaei. Nu este nici primul, nici ultimul caz de expropiere. Amplasamentul dînsei nu mai exista, ca s-au dat pamânturi pe legea 18. Mai avem rezerve, dar nu suprafate compacte, mari. Nu putem sa-i dam o suta de loturi pentru cele 46,6 hectare. Acum suntem blocati si cu legea 165 din 2013, facem inventarieri, ca sa le putem da marilor proprietari totul. Doamna Margareta Pogonat a venit de câteva ori, în treacat. Nu au fost transmise documentele la timp, s-a dat totul peste cap. Acum sper sa lamurim situatia“, a spus primarul Gheorghe Andries, din Plopana.

În scurt timp, documentele aflate în dosarul de restituire a proprietatii, de la Comisia Locala Plopana, vor ajunge în instanta. „Am solicitat toate documentele care se afla în dosarul de restituire a proprietatii, pentru Margareta Pogonat, a carei mostenitoare este Maria Anca Rusescu, pentru a vedea stadiul de solutionare a acestuia. Vom face o actiune în instanta, pe baza actelor cu care deja a fost câstigat procesul de la Iasi si pentru ca alte tergiversari sa nu mai aiba loc“, a spus avocatul Vlad Sebastian Secuiu, care-o reprezinta pe fiica actritei.

Impartaseste

Mircea Merticariu a etichetat acest articol cu: , , , ,

4 Comentarii

  1. Constantin Moldovean spune:

    „moartea lui prefectului Petru Pogonat s-ar fi tras de la una din vizitele liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.”
    „Nu a mâncat o saptamâna si a murit“
    .
    P?i, l-a oprit Gheorghiu-Dej s? înfulece ?!?!

  2. românca spune:

    Statul roman sa cedeze hectarele, daca nu-i apartin.
    Sa le cedeze proprietarilor de drept, ori aici nu se aplica legea, daca e lege?
    Si totul, spre a lumina memoria marii actrite, Margareta Pogonat.
    D-zeu sa-i dea odihna meritata, lumina in Rai, lumina in locul unde sufletul ei frumos se odihneste.

  3. românca spune:

    Statul român s? cedeze hectarele, dac? nu-i apar?in.
    S? le cedeze proprietarilor de drept, ori aici nu se aplic? legea, daca e lege?
    ?i totul, spre a lumina memoria marii actri?e, Margareta Pogonat.
    D-zeu s?-i dea odihna meritat?, lumin? în Rai, lumin? în locul unde sufletul ei frumos se odihne?te.

  4. Doamna T. spune:

    Un mare nume in teatru
    Multi dintre stralucitii actori ai teatrului romanesc au jucat sau debutat in piesele Sidoniei Dragusanu.
    http://www.sidonia.ro.

    Seara r?spunsurilor, teatru, Bucuresti, 1958
    Fiicele, teatru , Bucuresti, 1963
    Valsul, teatru, Bucuresti, 1963
    Zizi si formula ei de viata, teatru, Bucuresti, 1964
    Intilnire cu ingerul, teatru, Bucuresti, 1965
    Jocul adev?rului, teatru, Bucuresti, 1966
    Necunoscuta si cei patru cavaleri, muzical, 1969
    Comisarul, in colab. cu Ana Rubinstein, Bucuresti, 1971,
    (versiune maghiar?, Tirgu Mures, 1973)
    Sentimente si naftalin?, teatru, Bucuresti, 1980

    Am avut o mare surpriza sa redescopar piese de teatru de o verva si actualitate incredibila pe site-ul autoarei

    http://www.sidonia.ro/p/articole.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *