Despre dualitatea sufletului omenesc în “Viata pe fuga”, un roman de Mirela Roznoveanu



Roman de factura psihologica, “Viata pe fuga” de Mirela Roznoveanu se remarca prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje si evocarea în detaliu a mediului, dar si prin modul exemplar în care autoarea stie sa surprinda exteriorizarea sufletului, mutatiile sufletesti sau interiorizarea lumii în constiinta personajelor. Volumul este scris în exil si zugraveste cu maiestrie nu doar Lumea Noua, ci si momente cheie din trecutul României comuniste.

 

Mirela Roznoveanu, detinatoare a Premiului pentru literatura comparata 2008

Printre volumele semnate Mirela Roznoveanu se numara:  „Civilizatia romanului” (eseu despre romanul universal; volumul I – 1983, volumul II – 1991), „Totdeauna toamna” (roman, 1988), „Viata pe fuga” (roman, 1997), „Platonia” (roman, 1999), „Timpul celor alesi” (roman, 1999), „Toward a Cyberlegal Culture” („Catre o cultura juridica virtuala. Eseuri”, 2002), „Born Again – in Exile” („M-am nascut a doua oara în exil”, poeme, 2004), „Elegies fromNew York City” (2008), „Civilizatia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote”, (2008), etc. În 2008, scriitoarea obtine Premiul pentru literatura comparata 2008 al Asociatiei de Literatura Generala si Comparata din România.

 

 

Mirela Roznoveanu – o scriitoare românca în Statele Unite

 

Nascuta la Tulcea, într-o familie de intelectuali, Mirela Roznoveanu îsi ia licenta în filologie, la Universitatea din Bucuresti, cu o lucrare de gramatica istorica. Din ianuarie 1991, scriitoarea se stabileste laNew York. În 1996 aceasta devine membru al Facultatii de Drept a New York University (NYU) si ocupa functia de cercetator în dreptul international si comparat, având gradul academic de profesor asistent. În 2005, Mirela Roznoveanu este redactor sef al GlobaLex, jurnal online de cercetare juridica, publicat de NYU Hauser Global Program (Web site-ul jurnalului) si cercetator cu gradul de profesor asociat. Autoarea este membra a Uniunii Scriitorilor din România si membra aAcademyofAmerican Poets.

 

„Viata pe fuga”, romanul acestui sfârsit de mileniu

 

„Fuga prin viata sau „Viata pe fuga” este unul din cele mai insolite si mai expresive romane din întregul spectru epic românesc contemporan. Marile evenimente ale acestui roman sunt cu precadere sufletesti, filozofice, existentiale. „Viata pe fuga” este romanul acestui sfârsit de mileniu”, spune Ion Tugui.

 

La fel ca si în “Platonia”, Mirela Roznoveanu se dovedeste a fi si în “Viata pe fuga”, un subtil analist al sufletului feminin, evocând înca o data cu talentu-i caracteristic, viata, framântarile, dorintele, preocuparile unei femei.

 

 

“Doamne, ce este viata?”

 

“Doamne, ce este viata?”, se pune la un moment dat, întrebarea, în cartea Mirelei Roznoveanu, „Viata pe fuga”. Sau altfel spus, parafrazând titlul volumului, ce fel de viata mai poate fi cea traita pe fuga? Poate tocmai de aceea nu este întâmplator faptul ca romanul începe în ajunul zilei de 4 Iulie, în preziua marii sarbatori nationale a Americii. Odihna caracteristica unei importante sarbatori ar trebui sa devina pentru Angela, personajul principal al cartii – o emigranta românca ajunsa în Lumea Noua – un mod de existenta, nu neaparat fizica, dar mai ales, interioara.

 

De altfel, autoarea nu alege întâmplator ca moment de debut al cartii, ajunul lui 4 Iulie, ziua de nastere a unei natiuni. Eroina însasi are nevoie sa se nasca înca o data, din propria-i cenusa, pe pamânt american. Iata de ce, doar atunci când va fi capabila sa înteleaga ca a ales sa aiba un alt camin, departe de tara natala, în clipa când va reusi sa se lase cu adevarat adoptata de aceasta noua patrie, Angela va ajunge sa se accepte pe ea însasi si sa renunte la un stil de viata marcat de ideea ca orice ar face, continua sa ramâna un exilat, o fiinta ce îsi traieste viata pe fuga.

 

“Era din nou vorba de tara ei”

 

Angela, personajul spre care este îndreptat interesul autoarei, este “o femeie înca tânara si atragatoare, careia i-ai fi putut da orice vârsta, între treizeci si treizeci si opt de ani”. Ea reprezinta prototipul femeii moderne, active, în stare sa judece lucid. Desi atrasa de societateaamericanaeclatanta, eroina nu renunta sa traiasca dupa un cod interior în care amintirile joaca un rol important. “Apoi, inima zvâcni din nou, ca biciuita. Desigur, era din nou vorba de tara ei si de anul 1990. Trecusera de atunci aproape doi ani…” Aceste amintiri revin asemenea unor flash-uri pe tot parcursul cartii, evocând un moment de cotitura în existenta personajului, o ruptura în legatura ancestrala, dintotdeauna, dintre ea si lumea de acasa. Desi este o femeie energica si curajoasa, Angela înca mai are nevoie de un univers al ei, în care se retrage pentru a evada din realitatea cotidiana si a uita de deceptiile si greutatile vietii de emigrant.

 

“Acest an si jumatate de America”

 

Ajunsa înAmerica, Angela se schimba psihologic, comportamental si vestimentar. “Trupul i se schimbase si el în acest an si jumatate deAmerica, cauta parca sa se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar si trasaturile i se subtiasera, ochii si parul îsi schimbasera culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai înalte si mai melodioase.”

 

Cu toate acestea, eroina nu reuseste sa treaca pragul despartitor al celor doua medii sociale – cel din care provine si cel în care o condusese destinul si unde acum, încearca sa îsi gaseasca un loc sub soare. În “jurnalul de care nu se despartea niciodata”, ea noteaza: “N-am dormit întreaga noapte din cauza tensiunii nervoase si a luxului desantat din camera în care stau. Carpetele, draperiile, cearceafurile, paturile, pâna si foile de hârtie cu antetul hotelului ma umilesc. Sunt o saraca, venind dintr-o lume barbara, a lipsurilor si razboaielor fratricide.”

 

“Nu esti decât o sclava”

 

Noua conditie sociala în care se afla Angela sta sub semnul “traumei desprinderii de loc si de fire, personajul feminin al autoarei devenind el însusi o coagulare densa de stari si convulsii”, afirma Ion Tugui. Eroina este coplesita de lumea în care traieste si din acest motiv alege varianta de a se refugia într-o realitate paralela, secunda, din trecut, despartind astfel aparenta de esenta. Sosita înAmericaîn cautarea libertatii, Angela realizeaza ca a nimerit în mijlocul unei societati individualiste, în care nu mai este loc si pentru dramele personale. Mai mult, definitia libertatii, asa cum o înteleg cei de aici, vine sa îi confirme ca aparent, ea pornise în cautarea unei himere, atunci când îsi parasisetarapentru Lumea Noua. “Libertatea înseamna bani si putere. Nu te lasa îmbatata de vorbe, nu esti decât o sclava.

 

Desi Angela vede tarâmul tuturor posibilitatilor  ca pe un pamânt al fagaduintei, port al unei îndelungi calatorii, realitatea careia trebuie sa îi faca fata, pe masura ce se desfasoara, evidentiaza ca aici totul functioneaza conform unui mecanism cu anumite legi si principii, diferite de ceea ce îsi imaginase înainte sa plece din România. Iata de ce, schimbarile de comportament ale eroinei se încadreaza perfect în tiparul situatiei prin care aceasta trece în prezent. “Fusese considerata o curajoasa, dar înAmerica  descoperea ca nu stie sa spuna adevarul, din lasitate. “Ti-e frica sa nu te dea afara”, a râs Leslie batjocoritor. “Muncesti mult pentru putin.””

 

America, un simbol

 

Romanul Mirelei Roznoveanu, “Viata pe fuga”, este elaborat, dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezulta din singuratatea destinului pe care autoarea îl prezinta. În carte se detaseaza sondarea morala, puterea de discernamânt si luciditatea analitica a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasaturi repezi si incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic însa, adevaratul personaj principal din  “Viata pe fuga” este o întreaga lume devenita fiinta, o societate, o Cetate numita Lumea Noua, cu obiceiurile, regulile si prejudecatile ei. Arta Mirelei Roznoveanu consta tocmai în stiinta portretizarii structurii acestei Lumi Noi, careia îi inventariaza atent, toate unghiurile.

Impartaseste

Octavian Dumitru Curpas a etichetat acest articol cu: , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *