Articol scris de analistul militar Valentin Vasilescu, pilot si fost comandant adjunct al Aeroportului International Otopeni
Prestigioasa publicatie americana ” The National Interest” citeaza date din recentul raport anual al Pentagonului adresat Congresului SUA, potrivit caruia China si-a propus crearea a aproape 42.000 de drone ( vehicule aeriene fara pilot -UAV) pîna în 2023. Estimarile Pentagonului indica 41.800 sisteme fara pilot, controlate de la statii terestre si pe nave ale marinei militare chineze, în valoare de aproximativ 10,5 miliarde USD. Ca termen de comparatie, Pentagonul opereaza în acest moment 7.000 de drone aeriene.
China este obligata sa contracareze strategia americana în Pacific care vizeaza instalarea a sute de baterii anti-nava cu baza pe sol, în zona Pacificului de vest, ca parte integranta a pregatirii din timp a unui aliniament continuu de blocada. Cu scopul împiedicarii Chinei de a strapunge caile de acces, prin punctele obligate, reprezentate de strâmtorile navigabile. Majoritatea bateriilor anti-nava fiind amplasate pe insulite de dimensiuni mici, aflate la sute de km de orice zona locuita. Japonia a amplasat deja în acest sens cinci baterii de rachete anti-nava Type-88 ( raza de actiune 150 km ), pe insula Miyako si pe alte câteva insule din arhipelagul Okinawa (Ryukyu ).
Prima ruta maritima de interes ale Chinei, consta în iesirea în Oceanul Indian, prin strâmtorile Malacca si Sunda.
Iesirea în Oceanul Pacific se poate face prin Canalul Babuyan ( între nordul Filipinelor si Taiwan). Sau prin spatiul dintre arhipelagul japonez Okinawa (Ryukyu) si insula Taiwan. Iesirea în Marea Japoniei se face prin spatiul dintre Japonia si Coreea de Sud.
Solutia de contracarare aplicata de China prevede detinerea si operarea unui numar mai mare de drone decît SUA si aliatii sai din Asia de sud-est, luate la un loc. Scopul propus de China fiind tinerea sub permanenta observatie a bateriilor anti-nava si la nevoie, anihilarea lor. Totul executat cu ajutorul dronelor. China este în 2015 prima economie mondiala si a alocat cea mai mare suma de bani pentru cercetare-dezvoltare în domeniul dronelor .
China are în productie, din 2013, sute de tipuri de drone, fiecare avînd mai multe versiuni. Din care amintesc CH-4, Yilong, Sky Saber ( similare MQ-9 Reaper si MQ-1 Predator ). Toate au o distanta maxima de zbor de pîna la 4.000 km, o autonomie de 20 de ore, 2-6 puncte de acrosaj în care transporta o sarcina utila de 250 – 345 kg. Adica bombe ghidate laser YZ-212, bombe cu submunitii YZ-100, YZ-200, rachete anti-tanc ghidate pe fascicol laser de tip AR-1, cu bataie 10 km sau CM-502KG, cu bataie 20 km, rachete aer-sol BA-7 etc.
Un alt tip de drona al chinezilor Xianglong, este în programul de testare. Este vorba de un aparat de mare altitudine, propulsat de un motor reactiv rusesc RD 93 (de pe MiG-29), asemanator lui RQ-4 Global Hawk, cu o raza de actiune de 10.000 km.
Lijian este prima drona stealth a chinezilor, invizibila pe radar care dispune si de doua compartimente de bombe interne. Ea seamana cu drona americana X47-B, conceputa de Lockheed Martin pentru a opera de pe portavion.
În suburbia Daxing din sudul Beijingului este în curs de finalizare o capacitate de productie gigantica ( AvIC ), cu suprafata de 14.400 de metri patrati, destinata exclusiv construirii dronelor, a diviziilor de drone apartinînd concernelor aeronautice Shenyang si Hongdu.
China, care opereaza deja 2.000 de drone în scop civil, si-a propus totodata sa exporte drone civile si militare în valoare de 4,8 miliarde de USD. Prin urmare China este interesata sa si comercializeze drone la preturi mai scazute decât SUA si Israelul, sperînd sa detroneze cele doua tari de top în constructia de drone.