Vasile Botomei a primit distinctia de Honoris Causa la Congresul International de Eminescologie de la Chisinau



Cunoscutul doctor in drept bacauan Vasile Botomei a primit distinctia Honoris Causa (pdf) , dupa participarea la Congresul International de Eminescologie, editia a treia, care a avut loc la Chisinau in zilele de 3 si 4 septembrie. Distinctia a fost semnata de academicianul si scriitorul Mihai Cimpoi, fostul sef al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, ca Vasile Botomei, Honoris Causa la Chisinaupresedinte al Congresului dar si de profesorul universitar Victor Craciun. Vasile Botomei a tinut o prelegere cu tema: „Dreptul la existenta nationala a poporului roman, ilustrat prin filosofia juridica a geniului literar roman Mihai Eminescu“.

Chiar daca in Romania este contestat de avocatii inscrisi in Baroul Traditional, Uniunea Avocatilor din Republica Moldova i-a recunoscut calitatea de avocat, dupa  ce a devenit doctor in drept iar titltul si teza i-au fost recunoscute si de Ministerul Educatiei din Romania, cu valabilitate in spatiul european. Mai mult, bacauanul isi doreste acum sa obtina cetatenia moldoveneasca pentru a-si deschide un birou de avocatura in tara vecina. Deja a obtinut recomandari semnate de importanti demnitari dar si de o buna parte a lumii academice. Toti pasii au fost facuti mai ales Salonul de Carte Chisinau  (1)dupa ce si-a promovat si distribuit lucrarea de doctorat tuturor institutiilor din Romania si Republica Moldova, care au transmis raspuns ca a fost inregistrata si diseminata in spatiul functionarilor si altor categorii de angajati ai statului.

 

În ultimul comunicat de presa au fost atasate atat titlurile obtinute recent cat si articolul sustinut la Chisinau.

Vasile Botomei, Honoris Causa la Congresul de Eminescologie de la Chisinau by Mircea Merticariu

In registrul avocatilor din RM by Mircea Merticariu

Vasile Botomei, inregistrat ca avocat la Chisinau by Mircea Merticariu

Conferinta Internationala  Limba româna – limba a integrarii europene

 CONGRESUL INTERNATIONAL DE EMINESCOLOGIE

 Editia a III- a, Chisinau, 31 august – 4 septembrie 2014-09-11

  1. Organizator: Institutul de Filologie al Academiei de Stiinte a Moldovei,  în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chisinau, organizeaza Conferinta InternationalaLimba Româna – limba a integrarii europene,  desfasurata în perioada 30 august – 4 septembrie 2014, la Academia de Stiinte a Moldovei si la alte 16 institutii de învatamânt superior din Republica Moldova.
  2. Invitati: acad. Eugen Simion (România), m.c. Ileana Malancioiu (România), Horia Zilieru (România), Milan Nenadic (Serbia), Ileana Ursu (Serbia), Cornel Munteanu (România), Eugen Uricaru (România), Bogdan Cretu (România).  –
  3. Participanti pe teme de filosofie juridica/ Doctors Of Philosophy;

 

Data deschiderii si locul de desfasurare:

 Deschiderea Conferintei Internationala: 31 august 2014, orele 9:30, Sala Azurie, Academia de Stiinte a Moldovei, din B.dul Stefan cel Mare si Sfant, 1, parter, in program cu comunicari stiintifice si prelegeri pana pe 4 septembrie 2014.

Date de contact:

– Director – Vasile Bahnaru  TEL. +373 22 237752                                          

– Director adjunct –Verebceanu Galaction; E-mail: verebceanu@gmail.com                Secretariat:   TEL. / FAX: +373 22 272719, E-MAIL: cancelarie.ifilolog@asm.md http://www.if.asm.md/#page_conf_limba_noastra

________________________________________________________________________

      TEMA:

            Dreptul la existenta nationala a poporului roman, ilustrat prin filosofia juridica a geniului literar roman Mihai Eminescu.

 

       Autor:

Vasile Botomei, Doctor in Stiinte Juridice/ Doctor Of Philosophy, Mediator, Avocat, Romania, Mun. Bacau/ Presedinte Asociatia Colegiul National Pedagogic si Teologic Sf. Voievod “Stefan cel Mare”, Presedinte Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – UNBR, Mun. Bacau, str. Oituz, nr. 33. Contact:  www.botomeivasile.ro; www.unbr.info;e-mail: botomei.vasile@yahoo.com ; mobil: 0040 744 191 717; fix/fax: 0040 334 421 450;

Articol spre publicare in Romania, in format electronic pe www.revistadrept.com si in strainatate pe reviste cu activitate cultural-stiintifica.

Introducere:

Ne propunem ca in completarea marilor filosofici, critici literari, istorici, oameni de cultura, stiinta si marilor ganditori care au publicat lucrari stiintifice in material definirii conceptelor de baza ale literaturii eminesciene, sa identificam din reflexiile poetului Mihai Eminescu, principii juridice de fundamentare in teoria istoriei dreptului romanesc transpuse enciclopedic in  dreptul la existenta nationala a poporului roman.

Descrierea temei: Mihai Eminescu este printre putinii romani pe care-l citeste chiar si Emil Cioran, in cheia superlativa, considerand ca a dat un rost semintiei noastre.

Meditatiile sale fragmentare, ramase in manuscrise, ori cuprinse in publicistica, valoreaza, de cele mai multe ori, mai mult decat toate tratatele unor cercetatori instruiti, dar fara capacitatea de a scruta realitatea in profunzimile ei.

Interesul activ al poetului pentru filosofia dreptului din scrisoarea pe care Eminescu o trimite lui Titu Maiorescu, la 5 februarie 1874, se deduce din continutul acesteia, cand Titu Maiorescu il astepta pe poet pentru a-si da doctoratul in filozofie cu intentia de a-l numi profesor la Universitatea din Iasi, iar poetul ii marturiseste ca nu doctoratul il preocupa, ci ceva mult mai important, respectiv gasirea unei solutii in filosofia dreptului si statului nostru pentru interesul practic al Romaniei.

Intr-un fragment al scrisorii, acesta precizeaza: “Relatiile dintre popor si tara (teritoriu) mi-au ocupat insa cea mai mare parte din cugetarea proprie si din studii, asa ca pana acum n-am respectat in fixarea te,elor mele o succesiune de tip didactic.”.

Se constata asadar, ca studentul avea preocupari de maxima prioritate pentru patria sa, lucru pe care l-a subliniat cu insistenta si cercetatorul bucovinean Vasile Gherasim.

Emil Cioran a lansat prin scrierile sale despre Mihai Eminescu:

“Fara Eminescu, am fi stiut ca nu putem fi decat esential mediocri si ne-am fi adaptat perfect conditiei noastre minore. Suntem prea obligati fata de geniul lui si fata de turburarea ce ne-a varsat-o in suflet.”

            In legatura cu reflexiile poetului Mihai Eminescu aflat in legatura cu conceptual stat democratic, gasim de cuviinta a pune in valoare definitiile acestuia dupa cum urmeaza:

– definirea conceptiei sale despre stat, prin care preciza ca “statul trebuie sa aiba in mod prioritar o baza morala si in cadrul caruia, toate fortele societatii sa traiasca intr-un armonios echilibru”.

In sustinerea acestei conceptii, poetul are la baza convingerea ca evolutia unei societati depinde si de starea generala a constiintei, ca progresul real se opereaza nu in afara ci inlauntrul oamenilor, in optimul mentalitatii lor creative, ceea ce va conduce la echilibrul societatii.

Poetul pune accent si pe importanta dezvoltarii culturii, prin urmatorul citat:

“Tot ce se face fara o dezvoltare paralela a culturii in zadar se face” – M. Eminescu, Opere, vol. XIII, Bucuresti, Editura Eminescu, p. 201.

Avem multe opinii ale lui Eminescu regasite peste tot in opera sa, care pot fi socotite asemenea unui indreptar privind functionarea naturala si armonioasa a statului.

Mihai Eminescu avea convingerea ca functionarea automata a statului si societatii, implica, desigur, acel automatism special al instinctelor perene.

Prin urmare, aprecia Eminescu, ca statul “nu este un produs al ratiunii, ci al naturii”.

S-a apreciat de catre Mihai Eminescu, ca “statul va merge bine cand se va conforma cu legile lui innascute de dezvoltare, cand ratiunea va juca rolul medicului ce subvine numai actiunii naturii si va merge rau cand va trai nenatural, cand ratiunea, in loc de-a se impaca cu natura lui, il va face obiectul unor experimente nesocotite.” 

Poetul asocia societatea unei familii ale carei interese sa fie acelea ale armoniei societatii, care sa fie bogata, cand toate clasele sunt bogate, puternica cand toate sunt puternice.

Eminescu pleda pentru rolul monarhului – al statului, in alte texte – de instanta suprema a echilibrului colectiv, de factor decisiv al mentinerii unei armonii a intereselor.

            Reputatul eminescolog Theodor Codreanu, l-a identificat pe Mihai Eminescu, prin comentarii favorabile in opiniile domniei sale:

“Poetul considera ca fara un mod de a gandi romaneste, dincolo de principiile generale ale filosofiei istorice si dreptului, tara n-are nici o sansa de viitor.”

Mihai Eminescu marturiseste adevarul istoric al neamului romanesc prin expunerea din gandurile exprimate in versuri a trecutului istoric, prezentului care l-a determinat sa intre in programul adversarilor natiunii romane din perioada publicatiilor sale.

Eminescu, desi a audiat cursuri de drept în timpul studentiei, nu a intentionat sa se specializeze în stiintele dreptului.

Reputatul cercetator jurist Eugeniu Safta-Romano noteaza: „Surprind precizia folosirii notiunilor juridice, subtilitatea argumentelor, corecta interpretare a unor

texte de lege, usurinta cu care sunt tratati termenii juridici din cele mai diferite ramuri ale dreptului.”

Mihai Eminescu a studiat sistematic problematica stiintelor social-politice in corelare cu cele ale stiintelor juridice.

Eugeniu Safta-Romano noteaza: „poetul acorda spatii ample definirii ideii de drept, esentei acestuia, originii statului, mecanismului justitiei, continutului legilor, modului de formare a proprietatii cu toate drepturile care decurg din ea, neignorând nici problemele de drept constitutional sau de drept international”

In acest sens, prietenul sau Ioan Slavici, student la drept, prin scrierile sale recunoaste:

 „Pe când eu eram plin de pandecte, de canoane si de institutiuni medievale, Eminescu era plin de filosofiile de tot felul, si daca eu eram tare în materia mea, Eminescu era tare în argumentatiune si ramânea învingator, chiar si atunci când discutam asupra dreptului, încât îmi ramânea totdeauna impresiunea ca el nu

cunoaste dreptul deopotriva cu mine, dar îl întelege mai bine si judeca în materie de drept mai sigur si mai bine ca mine”.

Opinia este confirmata, peste aproximativ un secol, de cercetarile lui D. Vatamaniuc, care s-a simtit îndreptatit sa afirme:

 „Eminescu interpreteaza problemele de drept cu un orizont mai larg decât al contemporanilor sai, desi nu se specializeaza în stiintele juridice”

Din punct de vedere al filosofiei juridice, Eminescu acorda cea mai mare atentie problemei dreptului si problemei statului, în perspectiva doctrinei organiciste.

Fenomenul juridic eminescian constituie – în mod autentic – o linie de gândire, un ansamblu de teme din registrul romantic, întrepatrunse de idei cu certa nuanta

organicista si evolutionista, având ca nucleu conceptia ca dreptul este creat de spiritul colectiv al poporului.

            Potrivit conceptiei promovata de geniul literar Mihai Eminescu, orice popor are un spirit, un suflet al sau, care se oglindeste într-o serie de manifestari, precum arta, morala, limbajul, dreptul, etc.

Dreptul se creeaza odata cu sufletul poporului, si oglindeste in materialitatea sa întreaga istorie a poporului.

            Mihai Eminescu, în felul sau filozofic, exprima prin linia de gândire o noua creatie in material interpretarii dreptului la existenta nationala a poporului roman.      „…Si popoarele dorm. În începutul instinctiv al vietii lor, ele traiesc în stat natural, asemenea albinelor, îsi creaza institutii si un uz; ce ar trebui sa le gaseasca bune daca le-ar crea cu constiinta, ba care sunt din punctul lor de vedere mai rationale si mai bine-ntocmite, decât legi si institutii create prin reflectie. Institutiile cresc ca plantele, totul în ele e cuminte, fara ca mintea sa fi jucat v-un rol la cresterea lor, instinctul sigur

al naturii le-a creat bune si oamenii vegeteaza în acest organism viu, fara sa-si dea seama, ba fara sa le vie-n minte cum ar putea fi altfel. … Dar când se scriu legile? Când încep a deveni controverse, când naivitatea înceteaza, când uzul începe a fi privit ca forma goala si nu ca expresia spontana a unui înteles, a unei trebuinte…”

            In scrsoarea a III- a Mihai Eminescu exprima filosofic conceptual juridic de desteptare a constiintei nationale in spiritual aplicarii normelor de drept in stat, prin fina interpretare:

“Dar ochiu-nchis afara, inauntru se desteapta…Vede cum din ceruri luna luneca si se coboara”.

            Expresia filosofica a poetului Mihai Eminescu inspira la adoptarea de noi norme de drept administrative si drept juridic care sa comduca la trezirea natiunii, lucru dovedit prin evolutia administrative-juridica in etapele de functionare a statului roman.

            Optiunea naturalista si evolutionista a lui poetului Mihai Eminescu, se regaseste si manuscrisele si articolele de presa publicate in ziarul Timpul, din 1 aprilie 1982.

„…Nu pe ales asadar sunt formele de guvern, nu expediente sunt, nu opera unor intentiuni premeditate, ci un produs organic al naturii, gingas, ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastra e de-a cunoaste proprietatile lui naturale si nu de-a-i dicta noi legi, ci a ne adapta legilor care-i sunt înnascute…”

Mihai Eminescu face o expunere juridica in ziarul Timpul din 25 octombrie 1881: „Civilizatia adevarata a unui popor consista nu în adoptarea cu deriticata de legi, forme, institutii, etichete, haine straine. Ea consta în dezvoltarea naturala, organica, a propriilor puteri, a propriilor facultati ale sale…; nu de traducerea de legi straine atârna civilizatia juridica, ci de perfectiunea si completarea vechilor si propriilor începuturi de legislatiune si viata juridica”.

Fenomenologia dreptului, in interpretarea poetului Mihai Eminescu subliniaza, necesitatea de asigurare a legitimitatii tuturor normelor de drept, astfel încât acestea sa aiba  justete, juridicitate, sa fie sustinute pe validitare din partea societatii bazate pe încarcatura morala.

Juridicitatea in interpretarea poetului, trebuie legata de solul istoriei si de spiritualitatea nationala.

Meditând asupra izvoarelor materiale dreptului, poetul mihai Eminescu scrie in  Opere, II, Publicate in editie ingrijita de Ion Cretu, Bucuresti, Edit. Cultura Romaneasca, ca:

„Legile si institutiile nu sunt decât expresia acelui instinct de conservatiune al popoarelor, în sute de forme deosebite, caci un popor, ca societate organizata prin natura contra agentilor destructori ai naturii, are a se lupta ici cu arsita, dincolo cu apa marii, acolo cu nefertilitatea pamântului, acolo iar cu invaziuni repetate, si având toate acelasi scop, adica conservarea existentei proprii, popoarele se folosesc pentru ajungerea lui de cele mai deosebite mijloace”.

Autori de seama, in eminescologie, cum sunt C. Jornescu, C. Petrescu, in lucrarile acestora denumite valori etice in opera lui Eminescu, din Edit. Minerva, Bucuresti, 1989 si in egala masura Vasile Gherasim, in lucrarea Mihai Eminesc. Studii si articole, publicate de Edit Juniomea, Iasi, 1977, pe drept cuvant au exprimat aprecierile autentice potrivit careia: 

„Conceptia eminesciana despre originea statului, descinde din filosofia

hegeliana, de la Montesquieu si din sfera teoriilor sociologice germane despre stat, precum si din doctrina fiziocrata a Dr. Quesnay, considerându-l un organism istoric viu ce se dezvolta treptat, în faze succesive, dupa legi proprii. Imanetismul hegelian si organicismul, formeaza pilonii conceptiei eminesciene despre originea si esenta statului”

Vasile Gherasim vine si el cu o opinie in lucrarea Mihai Eminescu. Studii si articole, Edit. Junimea, Iasi:

„Dupa Eminescu cea mai înalta misiune a statului, ar fi sa «împarta dreptate» si aceasta suprema dreptate, ar fi, «munca egala pentru toti, tinând seama de calitatile fiecaruia. Fiecare sa tinda ca prin munca sa sa îndemne pe ceilalti la munca»”

In materie de filosofie juridica, care aplica conceptul de dreptate sociala se citeaza versurile geniului literar Mihai Eminescu, care in ale sale ganduri exprima trecutul, prezentul in care a trait asemenea ca si reflexii asupra viitorului.

 

 “Nu se nasc glorii pe strada si la usa cafenelii,
N-avem oameni ce se lupta cu retoricele suliti
În aplauzele grele a canaliei de uliti,
Panglicari în ale tarii, care joaca ca pe funii,
Masti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeste liberalul,
De ai crede ca viata-i e curata ca cristalul?
Nici visezi ca înainte-ti sta un stâlp de cafenele,
Ce îsi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fara suflet, fara cuget,
Cu privirea-mparosata si la falci umflat si buget,
Negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovarasii sai spune veninoasele-i nimicuri;
Toti pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa,
Chintesenta de mizerii de la crestet pâna-n talpa.
Si deasupra tuturora, oastea sa si-o recunoasca,
Îsi arunca pocitura bulbucatii ochi de broasca…
Dintr-acestia tara noastra îsi alege astazi solii!
Oameni vrednici ca sa saza în zidirea sfintei Golii,
În camesi cu mâneci lunge si pe capete scufie,
Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patriotii! Virtuosii, ctitori de asezaminte,
Unde spumega desfrâul în miscari si în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, sed pe locuri
Si aplauda frenetic schime, cântece si jocuri…
Si apoi în sfatul tarii se adun sa se admire
Bulgaroi cu ceafa groasa, grecotei cu nas subtire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toata greco-bulgarimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninata, asta plebe, ast gunoi
Sa ajung-a fi stapâna si pe tara si pe noi!
Tot ce-n tarile vecine e smintit si stârpitura,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natura,
Tot ce e perfid si lacom, tot Fanarul, toti ilotii,
Toti se scursera aicea si formeaza patriotii,
Încât fonfii si flecarii, gagautii si gusatii,
Bâlbâiti cu gura strâmba sunt stapânii astei natii!

Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni!
I-e rusine omenirii sa va zica voua oameni!
Si aceasta ciuma-n lume si aceste creaturi
Nici rusine n-au sa ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara,
Îndraznesc ca sa rosteasca pân’ si numele tau… tara!

[…]

Si acum priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece,
Va mirati cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?
Când vedem ca toti aceia care vorbe mari arunca
Numai banul îl vâneaza si câstigul fara munca,
Azi, când fraza lustruita nu ne poate însela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v-ati atatat arama sfâsiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti – niste misei!
Da, câstigul fara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici;
Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punând mâna pe ei,
Sa-i împarti în doua cete: în smintiti si în misei,
Si în doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni”!

(Scrisoarea a III- a – Mihai Eminescu, strofa )

Identificarea conceptului de raspundere juridica publicat in poeziile sale de Mihai Eminescu, se regaseste in conceptual de filozofie juridica publicat de autorul Dr. Botomei Vasile, in manualul de drept administrativ, Editat de Edit. Vicovia, 2013, potrivit careia:

 

“Viata nu poate fi conceputa fara reguli, iar cine gaseste lacune in reguli, conduce la modificarea lor si devine reformator. Dar nu mai inainte de a plati pretul succesului fata de el insusi.”

 

– Vezi manualul de drept administrativ, publicat pe www.unbr.info ISBN 978-606-8541-20-4, in coaturat cu Conf. Univ. Dr. Habilitat Teodor Cârnat.

 

            Din teroia filosofica exprimata in materie juridica de marele geniu literar Mihai Eminescu, se desprinde ideea de armonizare a legislatiei din normele de functionare a statului, cu ratiunea dezvoltarii  si aplicarii de legi care sa aiba drept inspiratie, actiunea naturii si traiul natural.

            Astfel, prin raportarea conceptiilor filozofic-juridice ale poetului la starea actuala a romanismului care functioneaza in originea ambelor state, Romania si Republica Moldova, reflexia autorului ne indeamna la uniformizarea legislatiei in teritoriile separate de graniti materiale.

            In realizarea ideii eminesciene de uniformizarea legislatiei pe teritoriile in care isi are originea acelasi popor roman, fie el denumit popor roman ori popor moldovenesc, recomandam a se creiona metode de imbunatatirea legislatiei in materia administrativa din Republica Moldova si Romania prin ajungerea normelor de drept administrativ si drept juridic, la un numitor comun, chiar si in conditiile in care fiecare lege ar avea articole numerotate in mod diferit, din legile functionale pe teritoriile Pepublicii Moldova in raportare la legile functionale din Romania.

            Aceasta convingere este sustinuta pe dovada ca atat Republica Moldova cat si Romania, sunt tari care au aderat prin tratate de aderare la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

 

 

  1. Recomdari:

 

Etapa 1:

  1. Se recomanda ca sa se realizaze o identitate de organizare si functionare a institutiilor administrative de tip Unitati administrative-teritoriale, prin adoptarea de norme de functionare identice atat in Republica Moldova cat si in Romania;

2.Se recomanda ca organizarea si functionarea institutiilor publice de tip parchete si instante judecatoresti sa se identifice prin adoptarea de acte normative aflate in identitate de functionare atat in Republica Moldova cat si in Romania;

 

Etapa 2:

1.Se recomanda ca programul de securitate nationala atat pentru Republica Moldova cat si pentru Romania, sa se identifice prin norme juridice de functionare, aflate in identitate pentru ambele state, atat pentru Republica Moldova cat si pentru Romania;

 

Etapa 3:

1.Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana, vizeaza integrarea in sistemul globalizat, care conduce la desfiintarea granitelor dintre statele membre in Uniunea Europeana si promovarea organizarii teritoriale a statelor membre cu functionare pe regiuni.

 

 

  1. Dispozitii finale de interpretare in acceptiunea filozofiei juridice a geniului literar Mihai Eminescu

 

Procesul de adaptare a normelor de drept administrativ si de drept juridic, in programul de integrare europeana, realizeaza idealul de neam si tara publicat de geniul literar Mihai Eminescu.

 

III. Propuneri de aplicatie practica pentru stiinta cultural filozofica si religioasa privind Republica Moldova si Romania

 

Se propune mediului academic din Republica Moldova si din Romania ca prin rezolutii identice in continut, sa se adopte hotarari de integrare a geniului literar Mihai Eminescu, in randul eroilor martiri ai neamului romanesc, luptatori pentru idea de unitate in neam si tara, marturisitor al credintei stramoseasca a neamului moldovenesc romanesc, prin dreptate si adevar. Text publicat de autorul Botomei Vasile in cadrul lucrarilor stiintifice din cadrul Congresului international eminescologic, Editia a III- a, Chisinau, 2014, propus spre apreciere specificului spiritualitatii romanesti in lume, editata in 6 pagini, Mun. Bacau.  Dr. Av. Vasile Botomei, Mediator, Romania, 31.08.2014.

______________________________________________________

 

 

       Autor:

Vasile Botomei, Doctor in Stiinte Juridice/ Doctor Of Philosophy, Mediator, Avocat, Romania, Mun. Bacau/ Presedinte Asociatia Colegiul National Pedagogic si Teologic Sf. Voievod “Stefan cel Mare”, Presedinte Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – UNBR, Mun. Bacau, str. Oituz, nr. 33.

    Contact: 

www.botomeivasile.ro; www.unbr.info;e-mail: botomei.vasile@yahoo.com ; mobil: 0040 744 191 717; fix/fax: 0040 334 421 450;

Articol spre publicare in Romania, in format electronic pe www.revistadrept.com si in strainatate pe reviste cu activitate cultural-stiintifica.  Bibliografia folosita la tema articolului.  Dreptul la existenta nationala a poporului roman, ilustrat prin filosofia juridica a geniului literar roman Mihai Eminescu.

 

  1. M. Eminescu, Opere, Vol. XVI, p. 48;
  2. Vasile Gherasim, Mihai Eminescu. Studii si articole, Editura Junimea, Iasi, 1977, p. 71;
  3. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 114;
  4. Eugeniu Safta-Romano, Studiu introductiv, la lucrarea Mihai Eminescu „Exista dreptate?”, Editura

Junimea, Iasi, 1994, pp. 7-8;

  1. George Calinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Vol. I, Editura Minerva, Bucuresti, 1976, p. 559;
  2. Eugeniu Safta-Romano, Studiu introductiv, la lucrarea Mihai Eminescu „Exista dreptate?”, Editura

Junimea, Iasi, 1994, p. 6;

  1. Eugeniu Safta-Romano, Studiu introductiv, la lucrarea Mihai Eminescu „Exista dreptate?”, Editura

Junimea, Iasi, 1994, p. 7;

  1. Ioan Slavici, în Opere, Vol. IX, Memorialistica, p. 610;
  2. D. Vatamaniuc, în M. Eminescu, Opere, Vol. IX, Editura Academiei Republicii Socialiste România,

Bucuresti, 1980, p. 529;

  1. C. Jornescu, C. Petrescu, Valori etice în opera lui Eminescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1989, p.

20;

  1. C. Jornescu, C. Petrescu, Valori etice în opera lui Eminescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1989, p.

21;

  1. C. Jornescu, C. Petrescu, Valori etice în opera lui Eminescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1989, p.

23;

  1. M. Eminescu, Manuscrisul nr. 2257, fila 216;
  2. M. Eminescu, ziarul Timpul, din 1 aprilie 1882;
  3. M. Eminescu, ziarul Timpul, din 25 octombrie 1881;
  4. Rudolf von Ihering, Lupta pentru drept, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 2;
  5. Rudolf von Ihering, Lupta pentru drept, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 47;
  6. M. Eminescu, Opere, II, Editie îngrijita de Ion Cretu, Bucuresti, Editura „Cultura Româneasca”,

1938, p. 355;

  1. C. Jornescu, C. Petrescu, Valori etice în opera lui Eminescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1989, p.

54;

  1. Vasile Gherasim, Mihai Eminescu. Studii si articole, Editura Junimea, Iasi, 1977, p. 198;
  2. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 115;
  3. Sorin Antohi, Utopia lui Eminescu, în volumul Eminescu – sens, timp si devenire istorica, îngrijit

de Gh. Buzatu, St. Lemny si I. Saizu, Editura Universitatea „Al. I. Cuza”, Iasi, 1988, p. 977;

  1. Adrian-Gelu Jicu, Coordonate ale identitatii nationale în publicistica lui Mihai Eminescu, Editura

Muzeului National al Literaturii Române, Bucuresti, 2013, p. 214;

  1. M. Eminescu, ziarul Timpul, din 22 decembrie 1878;
  2. M. Eminescu, ziarul Timpul, din 17 august 1879;
  3. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 150;
  4. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 120-121;
  5. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 130;
  6. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 11;
  7. Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galati, 1992, p. 14-15;
  8. Barbu B. Brezianu, Dreptatea si dreptul public în scrisul eminescian, în Revista de filozofie, nr.

3/1993, p. 310;

  1. Simion E., Model de existenta – Eugen Simion
  2. Manualul: Raspunderea administrativa. Aspecte practico-stiintifice in plan comparat Republica Moldova si Romania, ISBN 978-606-8541-20-4, Editura Vicovia, 2013, autori Dr. Botomei Vasile, Avocat-Mediator si conf. Univ. Dr. Habilitat Teodor Carnat, Republica Moldova.

 

Invitatie Conferinta de Eminescologie

Program Conferinta Internationala de Eminescologie

4 Comentarii

  1. O poveste,
    Publicata de Casa pentru Apararea Drepturilor
    Omului-Mediator European Dr.Av.Vasile Botomei
    _____________________________________________________
    ,,Si totusi,se invarteste,, (E pur, si mouve)-Galileo Galilei in noul concept despre pamant,cu ocazia descoperirii ca se roteste in jurul soarelui si in jurul axei sale.
    A sustinut descoperirea sa inclusiv in ultima suflare a vietii sale, fiind pedepsit cu arderea pe rug prin condamnarea de Inchizitia din Biserica Catolica.
    In acele vremuri marii clerici ai Bisericii Catolice considerau ca pamantul este plat, ca o masa.
    Era inca sustinuta teoria cum ca pamantul ar fi fost tinut de patru elefanti uriasi care stateu in picioare.
    Se mai spunea despre cutremure ca aveau loc din cauza ca din cand in cand elefantii uriasi mai oboseau si se scuturau.
    In identitate de situatie se afirma de catre unii in ziua de astazi, in secolul XXI, ca nu ar fi corespunzator sa fie mai multe barouri in judetele tarii, pentru a se asigura o reala concurenta in profesia de avocat, prin care omul sa aiba de unde alege si pe cine sa aleaga.
    Si totusi exista doua Uniuni Nationale de Barouri in Romnaia, respectiv ,,UNBR-uri” ,inregistrate si autorizate prin autoritatile statului roman!
    Vezi noutati in domeniul pluralismului de UNBR-uri cu barouri concurente in judetele tarii publicate mai nou pe :www.unbr.info.
    Totul a fost c u putinta prin implementarea unui nou concept stiintific publicat la o teza de doctorat in stiinte juridice,sustinuta unde si de cine credeti?
    Teza de doctorat a fost sustinuta la cea mai renumita Universitate din Republica Moldova,care nu putea fi alta decat Universitatea de Stat din Moldova(USM).
    Aceasta teza este publicata in republica Moldova pe: http://www.cnaa.rm; iar in Romania pe: http://www.unbr.info; http://www.juridice.ro,www.luju.ro.
    Sustinerea apartine autorului Dr.Av.Vasile Botomei,Bacau,Romania,dupa 8 ani de practica aplicata,studii de cercetare aprobate de cercetatorii stiintifici din Republica Moldova si Romania, pentru care a luptat cu sacrificiul libertatii, pana a reusit sa o sustina si sa devina izvor de drept in dreptul european.
    Pentru acest concept a suportat sa fie retinut in mod abuziv de procurori, arestat 33 de zile in Aresul Inspectoratului Judetean dePolitie Bacau, doar doar va renunta la sustinerea tezei care tocmai fusesera publicata pentru sustinere pe http://www.cnaa.rm,in ziua de 7 iunie 2013, la USM.
    Cum credeti ca s-a derulat sustinerea tezei de doctorat?
    ___________________________________
    In ziua cand era planificata sustinerea tezei,s-au intalnit membrii Comisiei de examinare,insa nemaintalnit pana atunci, lipsea tocmai competitorul pentru sustinere.
    Presedintele Consiliului Stiintific Specializat,distinsul Domn ION Guceac,Vicepresedintele Academiei din Republica Moldova cu grad stintific de prof.univ.dr.Habilitat,
    si Secretatul stiintific al Consiliului Stintific Specializat Disdinsul Domn Teodor Carnat,conf.univ.Dr.Habilitat,expert in doctorat,membru in CSM Moldova,au aflat ca autorul tezei a fost arestat in Romania, tocmai pentru a fi impiedicat sa sustina rezultatele cercetarii din teza.
    Sustinerea tezei de doctorat a fost amanata
    ____________________________________
    Replanificata a avut loc cu drept de examinare pentru printr-o unic data.
    Asa s-a intamplat ca marii oamenii de stiinta au aprobat replanificarea sustinerii tezei pentru o singur data, respectiv pe 5 iulie 2014,in acelasi loc in Sala de Consiliul din USM,orele 16.00.
    Mare a fost puterea Lui Dumnezeu si Avocatul Vasile Botomei a reusit sa fie eliberat dupa 33 de zile de arest preventiv,pe care oamenii de bine considera ca le-a facut efectiv degeaba!
    Vasile Botomei are o alta opinie despre detentia din arest si anume:
    _________________________________________________________
    ,,Nu poti fi un aparator desavarsit pentru un om incarcerat, daca nu ai trait memontele prin care se gaseste omul respectiv.”
    Exprima opinia Av.Dr. Botomei Vasile cum ca:
    ____________________________________
    ,,Studiul pentru Facultatile de Drept ar trebui sa cuprinda pentru studentii, o minima practica de arest preventiv, mijloc prin care acestia ca viitori avocati, viitori procurori sau viitori judecatori, sa cunoasca starile celor aflati in stare de detentie,importanta si rolul aparatorului pentru un om aflat instare de detentie si mai cu seama importanta actului de judecata pentru omul a carei libertate depinde de pregastirea apararii de catre avocat, fieel din oficiu sau chiar angajat, si mai cu seana de judecator care inainte de toate este cel care da verdictul.”
    Dar ce a cuprins rechizitoriul facut impotriva Dr.Av.Vasile Botomei?
    ________________________________________________________
    Tot ce a fost scris in teza, si ce a aplicat a fost preluat in acuzatia din rechizitoriul procurorului, inscriidu-se in aprecierea omanenilor de stiinta si nu numai, ca prinh retinerea si arestarea preventiva a autorului Botomei Vasile,Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau, a inscris o pagina de istorie negativa la adresa anchetatorilor corupti din Romania,asta in conditiile in care tara era intrata in Uniunea Europeana din ianuarie 2007.
    Ce credeti ca sa intamplat cu procurorul anchetator si cu judecatorul care a aprobat mandatul de arestare preventiva pentru Av.Dr.Botomei vasile?
    ________________________________________________________
    Procurorul si judecatorul care l-au ceretat pe Botomei Vasile, au iesit la pensie in luna imediat urmatoare.
    Colegii acestora care s-au dezis de faptele reprobabile ale fostilor lor colegi,au apreciat ca se primisera o comanda de undeva prin care se dorea a se demonstra ca nu este admisibil conceptul stiintific cercetat si publicat de Botomei Vasile prin teza sa de doctorat.
    Nu venise comanda decat de la unele clanuri influiente din avocatura care isi vedeau periclitatate influientele in relatiile cu unii care in loc sa faca justitie faceau injustitie.
    Asa a reusit Vasile Botomei sa faca istorie in materia cercetarii stiintifice din teza de doctorat in drept.
    Rezultatele cercetarii stiintifice dein teza Dr.Av.Vasile Botomei:
    ___________________________________________________
    Intre timp teza constituie una din temele de instruire si pregatire profesioanla pentru procurorii si judecatorii din Romania, fiind admisa ca material de formare profesionala la toate instantele si parchetele din tara,la Agentia nationala a Functionarilor Publici din Romania, cu utilitate in toate sferele publice,institutii de drept public,Inspectorate Judetene de Politie,Primarii,Prefecturi,Ministere,Universitati inclusiv in materia raspunderii administrative din institutiile cultelor religioase autorizate in Romania.
    Constatari:
    __________
    Cu toate acestea, pe ici pe colo, uneori chiar in locuri in care nu ar trebui sa existe, mai sunt unii care nu inteleg cum este cu noul concept de pluralism de asociatii profesionale de avocati
    Ce prevede Legea avocaturii din Romania?
    __________________________________
    Lege avocaturii din Romaniaeste are Nr.51/1995,republicata si se poate accesa direct pe Gougal prin citirea art.1(3) din aceasta.
    -Pentru cei care nu sunt in domeniul avocatirii exista o explicatie in contextul ca nu toti oamenii cunosc ca in Romania, este liberalizata complet profesia de avocat, pentru care Legea de organizare si functionare a profesiei de avocat prevede ca pentru a fi avocat nu trebuie decat sa fii inscris intr-un Barou, iar Baroul in care esti inscris sa faca parte din UNBR.
    -Daca acest lucru ar fi de inteles pentru cei care nu sunt familiarizati inca cu avocatura, exprim opinia ca nu este intelept pentru avocati sa transmita in mediul public informatii confuze,potrivit carora daca nu esti inscris in unul din barourile care fac parte dintr-un anume UNBR,fata de care legea nu distinge intre UNBR-uri,persoana in cauza nu ar fi avocat daca este inscris in alt UNBR.
    Este la fel cum ai zice:
    ,,Acesta nu este crestin,din cauza ca nu merge la aceiasi biserica la care merg altii,desi biserica respectiva este de acelasi cult,slujba se face dupa acelasi tipar,iar obiceiurile religioase sunt aceleasi”.
    Ce auspus alti autori despre stiinta?
    ______________________________
    Pentru aceia care nu au inca darul intelepciunii, omul de stiinta Albert Ainstein le- dedicat o maxima:
    ,,Partea interesanta la oamenii inteligenti,este ca par nebuni in fata prostilor” .
    Dar un savant din vremurile noastre,a definit intr-un mod mai elegant decat Albert Ainstein, definitia prostimii,astfel:
    ,,Nu exista prosti in lumea aceasta.
    Exista doar analfabeti care stiu sa citesca dar nu stiu sa intelega.”
    Cu expresia acestui savant autorul Botomei Vasile este perfect de acord.
    ___________________________________________________
    Curiozitati :
    ______________
    Persoanele care sunt interesate sa interactioneze in domeniul intelepciunii,sunt invitatie sa participe prin trimiterea unui raspuns pentru inceput la prima intrebare,urmand ca in timp in functiede interseul manifestat sa se publice noi proiecte pentru oamenii care se aseamna,astfel:
    Intrebare:
    -Stie cineva cine este acest savant care a spus asa ca:
    ,,Nu exista prosti in lumea aceasta.
    Exista doar analfabeti care stiu sa citesca dar nu stiu sa intelega.”
    Cum credeti ca se rasplateste raspunsul corect pentru persoana interesata?
    _____________________________________________________________
    Oferta:
    Pentru raspuns corect daca vine din partea unei femei frumoase care este singura,am o oferta deosebita, care nu se poate sa nu-i placa!
    Este invitata pe 3 octombrie la aniversarea aviatorilor dintre care si eu fac parte ca locotenent de aviatie,licentiat din 1989 la Scoala deOfiteri de Aviatie Aurel Vlaicu din Buzau-Bobocu.
    Acolo beneficiaza de :
    -Prezentarea Scolii de Ofiteri de Aviatie cu traditiile acesteia;
    -Cazare,
    -Masa;
    -Divertisment;
    -Plimbari cu avionul in spatiul aerian roman;
    -Seara de festival;
    Programul se dsfasoara la o Pensiune rezervata aviatorilor,cu participarea aviatorilor din SUA, prin invitatii de la baza aeriana Natoo din Romania.
    Data:
    Incepand cu orele 10.00, din 3 octombrie pana pe 4 octombrie orele 16.00, anul 2014.
    Prezenta trebuie anuntata pentru inscriere la Ofiterul de serviciu de la intrarea in Scoala de Ofiteri de Aviatie din Buzau,Bobocu,in cadrul intalnirii din fata Scolii,planificata pentru orele 10.00.
    Transport:
    Cine castiga premiul poate merge cu masina mea din Bacau.
    Plecarea Vineri dimineata la orele 7.00,din fata Casei pentru Apararea Drepturilor Omului-Mediator European-Dr.Av.Vasile Botomei din Bacau,str.Oituz,33.
    Vezi locul de plecare din Bacau pe::www.avocatul-poporului.ro.
    Informatii suplimentare:
    Tel.0040744191717.
    Castigatoarea beneficiaza la cerere de confidentialitatea premiului.
    Cu drag, si cu urari de bine,Dr.Av.Botomei Vasile.

  2. Maria Mitulescu spune:

    Multe aprecieri si multe felicitari , pentru toate lucrurile frumoase si bune care le faceti pentru tara noastra frumoasa„ România”! O persoana ca dvs. trebuie apreciata , stimata, bravata de catre istitutiile acestei tari. Mult succes!

  3. Filmul sustinerii doctoratului in stiinte juridice de avocatul Vasile Botomei.
    Vezi pe http://www.unbr.info prima teza de doctorat in stiinte juridice care a produs reforme in justitie si in administratia de stat din Romania!

    In cadrul Consiliului stiintific specializat din Republica Moldova reprezentat de distinsul Prof. Univ. Dr. Habilitat Ioan Guceac-Academician-Vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei, s-a aprobat ce era bun si asteptat pentru Romania:
    1. Conceptul de pluralism de Uniuni Nationale de Barouri in Romania, prin aplicatiile practico-stiintifice publicate in teza de doctorat de autorul Botomei Vasile.
    2. Conceptul juridic de raspundere administrativa a procurorilor si a judecatorilor, care incalca normele de drept procesual si material in dosarele pe care le solutioneaza.
    Mai inainte de acest examen au fost alte examene in comisii stiintifice din care au facut parte 58 de cercetatatori stiintifici in stiinte juridice europene si asiatice.
    Doctoratul in stiinte juridice s-a desfasurat in perioada a 8 ani de studiu in Universitatea de Stat din Republica Moldova.
    Echivalarea doctoratului in Romania pentru Botomei Vasile, a avut loc in al 9-lea an de la admiterea la doctorat in Republica Moldova.
    In Romania examinarea a avut loc la Ministerul Educatiei Nationale prin Comisia de Specialitate juridica si Plenul Centrului National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED), contituit din 52 de savanti, cercetatori stiintifici, membri ai Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, membri din Curtea Constitutionala a Romaniei, formatori din Institutul National al Magistraturii din Romania, membrii din Consiliul Superior al Magistraturii, decani ai facultatilor de drept din cadrul universitatilor din Romania, si profesori universitari din domeniul stiintelor sociologice, filologice, filozofice si religie, din institutiile universitare ale cultelor religioase autorizate in Romania.
    Teza autorului Botomei Vasile a fost unica lucrare stiintifica sustinuta in strainatate care a primit aviz favorabil la Comisia de specialitate juridica din cadrul CNRED, in cadrul tezelor din anul 2014 printre care se regaseau lucrari stiintifice reportate pentru reexaminare din anii anteriori depunerii acestora la CNRED.
    Astefl, spre examinare si aprobare in Plenul oamenilor de stiinta au aprobat Plenul Centrului National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED), expertii au avut de examinat o singura teza care a trecut de comisia de specialitate juridica.
    Plenul a aprobat teza de doctorat cu aplicatiile practico-stiintifice publicate de autor, pentru care s-a acordat calificativul maxim.
    In baza calificativului maxim obtinut, prin care s-a aprobat echivalarea tezei in Romania, s-a eliberat atestatul nr 66035 din 17.04.2014 de Ministerul Educatiei din Romania, prin echivalrea cu diploma in domeniul drept, cu toate drepturile conferite absolventilor din institutiile post-universitare, acreditate din Romania.
    Pentru toate aceste rezultate recunoscute in Republica Moldova, in tarile membre din Uniunea Europeana si tarile cu tratate de recunoastere reciproca a diplomelor si licentelor pe care le au incheiate atat Republica Moldova cat si Romania, autorul Vasile Botomei, a fost judecata de procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, si de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau, exact pe motivul care a stat la baza cercetarii stiintifice aprobate de catre cercetatori stiintifici din strainatate si din Romania si acreditate prin diploma de doctor in domeniul drept.
    Vasile Botomei se inscrie in randul oamenilor care au inventat, aplicat si care prin puterile reprezentative ale statului roman, a implementat noul concept de pluralism de organizatii profesionale de aparare prin mai multe Uniuni Nationale de Barouri in Romania, cu Barouri concurente in fiecare judet.
    Aceasta aplicatie a putut fi cu putinta ca urmare a liberalizarii profesiei de avocat in Romania, potrivit careia avicatii sunt persoane fizice autorizate de drept privat, care nu echivaleaza cu monopolul de stat cum a fost organizata profesia de avocat in perioada organizarii de tip socialist si de tip comunist a statului roman, din perioada 1945 pana in decembrie 1989.
    In acelasi timp, pentru prima data in Romania, s-a realizat prin teza de doctorat a autorului Botomei Vasile, publicarea noului concept juridic de raspundere administrativa a procurorilor si a judecatorilor, care incalca normele de drept procesual si material in dosarele pe care le solutioneaza, ceea ce a condus la crearea prin cercetarea stiintifica publicata de autorul Botomei Vasile, a izvorului de drept ce a stat la baza modificarii Legii nr 317/2004 de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii din Romania, ce a determinat declararea neconstitutionalitatii, prin decia Curtii Constitutionale a Romaniei din 2.07.2014, a textului de lege care bloca cetatenii in dreptul de a formula plangeri impotriva solutiilor de respingere a plangerilor formulate de catre cetateni impotriva solutiilor/rezolutiilor de clasare a plangerilor, prin netrimiterea mai departe a dosarelor care faceau obiectul cercetarii administrative disciplinare impotriva magistratilor care aplicau greseli in procesele care le solutionau. Textul de lege declarat neconstitutional, a fost determinat de convingerea stiintifica care a stat la baza aprecierii tezei de doctorat a autorului Botomei Vasile, aplicata de catre distinsul Prof. Univ. Dr. Tudorel Toader, judecator la Curtea Constitutionala in completul care a declarat neconstitutional textul de lege precizat, fiind in acelasi timp expert in calitate de formator la Institutul National al Magistraturii din Romania, Decan al facultatii de drept din cadrul Univ. Al. I. Cuza din Iasi, si desemnat de catre Parlamentul Romaniei prin factori de decizie din Comisia Europeana, in calitate de judecator, membru in Comisia de la Venetia. Textul de lege declarat neconstitutional privea: ”Rezolutiile de plasare dispuse de Inspectia Judiciara impotriva magistratilor cercetati este definitiva”.
    Unul din motivele care au stat la baza trimiterii in judecata a autorului Botomei Vasile, in calitate de om de stiinta, a fost si cauza crearii acestui precedent constituit izvor de drept in atragerea raspunderii administrative, disciplinare, contraventionale si patrimoniale a magistratilor care se fac vinovati de nedreptatile produse prin dosarele solutionate, din a caror cauza, cetatenii statului apeleaza la procedura de judecata de la Curtea Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului (CEDO) ceea ce a determinat ca din cauza judecatorilor care au focut greseli sa fie condamant statul roman prin decizii CEDO, iar daunele materiale si morale acordate pentru cetatenii statului de Curtea Europeana, sa fie suportate din bugetul public national.
    Pentru prima data in Romania, autorul cercetarii stiintifice, Botomei Vasile, a publicat conceptul de raspundere administrativ patrimoniala a magistratilor, care determina ca toate despagubirile care sunt provenite din condamnarile de la Curtea Europeana din cauza nedreptatilor facute de magistrati, sa le fie imputate prin acte de execurtare silita emisa de Ministerul Finantelor Publice, direct pe veniturile obtinute de magistratii care sunt in exercitiul profesiei, iar cei care sunt la pensie, sa li se execute veniturile din pensie sau sa li se scoata la vanzatre bunurile care detin in proprietate, pana la concurenta sumelor pe care statul le-a avut de achitat prin condamnarile de la CEDO.
    Acesta este autorul Botomei Vasile, acestea sunt unele din faptele care reprezinta, pentru care cei care nu au responsabilitate in functiile publice, incearca sa il blameze, il persecuta prin diferite modalitati pe care le gestioneaza autorii coruptiei din sistemul juridic, insa rezultatele aplicate de omul de stiinta de Botomei Vasile sunt reale, originale, autentice, si implementate in sistemul de drept romanesc, gratie participarii Romaniei in Uniunea Europeana, care conduce la dezvoltarea statului si nu la desfiintarea acestuia, cum ar fi dorit unii dintre cei care ar fi inteles sa reprezinte puterile statului in anumite etape de timp.

    Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – UNBR
    Biroul de presa:
    http://www.unbr.info
    http://www.avocatul-poporului.ro
    Tel. fix/fax 0334 / 421 450
    Mobil: 0744 19 17 17.
    E-mail/Facebook: Botomei.vasile@yahoo.com

    Data:
    18.09.2014

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *