Sistemul de bruiaj rusesc Richag-AV vs drona americana RQ-170 Sentinel

Scris de analistul militar Valentin Vasilescu

Noul sistem de bruiaj Richag-AV poate fi montat pe elicoptere, nave de lupta, si masini blindate. Raza sa de actiune fiind de 250-400 km. Richag-AV lupta împotriva radarelor aeriene, navale si de la sol, a sonarelor si a sistemelor electromagnetice de ghidare a rachetelor si bombelor. Semnalele în radiofrecventa sunt receptionate de antenele Richag-AV. Ele sunt apoi comparate automat cu cele din memoria digitala a microprocesorului de bruiaj, identificînd tipul emitatorului si generînd instantaneu contramasuri.

Prima platforma mobila certificata de armata rusa fiind elicopterul Mi-8MTB. Comandamentul strategic Vest rusesc are în dotare trei astfel de platforme aeriene de bruiaj rebotezate Mi-8MTPR-1. Alte 18 elicoptere de acest tip urmînd sa fie receptionate în urmatoarele 18 luni. Costul unui echipament Richag-AV fiind de peste 10 milioane USD. Richag-AV înlocuieste un echipament mai vechi din dotarea armatei ruse, numit Smalta, cu raza de actiune de 100 km. Pe lînga Richag-AV, armata rusa are în curs de introducere în dotare sistemele similare de bruiaj L-175B Hibini, care vor fi montate pe avioanele de lupta si Krasuha-2 si  1L267 Moskva-1, care vor fi montate pe blindatele trupelor de uscat.

În cadrul unei operatii aeriene ofensive, sistemul de bruiaj Richag-AV joaca rolul de mijloc de asigurare de lupta,

sursa missilethreat.wpengine.netdna-cdn.com

permitînd deschiderea de culoare sigure de penetrare a apararii AA a inamicului pentru aviatia de bombardament si vînatoare-bombardament rusa. Doua aeronave amenajate ca platforme ale sistemul de bruiajde ultima generatie ”orbesc” radarele de descoperire si dirijare ale aviatiei si apararii AA inamice, inclusiv cele ale sistemelor performante de tip MIM-104 Patriot. Rachetele Patriot au dovedit si capabilitatea de a intercepta rachetele balistice Scud, lansate de Irak asupra Israelului si Arabiei Saudite în primul razboi din Golf ( 1991 ).

Sistemul Richag-AV este ideal pentru anularea comenzilor de zbor de la distanta a dronelor ( avioanele de cercetare sau/si înarmate, fara pilot ) inamice. În acest fel, acestea pot fi aduse la aterizare pentru a fi capturate. Cel mai performant tip de drona americana, a fost construit de Lockheed Martin ( RQ-170 Sentinel ) si este în înzestrarea Grupului 432 Cercetare de la baza Creech, statul Nevada. Drona este invizibila pe radar, are o anvergura de 20 m, cîntareste 4 t, este propulsata de un motor reactiv cu tractiunea de 1.700 kgf si are un plafon de serviciu de 15.000 m.

Pe  4 decembrie 2011, unui RQ-170 Sentinel, operat de CIA care zbura în misiune de spionaj în nord-estul Iranului, i s-au bruiat ambele canalele de comanda ( via satelit si prin statie terestra ) prin care americanii îl pilotau. Pierderea controlului asupra aeronavei a avut loc la peste 225 km de granita cu Afganistanul. Cineva a preluat de la distanta controlul dronei, aterizînd-o în stare buna în apropierea aerodromului militar iranian Kashmar. Cineva i-a ajutat apoi pe iranieni sa decodifice înregistrarile acelui zbor din memoria dronei, descoperind ca ea decolase de la baza americana din Kandahar.

Grupul P5+1 ( Rusia, SUA, Franta, Marea Britanie, China si Germania ) a ajuns recent la un acord de principiu cu Iranul în domeniul nuclear si a decis ridicarea graduala a regimul de sanctiuni impus Teheranului. Presedintele Vladimir Putin a fost primul care a ridicat interdictia de livrare a celor cinci complexe de rachete cu raza lunga de actiune S-300, instituita de Rusia pe 22 septembrie 2010. Poate si ca sa-i flateze pe rusi, surse iraniene au afirmat fara sa aduca nicio proba ca rusii ar fi fost cei care au preluat controlul asupra aparatului RQ-170 Sentinel, utilizînd un echipament Richag-AV care era în faza de testare.