PAGINI DIN ISTORIA IASULUI. ODATA SE NUMEA STRADA VESELIEI



Pe vremuri, Ulita Sarbeasca, ce poarta astazi numele domnitorului Alexandru Lapusneanu, loc de plimbari duminicale si de intalnire a tineretii iesene, cu magazine vestite si ispititoare localuri cu podiumuri pentru spectacole, se mai numea Strada Veseliei sau Strada Muzicii.

Strada Veseliei din IasiInzestrata cu o multime de cladiri ochioase, destinate pravaliilor de lux, ulita se intindea de la Bacania Ermacov, pe locul careia se afla astazi blocul Amandina, la parterul caruia a functionat pana nu de mult cofetaria cu acelasi nume, pana la coltul strazii Carol, vegheat odinioara de luxosul palat Jockey Club, demolat prin anii ’60.

Dulciuri, bere si spectacole

Pe locul actualei parcari din fata Hotelului Astoria, pe vremea lui Eminescu, se inalta semet eleganta cofetarie Madame Alexandre, cu multe bomboneturi parisiene, scena, muzica, teatru si multa tinerime. De vizavi, o concura, nu fara succes, Coferaria Italiana Passini, cu delicioase napolitane si fondante „glacee” si in care se intreceau in alamuri fanfarele militare.

Chiar in coasta acesteia, putin mai sus, pe locul unde astazi se afla gradina Corso, era Hala de Bere, in care un palc de canele automate, la gura carora licoarea aurie din malt si hamei tasnea spumoasa si umplea halbele musteriilor, in cantecele tarafului condus de chitaristul Ionica Barbu, nepotul vestitului Barbu Lautaru.

In curtea casei Cantacuzino, in care a locuit o perioada domnitorul Alexandru Ioan Cuza si care astazi adaposteste Muzeul Unirii, un intreprinzator a inchiriat o bucata de gradina, incercandu-si norocul si deschizand Beraria Unirii, postand acolo si o scena. Curajul era mare si riscant, avand in vedere ca in coasta casei se afla Gradina Primariei, tot cu scena, pe care evolua trupa de actori de la Teatrul National.

Ceva mai sus, in coltul pasajului ce trece pe sub Bolta Stomatologilor, spre Strada de Sus, astazi, Bulevardul Independentei, era deschisa carciumioara lui Barothi, frecventata de actori, gazetari, poeti, carora jupanul nu stia cum sa le mai intre in voie pentru a nu se muta la rivalul sau cu Gradina Tivoli, gazda spectacolelor lui Matei Millo si a turneelor trupelor de teatru germane. Locanta se afla intr-o batrana livada de pe strada Banu.

Mai existau cateva bodegi animate de mici tarafuri cu scripca si cobza, peste care, la capatul nordic al Strazii de Sus ce se intretaia cu Ulita Sarbeasca (strada Lapusneanu), se ridica Hotelul Binder. In gradina sa umbroasa, iesenii sorbeau berea rece, venita cu butoaiele.

In lumea muzicii

In aceasta lume a bunei-dispozitii, nu puteau lipsi magazinele muzicale. Automatele, aparatele si instrumentele muzicale isi faceau, de obicei, prima aparitie, pe Strada Veseliei. Unele se perindau prin casoaia lui Ioan Strasshoffer, aflata odinioara pe locul de peste drum, unde in prezent se afla Galeriile Anticariat.

Vreme de aproape un veac, sub boltile tavanelor rorunjite de la parter, au rasunat nenumarate piane, violine, pianine, tot felul de cutii muzicale, gramofoane, patefoane si alte „dracovenii cantatoare”, cum le spuneau batranii.

De obicei, cochetele magazine muzicale erau inzestrate cu ultimele noutati venite de la Viena si aveau mici cabine pentru ascultarea melodiilor inregistrate pe discuri metalice, benzi de hartie sau placi de patefon, spre marea satisfactie a tinerilor iubitori de muzica.

Muzica fiind pe strada Lapusneanu in largul ei, dincolo de cinematofraful Trianon (azi, Republica), functiona prin 1912 magazinul muzical Weinstein, reprezentantul pentru Romania al fabricilor de orchestroane si piane electrice, ce se puneau in functie cu o moneda de zece bani si care inlocuiau orice orchestra sau fanfara.

Dar, vremea cutiilor si dulapurilor muzicale a trecut. Incet, incet, strada Lapusneanu se umplea pe zi ce trecea de numeroase prajini si catarge, cu lungimi de sarma intre ele, numite antene, semn ca radioul isi facea simtita prezenta. (Petru Iosipescu)

 

Bibliografie: Biblioteca Mihai Eminescu, Filiala Iasi a Arhivelor

Nationale si Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”.

Istoria Orasului Iasi de N.A. Bogdan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *