Rusia afirma ca administratia Obama a obligat-o sa intervina în Siria



FOTO: https://img.rt.com

Scris de Valentin Vasilescu, analist militar, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni.

Mai multe persoane cu influenta de la Kremlin afirma ca administratia Obama ar fi determinat Rusia sa intervina în Siria. Unul din motivele invocate de la început fiind prevenirea extinderii fenomenului terorist catre zona Caucazului, în special în Cecenia. Totusi, descifrarea motivelor implicarii Rusiei în conflictul din Siria continua sa aibe multe necunoscute. Prima necunoscuta ar fi de ce avioanele rusesti din Siria care puteau acrosa 8-24 de rachete sau bombe, au fost înarmate doar cu doua bombe sau rachete, toate de tip ”inteligent” ( KAB-250 S/LG, KAB-500 L/Kr, KAB-1500 L, KAB-1500 Kr, Kh-29 L/T , Kh-25 T ), ghidate prin fascicol laser, GPS si TV/IR ? Abaterea probabila a acestor arme fiind de 2-5 m. Tot o  necunoscuta este aceea ca avioanele de vînatoare-bombardament rusesti au fost tinute uneori, timp de o ora în zona de serviciu în aer, pîna cînd a fost îndepartat ultimul civil sirian din zona tintei. Ne amintim ca bombardierele B-52 americane au îngropat în covoare de bombe, atît combatanti vietnamezi, cît si localitatile populate din preajma lor, iar avioanele americane A-1 Skyrider, F-100, F-105, F-4, F-8, A-4, A-6, A-26, B-57 au lansat mii de rezervoare cu napalm asupra satelor vietnameze. Procedeul utilizat de rusi în Siria este unul pe care îl foloseste doar aviatia unui stat, în operatiunea de aparare a propriului teritoriu.

FOTO acesflyinghigh.files.wordpress.com

O alta necunoscuta este de ce Rusia s-a hotarît sa intervina, abia în octombrie 2015, la peste patru ani de la declansarea razboiului din Siria, cînd 75 % din teritoriul national fusese ocupat de rebelii islamisti ? În februarie 2014 a avut loc lovitura de stat din Ucraina, sprijinita de Occident, cunoscuta sub numele de Euromaidan, urmata de alipirea Crimeii la Rusia, prin referendum în martie 2014 si declansarea razboiul civil din estul Ucrainei. SUA, Uniunea Europeana si statele fidele SUA au instituit un embargou economic împotriva Rusiei. În septembrie 2014, la summitul din Tara Galilor, NATO a decis dezvoltarea unor noi capacitati de aparare la granitele Rusiei. Concretizata ulterior prin dislocarea Brigazii 3 Tancuri, din Divizia a 4-a americana, în Tarile Baltice si Polonia ( 87 tancuri Abrams M1A1, 20 de obuziere autopropulsate M109A6 Paladin si 136 de masini de lupta ale infanteriei M2 Bradley). La care se adauga Brigada 10 Aviatie ( 50 de elicoptere UH-60 Black Hawk, 10 elicoptere de transport greu CH-47 Chinook si 24 de elicoptere de atac AH-64 Apache ).

În razboaiele din Golf, armata americana a uniformizat un nou algoritm de cercetare-lovire pentru penetrarea în adîncimea strategica a apararii inamice. Dupa ce aviatia americana a cîstigat suprematia aeriana, avioanele de vînatoare-bombardament americane au trecut la neutralizarea, cu mare precizie, a blindatelor irakiene de pe aliniamentele fortificate de contratac, de pe aliniamentele de contra-ofensiva, din esalonul doi si din rezerva marilor unitati tactic-operative. Concomitent cu aceasta, elicopterele de atac ale trupelor de uscat si ale infanteriei marine americane, au reusit ca împreuna cu bateriile de obuziere autopropulsate M109A6 Paladin, de calibrul 155 mm, sa neutralizeze gruparile de artilerie de brigada, divizie si mijloacele de pe aliniamentele antitanc din primul esalon al armatei irakiene.

FOTO https://sobchak.files.wordpress.com

Localizarea cu precizie a tintelor irakiene s-a realizat printr-un program complex de cecetare al armatei americane, bazat în afara cercetarii din satelit, pe patru niveluri ISR (Intelligence, Surveillance & Reconnaissance), de culegere si prelucrare a datelor pentru formarea unei imagini complete a situatiei din teatrul de operatii terestru. Primul nivel, cel strategic, îl constituiau avioanele fara pilot cu raza mare de actiune RQ-4 A/B Global Hawk si ulterior RQ-170 Sentinel, precum si avioanele de cercetare cu echipaj U-2, E-8C, RC-135. Al doilea nivel ISR era reprezentat de avioanele fara pilot cu raza scurta si medie de actiune RQ-7 Shadow, RQ-5 Hunter, MQ-1 Predator, MQ-9 Reaper.  Al treilea nivel ISR era reprezentat de avioanele cu elice, cu echipaj, de tip Cessna Caravan 208B, C-23A Sherpa, C-12R Horned Owl si C-12 MARSS-II King Air. Al patrulea nivel ISR era format din flota de elicopterele a celor 12 brigazii de aviatie ale trupelor de uscat ale SUA ( OH-58D Kiowa Warrior si AH-64 Apache ).

Prin actiunea combinata a mijloacelor de cercetare-lovire americane, structura dispozitivului de lupta irakian a fost dezorganizata, creîndu-se culoare largi de patrundere a unitatilor mecanizate sau de tancuri.  Pentru strapungerea în adîncime a dispozitivului de aparare si reusita manevrei de învaluire a flancurilor, s-au folosit mai putin tancurile M1A2 Abrams, masinile de lupta ale infanteriei M2 Bradley sau masinile de lupta ale infanteriei marine AAV-7A1, întrucît toate sunt pe senile si au o viteza mica de deplasare. Au fost preferate utitatile motorizate, dotate cu transporoare blindate LAV-25 Stryker ( viteza maxima pe sosea de 100 km/h ), transformate în brigazi Stryker.

US Air Force (USAF) Security Forces Journeyman, Airman First Class (A1C) Robert Trusty, rides atop a US Marine Corps (USMC) Light Amphibious Vehicle (LAV-25)

Brigada model Stryker are 135 de transportoare Stryker si este structurata pe trei batalioane de infanterie (  3 companii ), un escadron de cercetare (  3 companii ) cu 33 de transportoare Stryker si 12 HMMWV, un divizion de artilerie ( 3 baterii de tunuri tractate, calibrul 155 mm ) si un batalion de trupe pentru operatiuni speciale. Începînd din 2012, armata rusa a transformat 7-10 brigazi motorizate dupa modelul american Stryker, bazîndu-se pe transportorul amfibiu blindat BTR-80 si BTR-82A. În urmatorii 2-3 ani, BTR-80/82A va fi înlocuit cu noul VPK-7829 Bumerang.

FOTO http://www.planobrazil.com/

În Siria, avioanele de vînatoare-bombardament rusesti Su-25, Su-24, Su-34 si cele ale aviatiei siriene, au creat brese în dispozitivele de lupta ale rebelilor, lovind rezervele de munitii si carburanti, mijloacele de lupta mobile ( precum blindatele si piesele de artilerie autotractate ), dar si punctele de sprijin fortificate. Elicopterele de atac Mi-24V si Mi-28N rusesti au eliminat din cadrul dispozitivelor de aparare ale rebelilor camionetele Toyota, înarmate cu mitraliere, lansatoarele si rachetele portabile antitanc ( de pe aliniamentele de contra-atac ) si autovehiculele încarcate cu explozibil ale atentatorilor sinucigasi. Prin bresele astfel create, au fost introduse si transportoare blindate rusesti BTR-82A, ca elemente înaintate, datorita capacitatii mari de manevra, în teren lipsit de obstacole si a puterii de foc a tunului de calibrul 30 mm, montat în turela. Pentru protectia lor, alaturi de BTR-82A au actionat si cîteva tancuri rusesti T-90A echipate cu sisteme active de protectie Shotra care fac ineficiente rachetele antitanc americane Tow-2.  Nu este exclus ca Rusia sa trimita în Siria si noile sale tipuri de blindate ( tancul T-14 Armata,  masini de lupta ale infanteriei T-15 si Kurganets-25 ), aflate în faza de testare, cele mai avansate blindate la ora actuala.

În Siria, armata rusa si-a creat o puternica componenta de recunoastere C4I ( Comanda, Control, Comunicatii, Computere, Informatii si Interoperabilitate ), a sistemului sau de cercetare-lovire. Culegerea si prelucrarea informatiilor a fost stratificata pe mai multe niveluri, la fel ca în cazul armatei americane. Aceste niveluri cuprind pe lînga cercetarea din satelit, avioanele de cercetare cu echipaj, de tip Il-20M1 si Tu-214R (ale caror misiuni dureaza peste 12 ore ),  avioanele fara pilot (UAV), cu raza mica de actiune, de tip Zala, Yakovlev Pchela-1T si Orlan-10, avioanele fara pilot cu raza mare de actiune Dozor 600, precum si elicoptere de cercetare si atac Mi-35 si Ka-52.

https://topwar.ru

Întrucît în spatiul aerian din nordul, centrul si estul Siriei operau aeronave ale coalitiei anti-Stat Islamic, condusa de SUA ( care includ aeronave NATO si ale statelor arabe din zona Golfului ), conform declaratiilor generalului Philip Breedlove, fostul comandant al NATO din Europa, contingentul aero-terestru rusesc si-a creat în zona de vest a Siriei, o zona de excludere (A2/AD bubble ), a mijloacelor NATO. În zona de excludere, Rusia a aplicat un set de masuri de asigurare de lupta prin care a cîstigat suprematia în razboiul radioelectronic ( Electronic warfare -EW), dus împotriva sistemelor de cercetare terestre, aeriene si cosmice a ale coalitiei anti-Stat Islamic.

Zona a devenit opaca pentru de mijloacele de cercetare ale NATO,  datorita echipamentelor rusesti Krasukha-4 care bruiaza radarele de supraveghere de pe satelitii de spionaj americani din familia Lacrosse / Onyx, radarele bazate pe sol, cele aeriene de tip AWACS, E-8C, RC135, Sentinel R1 si cele montate pe avioane fara pilot RQ-4 Global Hawk, MQ-1 Predator, MQ-9 Reaper. Avioanele rusesti au fost echipate cu containerele de bruiaj SAP-518/ SPS-171 si  L-175B Hibini, iar  elicopterele Mi-8AMTSh cu sistemul de bruiaj Richag-AV. Alte echipamente rusesti trimise în Siria pot bruia si anula comenzile de zbor, de la distanta, a dronelor care executa misiuni de cercetare în spatiul aerian din vestul Siriei sau genereaza contramasuri, în spectrul vizibil, infrarosu sau laser, împotriva mijloacelor de supraveghere electrono-optice aeriene sau cosmice ( IMINT ) ale americanilor. În zona de excludere aeriana din Siria, rusii au utilizat si avioane de interceptare Su-30 SM si Su-35, precum si sisteme de rachete antiaeriene cu raza mare de actiune S-400.

Asadar, dislocarea contingentului aero-terestru rusesc în Siria a fost în primul rînd o consecinta a masurilor administratiei Obama în privinta Rusiei, mai ales printr-o agresivitate sporita a NATO, în apropierea granitelor Rusiei. Ea nu a servit doar sprijinirii regimului Bashar Al Assad, ci a urmarit si pregatirea militarilor rusi, în vederea respingerii unei invazii NATO asupra Rusiei, dorita de administratia Obama. Dar a vizat si testarea functionarii unor componente esentiale, ale noului sistem strategic de cercetare-lovire al armatei ruse. Sistem care nu a fost verificat pîna acum, în conditii reale, de lupta. Sistemul fiind  copiat dupa cel american, adaptat la conditiile concrete ale armatei ruse si care are rolul de a apara Rusia, în cazul unei invazii NATO.