scris de psiholog ILIE MARINESCU
leit motiv al vietii românului în exil
“EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – Un alt fel de pasoptisti români în Franta, Canada si Statele Unite”, de Octavian Curpas, iata o carte pe care lecturând-o si trecând naratiunile prin ochiul psihologului, pot afirma ca trecutul nu exista; doar prezentul exista, deoarece persoana extrage din memoria sa ceea ce a înregistrat, retinut, interpretat – din evenimentele petrecute ieri. Exista o diferenta importanta între trecut, între situatiile în ansamblul lor, descrise din interior de fiecare dintre protagonistii acestei carti, chiar în acel moment si evenimentele traumatizante si lectiile de viata, sentimentele sau modelele pe care le retinem mai târziu.
În fiecare capitol ce reprezinta o etapa din viata fiecaruia, se produce o transformare. Când protagonistii acestor mininuvele povestesc ceva, este asadar important sa fim atenti si sa ascultam dincolo de cuvinte stiind ca esential nu este ceea ce s-a întâmplat în „odiseele” acestora, ci amintirea evenimentelor traumatizante care ramâne, si mai cu seama, emotia sau mesajul pe care le extragem din ele.
A regasi amintirile frumos expuse de scriitorul si jurnalistul Octavian Curpas, ne ajuta sa întelegem peripetiile, cu toate riscurile ce decurg din acestea, în dorinta acelora care au ales calea de a pleca într-o lume mai buna si mai civilizata, dar nu sa schimbam ceva din trecutul lor.
Am constatat uneori, lecturând cartea, ca, desi tristetea aduce cu sine plânsul, întrând în empatie cu personajele prin intermediul lui nea Mitica, scriitorul Octavian Curpas întâlneste sentimentele acestuia, care se simte înteles. Important este pentru cititor sa verifice daca propriile proiectii corespund realitatii, astfel încât sa evalueze pe cea a fiecarui personaj din carte, ceea ce va duce la o întelegere mai profunda a evenimentelor ce i-au condus spre o decizie irevocabila, de a alege „odiseea exilului”.
Daca aceasta culegere de întâmplari reale fascineaza cititorul de la prima lectura, se datoreaza unui fapt deosebit de important, acela ca toate personajele, dincolo de evenimentele ce le-au marcat existenta în exil, au înteles ca pentru a trai bine prezentul, au acceptat sa se împace cu trecutul.