Cortul vesniciei
Sa nu lasam minciuna sa ne cuprinda firea,
si nici pacatul urii sa stinga nemurirea.
Sa daruim frumosul si binele, mereu,
Caci ele ne asteapta în Rai, la Dumnezeu.
Împartaaind iubire vom fi mai iertatori.
Mai plini de duiosie si mai stralucitori.
În cortul veaniciei vor fi odata sus,
Numai aceia care iubirii s-au supus.
N-ai timp
Am vrut sa-ti spun ce s-a mai întâmplat.
Sa-ti povestesc cum a trecut o zi
Dar tu erai atât de ocupat
si vorbele pe buze-mi atipi…
N-ai timp ca sa admiri o floare.
Sa-i simti parfumul minunat,
Când ne luptam mereu sub soare,
Sa ducem traiu-ngreunat.
N-ai timp sa mai citeati o carte
Cu bazme,voievozi sau împarati.
Copilului cu dulce aoapte
nu-i mai cântam. Noi suntem ocupati.
N-ai timp s-aprinzi o lumânare.
La Dumnezeu sa te gândeati,
Caci viata asta trecatoare
Nu-ti da ragaz sa te-odihneati.
N-ai timp sa mai saruti o mâna
Ce cu iubire te-a crescut
ai-n zile bune sau furtuna,
Cu tine-adesea a trecut.
N-ai timp pentru o vorba buna
ai mâna cu iubire sa o-ntinzi.
Sa te mai plimbi sub clar de luna
si cerul cu privirea sa-l cuprinzi.
N-ai timp! Asa te plângi întruna
ai-alergi din zori tot mai grabit.
Când veanicia-ti cere-arvuna
Tu eati nimic, doar omul obosit.
Vegheaza
Popor român, eati prigonit de toti,
Batjocorit ai tâlharit de hoti.
Cât oare astazi vei tacea,
Purtându-ti cu rabdare crucea grea?
Trezeate-te! Fii ager si vegheaza
Caci vremea e trecuta de amiaza,
Copiii tai sunt fara adapost,
N-au pâine, haine si n-au nici un rost.
Batrânii care-o viata au muncit,
Îai plâng din greu, azi, traiul vitregit.
Vegheaza omule, si nu uita
Ca Dumnezeu e-aici de-L vei chema.
Popor Român cazut sub grea povara,
Nu cauta la porti straine iara,
Ca-n lume nimeni n-are alt stapân,
Decât pe el si Dumnezeu, Popor român!
Gabriela Janik
Aldingen, Germania
13. 01. 2014
