Noi acuzatii pentru Vasile Botomei. Avocatul se disculpa: „Nu elogiez si nu promovez criminalii de razboi!“

Vasile Botomei a ajuns din nou in atentia opiniei publice. De data asta, pentru ca ar promova imaginea maresalului Ion Antonescu, fost conducator al statului roman in perioada celui De-al doilea Razboi Mondial, considerat de istoria prezenta criminal de razboi (pentru crimele din Transnistria si Pogromul de la Iasi). Acuzatia si plangerea vine din partea fostului judecator Sorin Vasile  Curpan, implicat in acelasi dosar penal in care este si Vasile Botomei, in care sunt inculpati pentru fals si uz de fals la organizarea unei testari pentru admiterea intr-un barou de avocati (infiintat tot de Vasile Botomei).

Mai direct, judecatorul Curpan pare „strans cu usa“ in acest proces si doreste sa arate semne de buna purtare si ca s-a lepadat de „Satana“. Magistratul a devenit brusc preocupat de problematica antisemitismului,  chestiune atat de sensibila pentru spatiul cultural romanesc. Potrivit unui ziar local, Curpan il acuza pe Botomei de incalcarea prevederilor OUG 31/2002, referitoare la interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.

Pe de alta parte si Vasile Botomei pare sa fi intrat intr-o alta etapa a vietii, in care a devenit interesat de imaginea marilor conducatori romani: Mihai Viteazu, Stefan cel Mare, Ferdinand, s.a.. Dupa ce si-a comandat tablouri cu regi si domnitori, Vasile Botomei a inceput sa defileze cu ele pe la evenimentele publice din Bacau. Mai mult, maresalului Ion Antonescu i-a acordat aceeasi „distinctie“ ca si magistratei Olga Smidt Haineala, in cadrului baroului pe care l-a infiintat si il conduce. Avocatul Botomei, una din cele mai pitoresti prezente in spatiul public local, a inceput sa studieze si istoria. Intr-un comunicat/ studiu Vasile Botomei arata motivele pentru care il apreciaza pe Maresalul Antonescu: calitatile militare si de conducator. Dar uita sa aminteasca de crimele savarsite de maresal la adresa unor minoritati, ca evreii si romii. Totodata, considera ca principalul vinovat pentru ceea ce s-a intamplat dupa 23 august 1944 este Regele Mihai. In comunicat se observa o imbinare ecletica intre protocronismul dacic promovat in anii 70-80 de regimul Ceausescu si dorinta de reinviere si reabilitare a unor conducatori romani, dar si unele tendinte moldoveniste, care propun refacerea Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare. Iata comunicatul integral:

„In calitate de doctor in drept comparat, am incercat sa exprim cu titlu de documentare stiintifica, un punct de vedere in aprecierea libertatii constiintei si a libertatii de exprimare, consacrate prin art.29 si art.30 din Constitutia Romaniei, coroborate cu imprejurari de fapt marturisite prin consemnarile istoricilor, realitatea vazuta din alt unghi de vedere a conducatorului de stat, Maresal Ion Antonescu, de unii condamnat si de altii apreciat.

Maresalul Ion Antonescu a fost arestat prin “lovitura de stat de la 23 august 1944?.

Regele Mihai I avea prerogativul doar de a numi Primul ministru, si nu si de a-l demite. Unii autori au scris materiale de documentare stiintifica din care a rezultat ca maresalul a fost predat comunistilor romani.

Potrivit legislatiei in vigoare la 23.08.1944, comunistii romani erau in afara legii.

Comunistii, la randul lor l-au predat pe maresalul Ion Antonescu unei puteri straine, URSS, ceea ce echivaleaza cu o tradare.

In acest context a fost elbaorat de catre dr.Vasile Botomei, articolul stiintific intitulat “23 august, ziua tradarii neamului romanesc de catre Regele Mihai al II-lea”.

Regele Mihai I a fost Mihai Viteazul, primul domnitor unificator al Principatelor Romane (Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca), cu infaptuirea incoronarii in Catedrala Ortodoxa din Alba Iulia, la 27.05.1600.

Ajuns la Moscova, maresalul a fost intampinat de Stalin cu onorurile cuvenite unui sef de stat, ceea ce conduce la concluzia ca URSS nu a fost implicata in lovitura de stat.

Antonescu a primit din partea lui Stalin, care miza pe o revansa a maresalului impotriva regelui, oferta de a fi in continuare conducatorul statului roman, cu conditia sa renunte la pretentiile asupra Basarabiei, oferta pe care marele patriot a refuzat-o.

In cei doi ani pe care maresalul i-a petrecut in vila de pe malul Nevei, acesta si-a scris memoriile, care au fost publicate in anul 1949 la Paris.

Asemenea lui Pilat din Pont, Stalin “si-a spalat pacatele” predandu-l pe maresal spre a fi judecat de un ospatar facut peste noapte judecator si de catre alti nestiutori slugarnici, manipulati de conducatorii comunisti.

Incercand sa incrimineze grava eroare a uciderii maresalului, ministrul de justitie Lucretiu Patrascanu, liderul comunistilor care a participat la lovitura de stat din 23.08.1944, si-a pierdut libertatea si apoi viata in inchisoare.

Nu au ramas documente scrise din care sa rezulte daca trupul maresalului a fost incinerat sau nu. Se pare ca la morga spitalului militar au fost schimbate unele cadavre, iar maresalul si-ar dormi somnul de veci langa sotia lui Maria, intr-un mormant crestin-ortodox ascuns de ochii lumii.

In popor, Maresalului Ion Antonescu i se mai spunea si “generalul de fier” sau “Ion fara de mormant”.

Istoria Romaniei din perioada comunismului a fost scrisa  sub cenzura si indrumarea invingatorilor rusi.

Generalul Ion Antonescu nu a facut politica niciunui partid, pentru ca era militar activ. Acesta a fost chemat sa faca guvernul intr-o situatie de criza. In lipsa unei adeziuni scrise, nu se poate considera ca ar fi fost nazist si nici nu a promovat o astfel de politica la fel de cruda si nociva ca si comunismul (bolsevismul).

In vara anului 1940, Romania a fost sfartecata cu acordul puterilor care recunoscusera Marea Unire.

La 20.07.1940, Stalin a dat ultimatum Guvernului Romaniei, care nu era condus de Antonescu, si datorita lasitatii Regelui Carol al II-lea, fara ca armata sa traga un singur cartus, Basarabia a fost incorporata URSS. Anglia, Franta sau SUA, nu au avut nicio atitudine.

Din punct de vedere stiintific, consider justificata atitudinea unor istorici care apreciaza pe drept cuvant ca ar puta exista o Tara a Moldovei, care sa inglobeze toate teritoriile care erau in vremea marelui domnitor Stfean cel Mare si Sfant, strabunul comun al neamului dacic, care intr-o denumire istorica sa incorporeze teritoriile stravechi ca un singur neam si limba, in forma administrativa a unei Dacii unite, organizata pe regiuni.

In timpul retragerii armatei romane din Basarabia, populatia de o anumita etnie, cea care a pus bazele comunismului, cea care a ocupat cu stirea lui Stalin toate functiile de conducere din Basarabia, s-a dedat la acte teroriste impotriva militarilor romani.

In luna urmatoare, prin dictat, Romania pierde si Transilvania de nord in favoarea Ungariei, tot fara conflict armat. Din nou, puterile aliate nu au facut nimic.

Planuind razboiul impotriva URSS, pe care Germania nu-l putea duce fara petrolul romanesc, Hitler l-a asigurat pe Antonescu ca problema Transilvaniei nu va fi uitata, daca Romania se va alatura razboiului impotriva URSS, oferindu-i primului ministru Antonescu garantia ca tara ar putea fi reintregita.

In aceste conditii, guvernul Antonescu format cu participarea  oamenilor de stiinta, din care merita amintit prof.univ.dr. in drept Mihai Antonescu, in calitate de ministru de externe, pe drept cuvant se poate afirma ca nu a avut de ales.

Ori mergea alaturi de Germania, care nimicise jumatate din europa, ori impotriva ei si Romania disparea ca natie.

Este de mentionat ca cercetand actele din acea vreme, in forma in care au fost publicate in M.Of. al Romaniei, nu amidentificat niciun act scris care sa consfinteasca alianta intre Romania si Germania.

Practic, participarile la actiunile de lupta ale ambelor state au fost bazate pe garantia increderii dintre conducatori.

Pe perioada colaborarii dintre Romania si Germania, maresalul Ion Antonescu a avut grija sa mareasca potentialul economic al tarii, prin furnizarea petrolului romanesc contra aur, iar Germania s-a angjat sa doteze armata romaniei cu armament si tehnica de lupta moderna.

Romania a declarat razboi SUA, abia dupa marile bombardamente asupra Bucurestiului si a zonei petroliere din Valea Prahovei.

Toate capturile militare din timpul razboiului si ma refer aici la pilotii americani doborati asupra Romaniei, nu au fost predate niciodata armatei germane.

Antonescu a fost instaurat in functia de prim-ministru al Romaniei prin decret regal emis de Carol al II-lea, mai inainte ca regele sa abdice si sa paraseasca tara.

Tot Regele Carol al II-lea a fost autorul dizolvarii prin decret al parlamentului ales democratic in Romania inainte de razboi.

Maresalul Ion Antonescu a condus Romania prin Cabinetul de Ministri, conditie prin care conducerea tarii era asigurata doar prin puterea executiva, pe baza de decrete publicate in M.Of. cu titlul de lege.

In aceste conditii, cercetand actele vremii, am identificat Decretul nr.1126 din 08.06.1944, publicat cu titlul de Legea nr.319, pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, potrivit caruia s-a adus modificare Codului Civil adoptat Cuza, prin care se recunostea dreptul de mostenire al sotului supravietuitor.

Acest decret promulgat de Maresalul Ion Antonescu, a ramas in vigoare cu aplicabilitate in Codul civil, inclusiv cu preluarea ad-literam in dispozitiile Noului Cod Civil.

Sub acest aspect, al cercetarii pur stiintifice si al rezultatelor identificate, in calitate de autor al cercetarii am recomandat aprecierea Maresalului Ion Antonescu ca merit stiintific.

Nu am facut nicio apreciere de nicio natura care sa contravina rezultatelor publicate de catre alti autori, potrivit carora maresalul a fost condamnat sub aspectul participatiei la crime pe timp de razboi.

Am toata admiratia si recunostinta pentru victimele care au cazut in Al doilea Razboi Mondial si urmasii acestora.

 

 

Dupa ocuparea Transilvaniei de catre Ungaria, leventii unguri au facut multe crime groaznice. Astfel, acestia au deportat evreii folosind garniturile de tren inscriptionate CFR, care nu putusera fi retrase.

Un astfel de vagon se afla acum la New York, la Muzeul Holocacaustului.

Admir atitudinea domnului presedinte Traian Basescu care a izbucnit in plans la vederea acestui vagon, insa se apre ca domnia sa nu a fost suficient de bine documentat cu privire la faptul ca cei care l-au folosit pentru deportari erau unguri, vagonul fiind o captura ramasa pe teritoriul Transilvaniei.

Stiintific vorbind, nu maresalul trebuie condamnat pentru ca Romania a fost “tara invinsa”, ci cei care au planificat lovitura de stat de la 23.08.1944. In acea zi Romania nu era tara invinsa.

In istoria neamului romanesc sunt profund gravate cuvintele Maresalului Ion Antonescu, care a dat urmatorul ordin de zi:

“Ostasi,

v-am fagaduit din prima zi a noii domnii(referire la regele mihai) si a luptei mele nationale sa va duc la biruinta; sa sterg pata de dezonoare din cartea neamului si umbra de umilire de pe fruntea si epoletii vostri.

azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stramosesti si a bisericii, lupta pentru vetrele si altarele romanesti de totdeauna.

Ostasi,

va ordon: treceti prutul !

sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a basarabilor si codrii voevodali ai bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.

Ostasi,

plecati azi pe drumul biruintelor lui stefan cel mare ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii nostri cu lupta lor.

inainte. fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aci straja dreptatii si zid de cetate crestina. fiti vrednici de trecutul romanesc.

Ostasi,

inainte. sa luptati pentru gloria neamului. sa muriti pentru vatra parintilor si a copiilor vostri. sa cinstiti prin vitejia voastra amintirea lui mihai voda si a lui stefan cel mare, a martirilor si eroilor cazuti in pamantul vesniciei noastre cu gandul tinta la dumnezeu.

sa luptati pentru desrobirea fratilor nostri, a basarabiei si bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagani cotropitori.

sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea. v-o cere neamul, regele si generalul vostru.

Ostasi,

izbanda va fi a noastra. la lupta.

cu Dumnezeu inainte !

 

Comandant de capetenie al armatei:

Generalul Antonescu

22 iunie 1941?

 

“Daca eram invingator, as fi avut statuie in fiecare oras al tarii” a spus maresalul in odiosul proces al “marii tradari nationale”.

Pe cine a tradat Antonescu?  Lovitura de stat de la 23.08.1944, cand armatei romane i s-a ordonat de rege sa inceteze focul impotriva armatei rosii, a fost marea tradare.

In numai 7 zile, unitati intregi au fost dezarmate, peste 132.000 militari au fost luati prizonieri de noul aliat si dusi in gulagul sovietic, in minele de carbuni de dincolo de cercul polar in Yakutia, unde au fost chinuiti si de unde prea putini s-au mai intors vii acasa.

Pentru fapta lui, Regele Mihai a fost decorat de Stalin cu cea mai mare decoratie rusa, Ordinul Pobeda (victoria) si a primit cadou de la acesta, doua avioane de lupta sovietice.

Acestea au fost “cei 30 de arginti”, atat a valorat in ochii lui Stalin “fapta tanarului si nepriceputului rege”.

Dr.Vasile Botomei   www.botomeivasile.ro                          19.12.2013

Nota:

La conceperea acestui material stiintific s-au avut in vedere ca material bibliografic, urmatoarele:

            -Decretele regale publicate de Regele Carol al II-lea;

            -Decretele lege promulgate de Ion Antonescu, in calitate de conducator al statului;

            -“Cirese pentru Maresal”, autor Ion Ioachim, Ed.Vicovia, 2012;

            -“Consemnari istorice”, autor Colonel (r) Paul-Valerian Timofte, Ed.Magic Print, 2013.

            -“Prutul are doua maluri”, autor Nicolae Dabija, Ed.Vicovia, 2012;

-“O Casandra a Romaniei. Ion Antonescu si lupta pentru reforma 1918-1941”, autor Larry Watts.

-Alte materiale istorice;