STRATEGII ANTI-VILNIUS: COMUNISTII S-AU ÎNTOVARASIT CU „INAMICUL TRANSNISTREAN” PENTRU A ÎNCERCA SA BLOCHEZE PARCURSUL EUROPEAN



Apropierea semnarii Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana creeaza tensiuni in tara vecina, din stanga Prutului. Nelinistiti par si comunistii lui Voronin, care, sub directivele venite dinspre Federatia Rusa, incearca sa Nistru, Crocmaz, sudul Republicii Moldova intoarca Republica Moldova din traseul european, spre cealalta  zona de influenta geopolitica si economica-Uniunea Vamala. Moldovenii, chiar daca par sa fi ales, prin actuala putere politica instalata la Chisinau, traseul european, au un lung sir de incertitudini, care tin, pe alocuri, si de situatia etnica. In ultima perioada in spatiul autonom gagauz dar si in Transnistria s-a accentuat dinamica tulburarilor, ce au la baza directia pe care o va lua Moldova, spre UE sau Uniunea Vamala. Ce se va intampla dupa semnarea acordului, dupa 28-29 noiembrie? Cat de mult mai conteaza pentru dezvoltarea regiunii, in actuala evolutie a globalizarii, conotatiile etnice? Isi va pastra integritatea teritoriala micuta Republica Moldova? Mihail Rotariu, cititor al ziaruluidegarda.ro, vine cu un punct de vedere asupra evolutilor din stanga Prutului (MM).

„STRATEGII ANTI-VILNIUS: COMUNISTII S-AU ÎNTOVARASIT CU „INAMICUL TRANSNISTREAN” PENTRU A ÎNCERCA SA BLOCHEZE PARCURSUL EUROPEAN

scris de Mihail Rotariu

În perspectiva summit-ului parteneriatului estic de la sfarsitul lunii noiemebrie, cand Republica Moldova va parafa, la Vilnius acordul de asociere cu UE, se contureaza din ce în ce mai mult ideea unei actiuni concertate a comunistilor de la Chisinau si Tiraspol împotriva proiectului European.

        Manifestatie comunista in Chisinau (6)  Coalizarea PCRM cu “Inamicul Transnistrean” este demonstrata de anunturile recente ale celor doua partide comuniste si confirma existenta unei conventii de sprijin reciproc în blocarea parcursului european al Republicii Moldova, vehiculata înca din septembrie a.c. de agentia rusa de stiri “Tiras”.

          La aceea data, “Tiras” a relatat despre încheierea unui accord, “mediat de anumite forte din afara Republicii Moldova”, între liderul PCRM, VLADIMIR VORONIN, si presedintele comunistilor transnistreni, OLEG HORJAN, în vederea desfiintarii coalitiei proeuropene de la Chisinau.

          La sarsitul saptamanii trecute, pe ambele maluri ale Nistrului a fost comunicata organizarea unui sir de actiuni de protest anti-Vilnius. De asemenea, partidul condus de OLEG HORJAN a pretins ca se configureaza un nou conflict militar pe Nistru, din cauza unor “ încercari de a forta artificial întoarcerea Transnistriei în componenta statului unitar Moldova.

          Chisinau-Republica Moldova (2)Activarea unui focar de tensiune în regiune, în acest context, este un instrument de presiune la adresa liderilor europeni si ai celor de la Chisinau, cu scopul de a-i determina sa renunte la parcursul european al Republicii Moldova, asa cum se încearca si cu Ucraina, unde, mai nou, se pare ca liderul de la Kiev ar fi santajat cu niste dosare.

          Alianta celor doua partide comuniste nu surprinde, avand în vedere ca în cele mai multe ocazii, au dovedit ca au interese comune notabile fiind eforturile acestora în vederea adoptarii solutiilor propuse de Federatia Rusa perntru reglementarea dosarului Transnistrean, precum si cele pentru aderarea Republicii Moldova, dar si a regiunii separatiste, la Uniunea Vamala – ipoteza pe care liderii de la Tiraspol nu au mentionat-o niciodata ca posibila solutie în dosarul Transnistrean, dovada ca ei nu doresc nicicum solutionarea, ci doar întretinerea disensiunilor.

          COMENZI DE LA MOSCOVA

          Avand în vedere semnalele convergente lansate constant în spatiul public privind coordonarea de catre Moscova a proiectelor PCRM, dar si a celor din stanga Nistrului, constatarea ca initiativele anti-Vilnius ale tandemului VORONIN-HORJAN sunt impuse de Rusia pare redundanta.Perspectiva parafarii acordului de asociere al Moldovei cu UE este un semnal negativ pentru Rusia, îngrijorata de insuccesul initiative sale Eurasiatice.

          La Chisinau, PCRM popularizeaza asa zisele binefaceri ale aderarii Moldovei la Uniunea Vamala, organizand dezbateri la care participa aceiasi experti rusi. La tribuna Parlamentului, comunistii actioneaza în favoarea intereselor Moscovei depunand motiuni de cenzura împotriva Guvernului, în speranta desarta ca ar mai putea declansa de unii singuri alegerile anticipate – neputinta recunoscuta chiar de VORONIN, în tezele din septembrie a.c. difuzate în presa comunista sub titlul „criza puterii si sarcinile mobilizarii civice în Moldova”.

          Obedienta PCRM fata de Federatia Rusa, manifestata inclusiv prin alianta cu separatistii transnistreni în ciuda dezavantajelor pe care o astfel de orientare le are asupra intereselor nationale ale Moldovei – pe care tot ei le invoca ori de cate ori vor sa atace coalitia de guvernare, are resorturi care nu vizeaza interesul national, ci doar revenirea lor la putere, nutrind speranta desarta ca Moscova iar ajuta. Numai ca Moscova nu mai are demult încredere în VORONIN si în vechii lui comunisti, din 2003, cand acesta s-a razgandit în ultima clipa sa semneze Memorandumul KOZAK. Iata ca Rusia nu doar ca nu iarta, dar nici nu uita.

          La Tiraspol, influenta factorului rus în procesul decizional nu mai este demult un secret. Regiunea separatista si-a coordonat permanent pozitiile în dosarul transnistrean cu Rusia si si-a asumat proiectul Moscovei privind integrarea euroasiatica, dependenta fiind de sprijinul financiar acordat de statul rus pentru a confirma atasamentul fata de Moscova, regimul separatist a consfintit intentia integrarii euroasiatice în proiectul intitulat „regiunea euroasiatica transnistria”, prezentat directorului Institutului rus de studii strategice/RISI, LEONID RESETNICOV, aflat la Tiraspol în fruntea unei delegatii care a participat la masa rotunda „Rusia si Transnistria: perspectivele cooperarii euroasiatice”, în februarie 2013.

          Pe fondul adancirii problemelor de natura socio-economica, Transnistria este legata tot mai mult de asistenta financiara acordata trimestrial de Rusia. Numai ca Rusia începe sa fie coplesita de propriile probleme economice, iar regiunea separatista primeste din ce în ce mai putini bani. Despre ce se va-ntampla cu locuitorii din stanga Nistrului, cand ajutoarele banesti trimise de Moscova vor disparea, iar pretinsele autoritati vor fi ratat sansa de a construi un viitor mai bun acestora, nimeni nu vrea sa discute sincer. Asta e problema care ar trebui sa-i preocupe pe cei care fac parada cu „îngrijorarea” lor sincera ca ne va acapara Europa. Si ce daca? Europa merge înainte!“

 

2 Comentarii

  1. Mihail Rotaru spune:

    In ultima perioada, mai multe ziare din mediul online au lansat informatia potrivit careia structuri din regiunea separatista, sustinute de Federatia Rusa, au desfasurat manevre comune avand ca scop declarat contracararea unor acte teroriste. Potrivit mass-media care citeaza pagina „presedintelui” transnistrean, unitatilor antrenate in manevrele structurilor de forta li s-a dat sarcina sa anihileze bande de teroristi care au ocupat teritorii si au luat ostatici.
    Situatia este cel putin ciudata, pentru ca nimeni nu poate sa-si imagineze ca regiunea ar putea, intr-un fel, sa fie tinta unui atac terorist. O regiune cvasi-necunoscuta, care cu greu isi face loc in discutiile mai marilor lumii si care s-a strecurat pe agenda Moscovei nu datorita potentialului economic sau uman, ci din considerente geo-strategice, nu are cum sa fie interesanta pentru teroristi. Transnistria nu reprezinta nici un pericol pentru structurile teroriste si nici o sursa din care acestea sa-si traga vreun beneficiu. Este NIMIC, nu exista. Ea nu a fost interesanta pentru Bin Laden – Doamne Fereste! – si nu va fi nici penbtru succesorul sau, AYMAN AL ZAWAHIRI – Doamne Ajuta!. Ba dimpotriva, ar fi un fel de conflict de interese. Ce sa caute teroristii Al-Qaida în spatiul controlat de teroristii lui Sevciuk, in care KGB-ul a investit din abundenta?
    Asadar care este adevaratul scop al manevrelor militare din stanga Prutului?
    Ele se puteau preconiza inca de saptamana trecuta, cand, in ajunul Summit-ului de la Vilnius, „Ministerul Afacerilor Interne”, „KGB”-ul, „Armata” si Comitetul Vamal au trecut la regim de alerta maxima si au fost orientate catre colectarea de informatii privind „posibile provocari din partea Republicii Moldova”. Se intelege de aici ca moldovenii ar fi teroristii pentru care se pregateste Tiraspolul. Ipoteza este departe de a fi sustenabila. Singur, Tiraspolul se pregateste militar si strategic, dar scopul nu poate fi neutralizarea „inamicului din drepta Prutului”, pentru simplul motiv ca autoritatile de la Chisinau nu intentioneaza sa declanseze operatiuni militare in Transnistria. Din contra, ele contravin politicilor asumate in vederea aderarii la Uniunea Europeana. O intruziune armata in Tarnsnistria nu este pe placul decidentilor de la Bruxelles, interesati de asigurarera stabilitatii in regiune, iar Tiraspolul nu are cum sa nu stie acest lucru. Stie Sevciuk ceva ce nici noi si nici superinformatii europeni nu stiu? Pentru ca, daca liderii de la Bruxelles ar avea macar 1% impresia ca autoritaile de la Chisinau se pregatesc sa provoace militar Transnistria, Acordul de Asociere cu UE nu ar fi fost parafat la Vilnius.

  2. Alin spune:

    Iluzia Uniunii Eurasiatice si economia Rusiei

    Este greu de crezut ca Uniunea Eurasiatica isi va incepe activitatea la data programata, respectiv 1 ianuarie 2015. Rusia, Belarus si Kazahstan au divergente tot mai serioase asupra prerogativelor structurilor institutionale, pe masura ce negociaza documentul final ce ar trebui incheiat la 1 mai 2014.
    Dorinta Moscovei de a realiza si o asociere politica, in paralel cu cea economica, este respinsa ferm de actualii parteneri, care inteleg sa nu puna in joc suveranitatea de stat. incet, incet, proiectul lui Vladimir Putin acumuleaza tot mai multe tensiuni, iar rusii trebuie sa gaseasca un panaceu pentru o noua provocare, neincrederea fata de Moscova a partenerilor din Uniunea Vamala , dupa ce au scapat de sub control escamotarea blocajelor economico-financiare si a nemultumirilor generate de faptul ca avantajele merg intr-o singura directie – spre Rusia, care a gasit astfel o modalitate mascata de a-si salva economia de la dezastru.
    Si nu e vorba numai de atât. Exista divergente serioase, date de obiectivele diferite ale statelor, asupra infiintarii Adunarii Interparlamentare a Uniunii Euro-Asiatice si a monedei unice ori a negocierii unor standarde comune pentru vama si sistemul de impozitare in cadrul Uniunii Vamale. Nu in ultimul rând, perspectiva extinderii acesteia din urma cu Tadjikistan, Armenia si Kârgâzstan creeaza noi discutii.
    Blocajul in care se afla proiectele integrationiste rusesti este o oportunitate pentru statele membre ale Uniunii Vamale sa evalueze oportunitatile reale de dezvoltare pe termen lung, functie de care sa isi orienteze politica externa.
    Uniunea Europeana este lider in ceea ce priveste investitiile in economia Kazahstanului, cu 70 de miliarde de dolari in intervalul 1993-2012, in timp ce investitiile rusesti s-au situat la 6 miliarde de dolari.
    Conform Bancii Rusiei, in prima jumatate a anului curent exporturile acestei tari catre statele membre CSI au scazut cu 5,3%, iar catre membrele Uniunii Vamale, cu 8,6%.
    Pâna nu demult, aceste date puteau fi considerate doar indicii ca Rusia are probleme de ordin economic. Gravitatea situatiei a fost oglindita, recent, de avertismentele lansate de premierul Dmitri Medvedev in cadrul unei intalniri cu oamenii de aficeri la Soci (27 septembrie i.c.), unde a recunoscut ca Rusia se afla la o raspantie, prognoza de crestere economica fiind relitiv pesimista.
    Ingrijoririle acestuia sunt date de prognozele pesimiste ale Biroului Federal de Stat de Statistici (Rosstit), care a semnalat incetinirea substantiala a ritmului de majorare a PIB-ului in semestrul al doilei al acestui an, la 1,2%, de la 4,3% in ultima jumatate a anului trecut.
    Totodita, in intervalul ianuarie-octombrie 2013, inflatia s-i ridicat la 5,3%, iar in octombrie a.c. datoria externa a crescut la 55,778 milioane de dolari, fata de 49.539,4 milioine dolari in luna precedenta. In acest timp, veniturile reale ale cetatenilor s-au redus cu 1,3% in septembrie i.c..
    Previziuni alarminte vin si din partea Fondului Monetir Internitional, care a atris atentia ca viitoarea crestere economica a Rusiei va fa constransa de tendintele demografice negative, estimandu-se ca populitia activa a tarii se vi reduce anual cu un milion, pana in 2017. Totodata, in documentul „World Economic Outlook”, Fondul a apreciat ca economia ruseasca trebuie si identifice un nou motor de dezvoltare, formula bazata pe cresterei pretului petrolului si folosirei capacitatilor de stocare nemaifiind viibila.
    Si necazurile nu se opresc aici, la suprafata razbat in perminenta noi piedici de natura economica, efect al acutizarii unor probleme interne ignorate cu buna stiinta, cum ar fi infrastructura fizica neadecvata, climatul de afaceri defavorabil, nivelul redus al investitiilor, dependenta marilor industrii de bugetul national si coruptia, in fata carora Moscova a gasit solutia in pacalirea fostilor „sateliti”, de la care vrea din nou sa le ia, pe nimic, toata avutia lor nationala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *