Chisinaul e departe de furtuna politica care are loc la Bucuresti. Privitori ca la spectacolul din agora lui Iocan, basarabenii încearca sa înteleaga daca Uniunea Social Liberala aflata la guvernare peste Prut se va destrama. De fapt despre ce e vorba?
Curtea Constitutionala a României a respins saptamâna trecuta, proiectul Uniunii Social Liberale de revizuire a Constitutiei. Înaltii judecatori au declarat ca fiind neconstitutionale 25 de articole si alineate. Revizuirea Constitutiei statului român a fost unul dintre marile obiective ale guvernarii social liberale. Atunci când a transmis public faptul ca revizuirea Constitutiei României este atributul liderului Partidului National Liberal, Crin Antonescu, premierul Victor Ponta s-a delimitat de acest esec si a avut motivul necesar pentru a îsi pune nitel la respect colegii de coalitie. Criza din sînul coalitiei de guvernare de la Bucuresti nu este de azi ori de ieri. Contractul politic încheiat de cele doua formatiuni politice a fost semnat în februarie 2011. În cei trei ani de coabitare politica au existat destule momente în care s-au facut auzite reprosuri : PNL-ul s-a plâns ca ministerele care i-au fost alocate au fost lipsite de resurse financiare auxiliare, PSD-ul a facut publice temerile unui pact secret al liberalilor cu presedintele Basescu. Pentru prima oara însa auzim voci care pun problema ruperii acestei casatorii politice.
Neîntelegerile coalitiei de guvernare de la Bucuresti au început saptamâna trecuta, dupa esecul revizuirii Constitutiei. PSD-ul a pus problema schimbarii structurii de guvern si introducerii a patru posturi de vicepremier, PNL-ul a dorit sa-l numeasca pe domnul Klaus Iohanis în functia de ministru de interne, negocierile dintre cele doua partide au esuat iar în presa de la Bucuresti au aparut replici fierbinti. Colac peste pupaza, la 10 februarie, social democratii români, împreuna cu Uniunea Nationala pentru Progresul României si Partidul Conservator au gasit de cuviinta sa formeze Uniunea Social Democrata – gestul a fost interpretat de liberalii români ca fiind o pregatire de separare politica. Ideologii social democrati au sustinut însa ca, noua alianta a fost creata în scopul participarii coalitiei social democrate la alegerile europarlamentare din 25 mai.
Furtunile din politica dâmboviteana sunt în strânsa legatura cu procesele electorale din acest an, europarlamentarele dar si alegerile prezidentiale. Majoritatea observatorilor vietii politice românesti au cazut de comun acord cu postulatul care afirma ca nici o formatiune politica nu are un candidat important pentru prezidentialele din toamna acestui an. Dupa retragerea suportului politic acordat de catre presedintele Basescu, dreapta româneasca este profund faramitata si incapabila sa îsi gaseasca un candidat pentru Cotroceni. Stânga social democrata e fortata prin Protocolul USL, sa cedeze acest fotoliu catre liderul liberal, Crin Antonescu. Pozitiile domnului Antonescu sunt însa sifonate destul de rau.
Pe malul Dâmbovitei, ca pretutindeni, pregatirile partizane pentru alegerile de orice fel, fie ele europarlamentare ori prezidentiale, nu au nimic în comun cu valorile, morala ori principiile democratiei – perceputa ca un joc cu si pentru putere, politica devine egoista. De aici si apritia tentatiilor de divort politic.
Într-o excelenta nota de blog semnata de domnul profesor Horia Pana, Prin cenusa politicii-4-amoralpolitik sunt scoase în evidenta fluctuatiile moralei politice de pe malul Dâmbovitei. Domnia sa da exemplul noului partid creat de domnul Basescu, Miscarea Populara , care „dupa ce si-a trâmbitat pe toate ulitele moralitatea ca „politica altfel”, se cladeste cu cazaturile din alte partid”, scrie fostul profesor al SNSPA. Evolutia partidului condus de domnul Eugen Tomac ( Partidul Miscarea Populara) este în strânsa legatura cu procesele electorale care vor avea loc în România. Retragerea vicepresedintelui acestei formatiuni politice , Adrian Papahagi din viata politica dupa ce conducerea formatiunii din care face parte a decis ca deputatul Marin Anton, proaspat plecat din PNL poate fie acceptat în PMP tine de principii si valori. Conducerea PMP a decis ca resursele financiare ale domnului Marin Anton sunt mai importante decât capacitatile intelectuale ale domnului Papahagi. Dar e posibil sa fie vorba si de relatiile apropiate pe care fostul administrator al RAFO Onesti, care are o avere de zece milioane de euro, le are cu doamna Elena Udrea, recent demisionata din PDL si noua membra a Partidului Miscarea Populara.
Observatorii politici de pe blogosfera româneasca afirma ca limita dintre compromis si ticalosia grosiera este foarte subtire. Desigur „politica nu ar exista fara compromis. E nevoie de negocieri, de pasi înapoi, eventual, într-un joc pe termen lung si cu mize mari. Dar si compromisurile au limite dupa care totul este oportunism gretos, este tradare, este ticalosie grosiera”.
Miza compromisurilor si cedarilor politice pe care le fac acum liberalii domnului Antonescu e importanta – pastrarea candidaturii domnului Antonescu pentru prezidentialele din toamna. Domnia sa este pâna în prezent aproape singura candidatura viabila pe care o au formatiunile politice ale dreptei românesti. La sfârsitul lunii martie, formatiunile politice din Republica 
Moldova vor vedea mai clar cu cine ar trebui sa faca echipa pentru europarlamentare. Pâna atunci observatorii politici din România vor sti daca echipa condusa de domnul Vasile Blaga a supravietuit ori nu plecarii domnului Boc spre merele aratate de domnul Basescu si domnul Tomac. La congresul din 22 martie, atunci când Partidul Miscarea Populara îsi va alege conducerea si va vota lista candidatilor la europarlamentare vom vedea care e miza presedintelui Basescu pentru prezidentiale.
Pâna la europarlamentare furtunile din politica de pe malul Dâmbovitei sunt simple repetitii – USL-ul nu se va rupe. Nimeni nu are nevoie de asta, nici macar domnul Basescu.
