Cultura Cucuteni, redescoperita la Fulgeris



Arheologii bacauani au gasit în comuna Pâncesti statuiete si obiecte de cult, care aduc noi informatii asupra uneia din cele mai vechi civilizatii ale lumii. Desi perioada  Culturii „Ariusd-Cucuteni-Tripolie “(4000-2600 î Hr) este cunoscuta prin cultul feminitatii si fertilitatii, la Fulgeris au fost gasite si statuete masculine

Statuiete, vase de ceramica de cea mai buna calitate si bine conservate, vetre de foc, topoare de cupru dar si obiecte folosite în cultul religios, în urma cu mai bine de 5 mii de ani, au fost descoperite pe terenurile agricole de pe dealul Fulgeris (în locul numit „Trei ciresi“) din comuna bacauana Pâncesti. Majoritatea obiectelor dateaza din Neolitic, în special din perioadele Culturii Cucuteni.(4000-2600 î Hr), dar sunt amestecate cu piese ce provin din perioada geto-daca(secolul 1 î Hr-secolul 1 d Hr). Sapaturile s-au facut pe terenuri care sunt proprietatea oamenilor, iar pentru asta satenii au fost despagubiti. Deoarece fondurile si echipa sunt destul de mici, în ultimii ani au fost sapati doar 400 de metri patrati, desi întreg situl se întinde pe un hectar.

Descoperirile facute de curând la Fulgeris aduc însa informatii noi asupra uneia din cele mai vechi culturi europene.  ”Cultura Cucuteni” numita acum si ”Ariusd (Covasna)-Cucuteni(Iasi)-Tripolie(lânga Kiev)” a luat numele localitatilor în care s-au facut primele descoperiri. Ea  se întinde pe 320 de mii de kilometri patrati, din sud-estul Transilvaniei, o parte din Moldova si Republica Moldova dar si vestul Ucrainei.

Prima semnalare a sitului de la Fulgeris a fost facuta în anii 60 de arheologii Viorel Capitanu si Marilena Florescu. Un sondaj de mica amploare a fost facut în anii 1987-1998. Însa, sapaturile arheologice au început în 2003, de specialistul  Elena Lacramioara Istina. „La Fulgeris au fost gasite trei asezari,  care dateaza din diferite perioade: Cucuteni A, din epoca bronzului-Cultura Costisa, dar si din perioada geto-daca”, a spus Elena Istina, seful sectiei de arheologie istorie a Muzeului „Iulian Antonescu“ din Bacau. Pâna acum au fost cercetate doar 6 locuinte, într-un perimetru de 400 de metri patrati, dar  întregul sit se întinde pe un hectar. ”Colegii din Iasi, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza au facut cercetari arheomagnetice cu ajutorul Platformei Arheoinvest. Prin intermediul unor aparate au indicat locurile unde rezonanta magnetica este mai mare si s-a descoperit ca asezarea este fortificata cu doua santuri de aparare. De regula acestea erau facute împotriva invadatorilor dar si a animalelor salbatice”, a mai spus Lacramioara Istina.

Tot în ultima perioada au mai fost descoperite 43 de gropi menajere, doua vetre de cuptor si doua vetre simple. Cu piesele scoase la iveala sectia de arheologie a Muzeului ”Iulian Antonescu” au fost facute câteva expozitii printre care si cea din Varsovia (Polonia)- ”Arta si Religie”. ”Au fost gasite sute de obiecte de ceremica si cupru. La muzeu am organizat acum si expozitia temporala: „Evolutia armamentului din Paleolitic pâna astazi“, în colaboare cu Filiala Bacau a Muzeului National Militar”, a mai spus  sefa sectiei de arheologie.

Statuete masculine si figurine zoomorfe

Pâna în prezent au fost inventariate peste 400 de obiecte . Au fost gasite amulete, statuete antropomorfe si figurine zoomorfe. Desi perioada Cucuteni este dominata de cultul fertilitatii si al feminitatii, alaturi de câteva zeci de statuete feminine au fost gasite si trei statuete masculine. „Ca noutate pentru ”Cucuteni”, desi vorbim de o perioada a cultului feminitatii, am gasit si trei statuete, de mici dimensniuni, care reprezinta barbatul.

Ca particularitate, printre statuetele feminine au fost gasite si unele care reprezinta femeia însarcinata. De remarcat este ca majoritatea siturilor din Cucuteni se afla în zona subcarparpatrica, iar acesta este pe partea stânga a Siretului. Poate tocmai de aceea am identificat diferente zonale semnificative“.  Specific perioadei Cucuteni este spirala si motivele geometrice. Pictura este realizata în alb, negru si rosu.

Din colectivul care a lucrat la sit au facut parte Felix Adrian Tencariu, Marius Alexandru Istina, Valentin Bucsa dar si David Daniel. Valentin Bucsa vrea sa se specializeze pe geto-daci. Proaspat absolvent de facultate de istorie si-a descoperit pasiunea fata de domeniul arheologiei. În plus, intentioneaza sa urmeze masterul si doctoratul. „M-a impresionat când am gasit o figurina zoomorfa, care simboliza o capra. E un sentiment deosebit când te afli în preajma acestor comori“, a spus Valentin Bucsa.

Siturile arheologice Cucuteni din judet

Arheologul Dan Monahu a facut o descoperire celebra în comuna  Margineni. Este vroba de o statuita cu ochi oblici, care avea o concavitate, cel mai probabil folosita în scopuri ritualice.Un alt sit arheologic important pentru perioada Cucuteni este în comuna Poduri, unde a fost gasita o asezare de tip TELL,( în araba însemna colina). ”Aici s-a format un deal din resturi antropice, pe 13 nivele, care dateaza din Precucuteni, apoi Cucuteni A, A-B, B si Cultura Costisa. Sapaturile au început din 1989 si se desfasoara si în prezent. Aceste tipuri de asezari sunt distruse de foc. Incendiile au aparut atât în urma navalirilor, cât si în urma unor evenimente eccidentale, dat fiind ca erau construite din structura de lemn si acoperite de stuf, iar în încapere aveau vatra deschisa”, afirma Elena Istina.  Situl este cercetat acum de un colectiv de arheologi din Piatra Neamt.

Situl de la Brad, comuna Negri a fost descoperit în 1957, iar în 2003 a fost epuizat complet. Principalul arheolog care a facut sapaturile aici este Vasile Ursachi, care a realizat în 1995 prima monografie. În curând urmeaza sa fie scos cel de-al doilea volum si ultimul. Cercetarile au scos la iveala unelte , obiecte casnice si de cult din Neolitic( Cultura Cucuteni), din  perioada Bronz-ului (Cultura Monteoru) dar mai ales din perioada geto-daca (secolul 4 î Hr-secolul 2 d. Hr). Tot aici a fost scos la ivealasi  un tezaur din 394 de piese, din care doua discuri din aur. Acesta este cel mai vechi tezaur al perioadei Cucuteni gasit în România. Un alt sit arheologic al aceleiasi perioade se gaseste la Tiganesti, Vultureni. Descoperirile au fost facute de Viorel Capitanu, care a scos la iveala 300 de statuiete ce dateaza din perioada Cucuteni A.

Pitandere pentru tatuaje si desene cu spirala si pete în forma de lacrima

La Fulgeris au fost gasite câteva statuiete unicat cu rol ritualic. Un obiect, nou pentru Cultura Cucuteni, este un capac care are desenata spirala si pete în forma de lacrima. Au fost gasite trei pintandere, instrumente cu care homo sapiens sapiens a realizat primele tatuaje. În toata tara au fost descoperite doar 46, care sunt deja inventariate în ”Registrul bunurilor clasate”. Tatuajul avea rol simbolic în cadrul grupului. Fiecare locuinta a omului din paleolitic avea propria râsnita pentru cereale.

Pâna acum, la Fulgeris au fost gasite peste 50 de râsnite, dar si vase de mari dimensiuni, folosite pentru depozitarea grânelor. Printre biectele din cupru se numara un topor de tip Vidra si doua cârlige de undita „Probabil obiectele din cupru au fost importate de la asezarile din zona“, a mai spus arheologul bacauan.

Tezaurele Bacaului

Printre tezaurele importante gasite în Bacau, din punct de vedere istoriografic, se numara si cele de la Magura, Tazlau sau în acest an la Huruiesti. Tezaurul de la Magura a fost gasit în 1973 si are 2830 de monezi si piese din argint din perioada romana. În urma cu doi ani, la Basoteni, comuna Tazlau, a fost gasit un tezaur de 295 de craitari dar si vasul care data din secolul al 17-lea. Cel mai nou tezaur a fost scos la iveala în acest an, la Huruiesti. Comoara este formata din 53 de monezi de argint din secolul 1 d. Hr. ”Statul este proprietar pe bunurile din subsolul terenurilor iar persoana care gaseste un obiect  vechi este obligat sa anunte autoritatile în 72 de ore. Pentru obiectele aduse este despagubit cu 30% din valoarea stabilita de un evaluator”, a spus Elena Istina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *