Începutul aviatiei reactive în România si aparitia Aerostar Bacau



Scris de Valentin Vasilescu

Refacerea infrastructurii distrusa de al 2-lea Razboi Mondial, a însemnat bani putini pentru aviatie. În 1950, România mai detinea cam 100 de avioane militare, din cele 500 existente la sfârsitul razboiului.

IaK- 23 a fost primul avion reactiv propriu-zis, de lupta, din dotarea URSS, derivat din IaK-15. IaK-15 fiind varianta cu motor cu reactie a avionului clasic IaK-3, folosit de sovietici în cel de al 2-lea Razboi Mondial si concurent al lui MiG-9.
IaK-23 a zburat prima data în iulie 1947 si la sfîrsitul anului 1949, primele aparate au ajuns la unitatile sovietice.

IaK- 23 a fost si primul avion de vânatoare cu reactie care a intrat în dotarea Fortelor aeriene române, dupa doi ani de la aparitia lui. Avionul avea o viteza maxima de 925 km/h si un plafon de 14.800 m. Armamentul era compus din doua tunuri de bord de calibru 23 mm ( Nudelman-Suranov NS-23 ).

Cele 62 IaK-23 sovietice au ajuns la Regimentele de Aviatie Vânatoare cu Reactie, dislocate pe aerodromul Ianca în perioada mai–septembrie 1951, acolo unde s-a facut trecerea pe acest tip de avion de vânatoare. Pe 26 iunie 1951, maiorul Raican Aurel, comandantul regimentului 172 Aviatie Vânatoare Reactiva, a fost primul care a iesit la simpla comanda pe IaK-23, la Ianca.

Pe 15 septembrie 1951, Divizia 97 Aviatie Vânatoare dotata cu avioane reactive, a început Serviciul de Lupta, cu o celula de avioane de vânatoare Iak-23, de pe aerodromul Ianca. Intrarea în Serviciul de Lupta la aerodrom s-a produs la aproape 4 luni de la venirea în tara a primelor aeronave cu motor reactiv si la aproape 3 luni de la primele zboruri în simpla comanda. Fapt ce atesta profesionalismul pilotilor si tehnicienilor români.

În noaptea de 28 octombrie 1952, URSS a executat o verificare a serviciului de lupta neanuntata, cu un bombardier IL-28. Acesta a zburat deasupra norilor, la înaltime mare, survolînd România si Bulgaria. Când bombardierul sovietic s-a apropiat de Constanta, comandantul Regimentul 172 Vânatoare Reactiva de la Ianca, maiorul Dumitru Balaur, a fost decolat si dirijat la interceptare de navigatorul din punctul de comanda. Astfel a fost consemnata prima interceptare din România, executata cu un avion reactiv IaK-23, noaptea, în conditii meteo grele. De mentionat ca în acea vreme nu existau rachete sol-aer iar proiectilele artileriei AA cal. 100 mm nu ajungeau la altitudini de peste 10.000 m, unde evoluau avioanele reactive.

În 1952 a fost introdus în serviciu avionul MiG-15 cu performante de zbor superioare.
Cum avioanele reactive necesita piste de decolare-aterizare betonate, în jurul acestora au aparut bazele aeriene de la Deveselu, Craiova, Caransebes, Timisoara, Boteni, Fetesti, Ianca, Boboc, Bacau, Otopeni, Alexeni.
La Bacau a fost creata prima baza tehnica de reparatii a avioanelor militare reactive iar in 1953 a luat fiinta Aerostar (Uzina de Reparatii Avioane si Întreprinderea de Avioane Bacau). Primul avion reparat aici a fost receptionat pe 17 august 1954.

Impartaseste

administrator a etichetat acest articol cu: , , , , ,

Un comentariu

  1. Mike spune:

    Totul s-a facut cu ajutor Sovietic Romania a platit despagubirile de razboi, dar URSS a ajutat Romania, foarte mult. Hidrocentrala de la Bicaz nu se putea construi cu roaba. In Romania nu exstau tractoare, escavatoare si nici un fel de utilaje grele. Totul a venit din URSS, inclusiv generatoarele si turbinele de apa. Specilizarea personalului care urma sa exploateze hidrocentrala s-a facut in URSS. In perioda de la nationalizare incepand cu anul 1948 si pana in 1960, Romania avea deja industrie grea si industrie constructoare de masini. Ce s-a construit in acei, numai 12 ani … URA Bacau actualul Aerostar, Fabrica de rulmenti Barlad si Brasov, Autocamioane Brasov, Tractoare Brasov laminorul Roman, platforma petrochimica Onesti, fabrica de strunguri Arad, Laminorul la cald de la combinatul siderurgic Galati,etc. Toate aceste fabrici si combinate au fost construite dupa proiecte sovietice, cu tehnologie si utilaje sovietice si dotate cu masini si echipamente fabricate in URSS. Asistenta tehnica fiind asigurata de specilistii sovietici si dupa cum am spus pregatirea personalului s-a facut in URSS. Cam asta-i istoria pe scurt a industrilizarii Romaniei. Dupa 1990 s-a implementat asa zisa democratie prin care foarte putine fabrici si uzine au mai ramas in picioare, majoritatea fiind distruse si date la fier vechi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *