ALEGERI PARLAMENTARE 2012, ÎN DIASPORA

Cetatenii români din SUA au parte de o bogata oferta electorala pentru alegerile din 9 decembrie 2012. Cu toate acestea, unii dintre ei nu vor avea dreptul sa voteze, iar altii nu se vor prezenta la urne pentru ca nu sunt de acord cu oferta electorala. O parte dintre cei care ar avea drept de vot in 9 decembrie, nu vor vota pentru ca nu mai detin acte românesti valabile.

În opinia mea, candidatii diasporei ar trebui sa fie alesi dintre românii care traiesc in strainatate si sa-i reprezinte pe toti românii care locuiesc in strainatate. O conditie esentiala ar fi sa porneasca in cursa electorala cu drepturi egale, iar românii din diaspora sa poata sa-si sustina proprii candidati, nu pe cei numiti de la centru, altfel locurile din Parlament alocate diasporei nu se justifica!

O noutate a acestor alegeri este optiunea votului de blam, adica votul alb. Daca veti avea drept de vot, dar  veti considera ca nici unul dintre candidati nu va reprezinta si nu merita sa-i acordati votul la alegerile din 9 decembrie 2012, aveti si optiunea votului de blam. Legea electorala a stabilit ca buletinele ramase neatinse de stampila de vot nu vor mai fi considerate voturi nule, ci voturi albe. Chiar daca ele nu vor atârna în balanta împartirii mandatelor, vor spune multe despre încrederea cetatenilor in candidati si despre oferta electorala a anului 2012.

Candidatii pentru Camera Deputatilor in Colegiul 3 Diaspora

Colegiul nr. 3 diaspora cuprinde un sfert de planeta, respectiv tarile din America de Nord, America Centrala si de Sud, dar si Oceania. Nu am idee câti români locuiesc in Oceania sau de ce s-a facut aceasta asociere, dar va pot spune ca românii din America vor gasi pe buletinele de vot din 9 decembrie 2012 pentru Camera Deputatilor urmatorii candidati:

Alianta România Dreapta (ARD) sustine candidatura actualului deputat Mircea Lubanovici (PDL Diaspora), care candideaza pentru al doilea mandat. Domnul Mircea Lubanovici este un sucevean care a emigrat în SUA în 1985, s-a stabilit in Portland, Oregon si este cunoscut românilor din SUA ca om de afaceri. Cântareata de muzica populara Ionela Prodan (Ionela Tanase pe buletinul de vot) este principala sa contra candidata. Doamna Ionela Prodan a fost propusa de PSD si va candidata din partea USL.

Alti doi candidati sunt din Portland, Oregon – George Sîngeorzan (PER), un tânar si prosper om de afaceri, stabilit in SUA in anul 2001 si George Celestino Hristescu (PP-DD) fost sportiv de performanta, co-fondator al ziarului “The Romanian Echo”.

Alte trei nume de pe buletinele de vot sunt ilustrii necunoscuti: Abraham Zoltan – Robert (UDMR), Samoila Pirau (Partidul National Democrat Crestin) si Gutu Nicolae (PRM). Din pacate, nu detinem informatii despre dumnealor. Pâna la inchiderea editiei, cei trei nu si-au facut aparitia in comunitatile  românesti din SUA; nu au dat declaratii de presa si nu ne-au comunicat platformele program cu care spera sa câstige voturile alegatorilor din SUA.

Candidatii pentru Senat in Colegiul 2 Diaspora
Pentru cele doua mandate de senator al diasporei românesti, planeta a fost împartita în doua. Colegiul senatorial nr. 2, in care vor vota românii din SUA, cuprinde Colegiile 3 si 4 de la Camera Deputatilor, adica America de Nord, America Centrala si de Sud, Australia, Noua Zeelanda, Orientul Mijlociu si Africa. În aceste conditii, unii dintre candidati au avut parte de contestatii din partea alegatorilor, care nu sunt deloc încântati sa le dea votul, din moment ce nu-i cunosc! Unii dintre candidati nu au organizat intâlniri cu alegatorii din SUA, nu si-au prezentat public oferta electorala si nu au avut activitate in comunitatile românesti din SUA nici in campania electorala, dar nici anterior.

Candidatii pentru Senat in Colegiul 2 diaspora sunt: Anghel Adrian (USL), un american de origine româna, care s-a intors in tara dupa 1990 si a devenit om de afaceri. Adrian Anghel a stabilt intâlniri cu românii din SUA in campania electorala si isi face campanie, in special prin Internet. Despre candidatii Kovacs Peter (UDMR) si Carolina Floare Ilica (PRM) nu detinem informatii.

Pe buletinele de vot mai apar: Prof. dr. Eugen Roventa din Canada, sustinut de Alianta România Dreapta (ARD). Domnul Eugen Roventa este profesor emerit, doctor în matematici aplicate la Facultatea Glendon a Universitatii York din Toronto, unde a predat din 1986 pâna in 2008. Domnul Eugen Roventa propune alegatorilor “o mentalitate noua, un nou mod de a face politica în România”.

Candidatura profesorului Eugen Roventa a fost contestata de Consiliul Mondial Român, care a publicat un protest in revista “Clipa”, reclamând modul “netransparent” in care a fost nominalizat candidatul si faptul ca asupra lui planeaza “banuiala ca ar fi fost numit sub presiunea jocului politic al altor candidati, pentru a elimina prin procesul de redistribuire, sansa de a avea români-americani in Parlamentul României”, scrie presedintele Consiliului Mondial Român, domnul Neculai Popa.

Pe buletinele de vot pentru Colegiul 2 Senat apar si doua fete bisericesti: Dorel Sîngeorzan – episcop în „Church Of God” si fondator a corporatiei One World Delivery Corp, din Portland Oregon, propus de Partidul Ecologist (PER). Detalii despre acest candidat au fost date publicitatii prin intermediul ziarului “Mesagerul Românesc” din Portland, Oregon.

Un alt candidat pentru Senat este pastorul penticostal Doru Liviu Ilioi (PP-DD), din Phoenix, Arizona. Stabilit in SUA inainte de 1989, este cunoscut ca om de afaceri si organizator de evenimente culturale. Mesajul electoral al domnului Doru Levi Ilioi porneste de la celebrul discurs al lui Martin Luther King Jr. de la Lincoln Memorial (august 1963), pentru incetarea discriminarii rasiale a afro-americanilor. Candidatul extrapoleaza ideea pentru a sustine drepturile minoritatii românesti din SUA: “I have a dream when Romania will speak and the world will listen”. Candidatura lui Doru Levi Ilioi si platforma program au fost aduse la cunostinta alegatorilor prin intermediul mass mediei românesti din SUA, Canada si România.

Cine poate vota in SUA la alegerile din 9 decembrie 2012?

“Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), cetatenii români cu domiciliul în strainatate îsi exercita dreptul de vot în baza pasaportului simplu cu mentiunea privind stabilirea domiciliului în strainatate, conform art. 2 pct. 32 din lege. În strainatate pot vota numai cetatenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta în afara tarii, în conformitate cu dispozitiile art. 8 alin. (2) din legea nr. 35/2008”, informeaza BEC. Aceste prevederi legale exclud, rezidentii temporari, care locuiesc in strainatate dar continua sa aiba cartea de identitate, deci domiciliu stabil in România.

Un comunicat al Ambasadei României la Washington DC, din data de 1 decembrie 2012, anunta ca la sectiile de votare din SUA, românii care nu detin green card sau cetatenie americana, vor putea sa voteze  cu pasaportul simplu însotit de un document valabil, care sa dovedeasca resedinta lor în SUA, respectiv unul dintre urmatoarele documente emise de autoritatile americane – pasaport american, certificat de naturalizare, document de calatorie; permis de conducere (driving licence); document de identitate emis de autoritatile locale (state/province/territory issued photo state ID); permis de resedinta permanenta în SUA (green-card / US permanent resident card, US permanent resident alien card); permis de munca (U.S. Employment Authorization Card); viza SUA valabila (viza de studiu / viza de imigrare). Cu toate acestea, o parte dintre românii din SUA nu vor putea sa voteze, deoarece nu mai detin acte românesti valabile.

De ce nu avem candidati independenti pe buletinele de vot din SUA?

Pe buletinele de vot din decembrie 2012 nu va exista nici un candidat independent din America de Nord. Acest lucru se datoreaza legii electorale românesti, care discrimineaza candidatii independenti din diaspora. Conditiile impuse de lege au transformat candidaturile independente in misiuni imposibile. Au existat doua incercari de a depune candidaturi independente in SUA, ing. Cristian Calin din Chicago si omul de afaceri Marius Marin din Portland, ambele esuate din cauza prevederilor legii electorale. Din aceste motive, o parte dintre românii din SUA considera ca legea electorala este nedreapta si doresc modificarea ei. Argumentele sunt urmatoarele:

Candidatii independenti pentru Colegiul 2 Senat au fost obligati sa stranga semnaturi de pe toata planeta: America de Nord, America Centrala si de Sud,  Africa, Asia, Oceania, Noua Zeelanda si Australia. Numarul de semnaturi stabilit de lege era cuprins intre 4000 si 12000, in functie de marimea colegiului. Practic, pentru un candidat independent la Colegiul 2 Senat, cerinta de baza era sa aiba aptitudini de “globe-trotter” si fonduri suficiente pentru a calatori pe cinci continente.

Potrivit legislatiei, doar o parte dintre românii din diaspora au dreptul sa semneze pentru a sustine aceste candidaturi, cei care au rezidenta permanenta / cetatenie in una dintre tarile din colegiul pentru care se depune candidatura. Desigur, candidatii nu au avut acces la bazele de date ale politiei sau MAE, pentru a stabili care dintre conationalii lor au dreptul sa le sustina candidaturile si unde locuiesc acesti români privilegiati. Având in vedere ca semnaturile rezidentilor temporari nu sunt acceptate, reiese ca românii din strainatate nu au drepturi egale, iar voturile lor nu au aceiasi greutate in fata legii românesti, adica legea electorala româneasca este discriminatorie.

Candidatii independenti nu isi pot trimite observatori in sectiile de votare. Câstigatorul nu este desemnat prin majoritate simpla, ci printr-un mecanism de redistribuire a voturilor, aflat la discretia partidelor politice. Deci, candidatii independenti nu beneficiaza de redistribuire pentru turul doi.
În acelasi timp, candidatilor sustinuti de partidele politice din România nu li se cere sa strânga semnaturi, sa aiba rezidenta permanenta sau cetatenie in tarile pentru care si-au depus candidatura. Din acest motiv, pe listele electorale din diaspora apar ilustri necunoscuti impusi de la centru, candidati care nu au nici o legatura cu românii din America si care nu cunosc  problemele specifice ale expatilor sau legislatia SUA.

În plus, o parte dintre rezidentii temporari, in special cei care se afla la studii sau cu contracte de munca temporare in SUA, se vor intoarce in România la expirarea vizei si vor suporta direct consecintele alegerilor din 9 decembrie 2012. Autoritatile române nu au pus la dispozitia acestor alegatori variante de vot alternative, vot electronic sau prin corespondenta.

Din aceste motive, un memoriu redactat de jurnalistul Grigore Culian de la “New York Magazin” si sustinut de Asociatia Mondiala a Jurnalistilor Români de Pretutindeni (AMJRP), a fost trimis autoritatilor de la Bucuresti in luna martie 2012.Autoritatile române au trimis o confirmare de primire, dar nu au luat masuri pentru eliminarea efectelor discriminatorii ale legii electorale.

Din aceleasi considerente, redactia ziarului “Miorita USA” a adresat un memoriu doamnei Monica Macovei, care a vizitat Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” din California, in data de 11 noiembrie 2012. Doamna Monica Macovei este deputat in Parlamentul European; ministrul care a initiat reformele din justitie (cerute de UE), care au condus la acceptarea României în Uniunea Europeana. Doamna Monica Macovei a condus Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. În data de 25 septembrie 2012, europarlamentarul a fost primit premiul „The Parlieament Magazine” la categoria „Justitie si Libertati Civile”, pentru lupta asidua pe care o duce in Parlamentul European impotriva coruptiei, pentru respectarea drepturilor civile si pentru reformele promovate in perioada 2005 -2007, când a fost ministru al justitiei in România.