Presedintele moldovean Igor Dodon s-a întâlnit, la Soci, cu Vladimir Putin. Presedintele rus a promis ca, „Moscova va face tot posibilul pentru solutionarea diferendului transnistrean”. „Vom garanta acele întelegeri care pot si trebuie sa apara pentru a rezolva aceasta problema în interesul tuturor persoanelor care traiesc acolo”, a afirmat Putin.
Presedintele moldovean, la rândul sau, si-a exprimat recunostinta fata de Federatia Rusa pentru pozitia avuta în procesul de solutionare a conflictului transnistrean. Gratitudinea a fost exprimata „din partea poporului moldovenesc din partea stânga si dreapta a Nistrului”. Igor Dodon a declarat ca dupa alegerile parlamentare de anul viitor se va ajunge la reglementarea politica a conflictului de pe Nistru. „Sunt sigur ca, la Chisinau, va exista un Parlament pro-moldovenesc care se va orienta spre rezolvarea acestei probleme foarte importante”, a adaugat el.
Putin a recunoscut ca apreciaza în mod deosebit eforturile lui Igor Dodon de a normaliza relatiile ruso-moldovene. „Apreciem eforturile dumneavoastra de a normaliza relatiile ruso-moldovene, vedem ca acest proces nu este usor, dar plecam de la faptul ca atât poporul moldovean, cât si poporul Federatiei Ruse sunt interesate de o evolutie pozitiva”, a spus seful statului rus. De aici.
Ce se ascunde în spatele cuvintelor spuse de cei doi presedinti?
Raspunsul este la suprafata: federalizarea Moldovei. Viceministrul externelor rusesti, Grigori Karasin, într-un interviu recent, declara ca Federatia Rusa îsi va evacua munitiile din regiunea transnistreana atunci când conflictul transnistrean va fi reglementat asa cum vrea Moscova, adica prin federalizarea Republicii Moldova. De aici.
Enuntul facut de presedintele Dodon în fata lui Putin, ca „un Parlament pro-moldovenesc se va orienta spre rezolvarea problemei transnistrene”, se traduce printr-o rezolvare federala a conflictului. Seful statului moldovean a anuntat de mai multe ori ca unica solutie pentru reglementarea conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova. Nimic nou. Igor Dodon este doar un executant al viziunii ruse de rezolvare a conflictului de pe Nistru.
Nici discursul pro-federalizare al viceministrului Karasin nu e nou. Dmitri Kozak, în anul 2003, viceprim-ministru al Federatiei Ruse, pregatise un plan de solutionare definitiva a conflictului dintre Republica Moldova si regimul separatist din Transnistria, prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric. Planul prevedea stationarea trupelor rusesti pe teritoriul Moldovei pâna în 2023, acest planul a fost respins de catre Vladimir Voronin.
Nou este faptul ca, Adunarea Parlamentara a NATO, desfasurata zilele trecute la Bucuresti, a respins amendamentul înaintat de delegatia Republicii Moldova prin care solicita o rezolutie de retragere a armamentului si trupelor ruse din stânga Nistrului. Dar fost acceptat un amendament al delegatiei române, în care se specifica faptul ca orice solutie în conflictul transnistrean trebuie sa tina cont de suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova. De aici.
Doar ca, pe 7 iulie 2017, Duma de Stat a Federatiei Ruse a votat pentru pastrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreana. Era o confirmare indirecta a faptului ca federalizarea Republicii Moldova convine cel mai mult Federatiei Ruse. De ce? S-a mai spus: federalizarea Republicii Moldova va deschide calea pentru utilizarea aceluiasi model în regiunile de est ale Ucrainei.
Se stie ca ideea Kremlinului este de a crea un „cordon sanitar” între NATO/UE si Federatia Rusa. O zona gri. În conditiile în care, sub regimul Erdogan, Turcia face pasi de distantare de Occident, iar Marea Neagra seamana a fi un lac rusesc, Putin capata suficient ascendent care sa faca posibila crearea acestei zone de influenta a Federatiei Ruse. Cât de multa autoritate va avea Moscova în Ucraina sau Republica Moldova depinde însa de evolutiile politice din aceste tari.
Succesul formatiunilor politice pro-europene din Ucraina ori Moldova depinde de atractivitatea solutiilor pe care Uniunea Europeana le va propune acestor state în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic din 24 noiembrie. De ce? Pentru ca partidele aflate la guvernare în aceste state trebuie sa prezinte alegatorilor lor beneficiile politicilor pro-europene. Cât de mult va conta pentru cetateanul ucrainean faptul ca tara sa va avea posibilitatea sa se alature uniunii vamale si energetice europene? Va conta pentru cetateanul moldovean anularea tarifelor la roaming? Sunt doar doua dintre prevederile continute de o rezolutie a Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European referitoare la tarile Parteneriatului Estic. De aici.
Desigur, România, tara în care s-a desfasurat pentru a treia oara summit-ul Adunarii Parlamentare a NATO, care are un parteneriat strategic cu Statele Unite, si-a reconfirmat, prin alocarea celor 2% pentru politicile de aparare, apetenta pentru a deveni centrul de greutate NATO în regiune. De aici si derularea unor scenarii pentru cresterea influentei Bucurestiului pe scena politica de la Chisinau, de fapt o strategie de securitate pro-activa. Solutia probabila, Traian Basescu în fruntea unui bloc electoral pro-unionist si pro-european în alegerile parlamentare de anul viitor, poate reduce procentajul electoral pe care mizeaza presedintele Dodon. Dar nu suficient.
A fost de datoria Chisinaului oficial sa gaseasca solutia introducerii votului mixt, pe liste de partid si în circumscriptii electorale, pentru ca socialistii moldoveni sa nu detina o majoritate parlamentara care sa declare Republica Moldova stat federal chiar în anul Centenarului Unirii.
Pastrarea vechiului Cod Electoral ar fi garantat acest lucru. Presiunile politice facute de Maia Sandu si Andrei Nastase la Bruxelles, pentru pastrarea votului pe liste de partid sunt manifestari care pot fi interpretate ca actiuni în favoarea federalizarii Republicii Moldova. Prefer sa consider ca cei doi politicieni nu au constientizat pâna la capat consecintele pastrarii vechiului Cod Electoral. Daca vor continua criticile la adresa votului mixt si vor refuza participarea într-un larg bloc electoral pro-european, înseamna ca accepta federalizarea statului moldovean. Si e grav de tot.
