Taina scrisului-„Scrisul e pasiunea mea“



Simona Botezan, Washington DC, SUA

Scrisul este un hobby pe care l-am cultivat toata viata. Am început sa scriu pe la zece ani. Aveam un model în familie – poetul si scriitorul albaiulian Ion Margineanu, autor a peste o suta de carti de poezie, proza, teatru si folclor. Ion Margineanu este var primar cu mama mea. El mi-a oferit pentru prima data în viata o carte cu autograf… o carte de poezii cu coperti maronii, lucioase… Participam cu placere la olimpiadele scolare, recitam poezii la spectacolele organizate de scoala mea sau la Casa de Cultura a Sindicatelor, iar apoi am început sa scriu cu creionul, într-un caiet cu coperti rosii. Într-o zi am aruncat totul pentru ca mi s-a parut fara valoare.

Îmi amintesc un moment din clasa a VIII-a când am câstigat un premiu la olimpiada, iar directoarea (care era profesoara mea de limba româna) m-a scos în careu si a spus: „Chiar daca s-a hotarat sa urmeze un liceu cu alt profil, sunt sigura ca Simona va scrie si ca vom mai auzi despre ea.” Au auzit câteva luni mai târziu, când am luat zece la examenul de admitere în liceu. Am absolvit liceul de matematica-fizica, colegiul de chimie alimentara si facultatea de chimie industriala, desi prin clasa a XI-a înca ma mai gândeam la posibilitatea de a deveni journalist, iar parintii nu erau deloc încântati de idee. Pe vremea aceea exista o singura facultate de jurnalism la Bucuresti, cu 7 locuri disponibile anual, iar România lui Ceausescu nu era locul propice pentru exercitarea profesiei de jurnalist. Asa ca am ramas fidela celeilalte pasiuni, chimia. Am scris în liceu un roman despre adolescentii anilor ’80, de hobby, fara intentia de a-l publica undeva. Mai târziu, recitindu-l, m-am distrat copios de stângaciile scrisului meu de adolescenta. Au urmat multi ani în care nu am mai scris nimic în afara de felicitari de sarbatori pentru rude, lucrarile de la examene si proiectele de la facultate.

În ianuarie 1998 eram inginer si lucram în departamentul PR al unei companii de echipamente electronice, unde l-am cunoscut pe Virgil Deceanu – directorul Teatrului de Stat din Turda. Apelase la noi cu un proiect ambitios, care mi-a captat atentia din primul moment. Urma sa deschida un post de radio, împreuna cu o mâna de turdeni inimosi, majoritatea actori ai teatrului din Turda. Aveau o licenta pentru statia locala „Radio 21”, nici un ban, doar entuziasm! Au apelat la sotul meu, de profesie inginer electronist,  pentru a cumpara si instala echipamentele necesare. Colaborarea noastra cu noul post de radio a început în familie si a urmat toate etapele, începând de la zugravitul peretilor si izolarea fonica a studioului. Pasiunea pentru literatura science-fiction ne-a determinat sa ne alaturam echipei ca voluntari. Am debutat la radio în februarie 1998 ca realizatoare si prezentatoare a emisiunii „Fantastic Club 21”. Era o îmbinare fericita între formatia mea tehnica, pasiunea pentru stiinta si literatura. Am scris trei ani suportul pentru emisiuni. Le vorbeam ascultatorilor despre cartile si autorii de SF; despre progresul stiintific ale omenirii; despre cele mai mari realizari ingineresti, ale caror „scântei” provin adesea din literatura SF. Sotul meu oferea premii saptamânale ascultatorilor, carti din  Colectia Nautilus a Editurii Nemira.  Cumparam cartile din banii nostri si le ofeream cu satisfactia ca am mai câstigat un „fan” SF, un cititor. Emisiunea s-a bucurat de un succes neasteptat si a fost preluata de „Radio 21” Bucuresti.

Dupa debutul radiofonic, am primit o oferta de colaborare de la PRO TV, unde am realizat un buletin de stiri financiar-bancare (1998-2001). Pe vremea aceea aveam doua job-uri – PR la compania de electronice si broker. Brokerajul bursier facea primii pasi la noi in tara, iar emisiunea de la televiziune ma ajuta sa-mi câstig clienti noi.

În 2001 am renuntat la cele doua emisiuni pentru ca am devenit mama, iar sotul meu a plecat în America. Nu am mai avut contact cu mass media în urmatorii 7 ani, dar „microbul” mi-a ramas. Experienta din radio si televiziune mi-a folosit ulterior în cariera de broker. Am avut privilegiul sa lucrez cu corporatii internationale de top mondial, care mi-au oferit sansa de a urma cursuri de retorica. Datorita experientei dobândite în mai multe ramuri ale brokerajului si a exercitiului oratoric din mass media, am fost desemnata lector pentru seminarii nationale de initiere si pregatire profesionala a brokerilor în România. În decembrie 2007, la Gala Laureatilor organizata de revista XPRIMM si Eurobrokers la Sinaia, am obtinut trofeul „Lectorul Anului” pentru contributia la dezvoltarea brokerajului si a pietei de asigurari si pensii private în România.

Trei luni mai târziu, am emigrat în SUA. Acum aveam destul de mult timp liber deoarece americanii nu s-au grabit sa-mi dea permisul de munca. Asa ca am aceptat cu placere o propunere de colaborare din partea portalului de stiri online Mondo News si am devenit corespondent extern. Am scris doi ani stiri si articole despre evenimente din SUA; editoriale; reportaje despre românii-americani si despre tara mea adoptiva. Într-o zi, Cristiana Pietrariu de la Mondo News mi-a spus ca apreciaza mult articolele mele si crede ca ar fi pacat ca ele sa se piarda într-un ziar de stiri online. Mi-a propus sa le public si în alte locuri, în ziare si reviste tiparite, ca sa ramâna! Am acceptat oferta de colaborare a ziarului Miorita USA din California si am debutat în presa româno-americana. În scurt timp, cutia mea de e-mail s-a umplut cu mesaje de la jurnalistii români din SUA, care doreau sa ma cunoasca si sa colaborez cu ziarele si revistele lor.

Între timp l-am cunoscut pe George Roca din Australia. Datorita lui am publicat în peste 20 de ziare si reviste. Am câteva articole în reviste americane; am intrat în mai multe organizatii profesionale; am facut lobby si am vorbit Comisiei Juridice a Congres-ului American despre legea imigrarii si impactul ei asupra specialistilor români din SUA; am primit invitatii la foarte multe evenimente din SUA, atât de multe încât timpul nu-mi permite sa le onorez. Departamentul de Stat American mi-a acordat  primul „media credential” în vara anului 2010, pentru întâlnirea la nivel înalt între ministrul de externe al României de atunci, Teodor Baconschi si Secretarul de Stat American Hillary Clinton.

 

Cel mai important moment din cariera mea de jurnalist a fost acreditarea pentru Summit-ul NATO de la Chicago în 2012. Participarea la un eveniment international de mare anvergura, mi-a dat ocazia sa-i întâlnesc pe cei mai importanti lideri ai planetei si sa vad în actiune jurnalisti si trusturi mass media de top mondial. Am trait experiente unice în viata datorita hobby-ului meu – scrisul!

 

În iunie 2012, North American Romanian Press Asociation (NARPA) a organizat Forumul Jurnalistilor Români din America de Nord, editia a III-a, la Chicago. Cu aceasta ocazie am primit premiile I si III la categoria “Reportaj”. Am acordat interviuri, s-a scris despre mine în ziare de mare tiraj sau în cartile unor scriitori de limba româna, iar calatoria mea în lumea scrisului continua. Voi scrie atâta timp cât voi avea convingerea ca scrierile mele sunt folositoare si contibuie la pastrarea limbii, traditiilor si culturii noastre la mii de mile departare de casa.

Simona BOTEZAN

Washington DC, SUA

25 iulie 2012

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *