În urma cu trei ani, în luna ianuarie 2012, societatea Amurco a daruit Bacaului 6,2 hectare de teren pe care se afla un munte de fosfogips, praf usor radioactiv. Atunci exista promisiunea accesarii unor fonduri europene, pentru ecologizare si realizarea unui parc, dar acum exista riscul ca bacauanii sa suporte pentru acesta decizie costuri de milioane de euro.
Primaria Bacau risca sa cheltuie milioane de euro pentru ecologizarea haldei de fosfogips, rezultata din activitatea societatii CIC, devenita ulterior Amurco. În luna ianuarie 2002, fara sa puna alte conditii, alesii locali bacauani au acceptat actul de donatie prin care 62 185 de metri dar si cladirile si anexele de pe strada Chimiei, numarul 1, de pe „Platforma Amurco“ intrau în patrimoniul municipiului Bacau. Atunci, în timpul Uniunii Social Liberale exista promisiunea unor demersuri pentru finantarea unui proiect de ecologizare a muntelui de fosfogips. Una dintre variante era ca fosfogipsul sa fie acoperit cu mâl provenit din decolmatarea Insulei de Agrement. De trei ani sa tot asteptat ca sa fie semnat contractul de finantare „Decontaminarea haldei de fosfogips din Bacau” cu Ministerul Mediului. Cheltuielile rezultate de accesarea 
fondurilor nerambursabile, cofinantarea locala necesara dar si alte sume neeligibile urmau sa fie suportate integral de societatea bacauana. Pentru ecologizarea muntelui de fosfogips, autoritatile au încercat sa obtina finantare prin Axa 2, a Programului Operational Sectorial de Mediu. Dupa trei ani de la hotarârea Consiliului Local Bacau, de acceptare a donatiei, nu s-a mai întâmplat nimic. „Vom încerca sa revocam acea hotarâre de Consiliu Local, în care am acceptat sa primim halda de fosfogips, fara sa punem alte conditii“, a precizat secretarul municipiului Bacau, Ovidiu Popovici.
Varianta inventatorului Nicolae Constantinescu
Nicolae Constantinescu, care s-a facut cunoscut prin câteva inventii, care au la baza praful de fosfogips încearca de câtiva ani sa preia întreg muntele. Bacauanul afirma ca are posibilitatea tehnica pentru a folosi acest praf, fara a fi daunator populatiei, la producerea de pavele, asfalt dar si suplimente de îngrasaminte pentru agrciultura. „Vreau sa preiau eu muntele de fosfogips, cu tot cu obligatii de mediu, deoarece, printr-o productie masiva as putea sa folosesc tot praful în 6-7 ani“, a spus Nicolae Constantinescu.
Halda de fosfogips din Bacau ocupa o suprafata totala de 16 hectare. Potrivit unor estimari, aici sunt depozitate peste 6 milioane de tone de fosfogips, praf usor radioactiv, fara impact major asupra populatiei. (Adevarul)
