Ziaristii Vlad Stoicescu si Oana Dan au realizat o radiografie a gropilor ecologice din tara, in cadrul programului „Jurnalism de investigatie in slujba interesului public“, dezvoltat de Fundatia Soros Romania. Un capitol aparte este dedicat „Managementului deseurilor din municipiul Bacau“ sau mai degraba managementului unei masinarii de tocat bani publici (si bani europeni), unde autoritatile bacauane sunt cel putin culpabile. Caracatita se intinde pana la Bucuresti, la Ministerul Mediului. Depozitul ecologic din Bacau, locul in care au fost ingropati 20 de milioane de euro, ramane insa un subiect deschis.
Morisca.“La un depozit ecologic, ciorile mor de foame”
Scris de Vlad Stoicescu si Oana Dan
- (sursa foto www.dela0.ro)
La licitatia pentru atribuirea contractului de executie a gropii, printre firmele interesate s-a numarat si Mesogeos SA, aparitie care a starnit rumoare la nivelul autoritatilor implicate in coordonarea proiectului, la curent cu „dezastrul” de la Galati. Leonard Padureanu sustine ca grecii n-au excelat in intocmirea unui dosar coerent de participare, cerand detalii tehnice care au starnit reactii umorale membrilor comisiei – conform declaratiei unuia dintre ei, firma greceasca „habar n-avea pe ce lume traieste”. Iar reputatia de diletanti a ajuns pana la urechile organismelor centrale, la Autoritatea de Management ex-ISPA din cadrul Ministerului de Finante, potrivit aceleiasi surse.
In final, la Bacau s-a impus in decembrie 2008 un consortiu format din firmele Bilfinger, Iridex si Hidroconstructia. Ultimele doua au fost implicate si in executia lucrarilor in cadrul proiectelor ISPA-managementul deseurilor din Arges si Ramnicu Valcea. Recent, in luna septembrie, Iridex – societate controlata de fostul senator PC, Corneliu Pascu – a mai obtinut un contract la Bacau, pe managementul deseurilor: aproape un million de euro pentru furnizarea containerelor si pubelelor necesare implementarii colectarii selective.
- -sursa foto desteptarea .ro
O miscare de intimidare SOMA, compania catre care este concesionat serviciul de salubritate din Bacau, este condusa de liberalul Constantin Sosu, pe vremuri un apropiat al primarului Romeo Stavarache, retras in prezent din linia intai a partidului. Contractul societatii cu municipalitatea a expirat anul trecut, fiind prelungit pana la alegerea unui operator de salubritate prin licitatia care va urma finalizarii proiectului ISPA. Directorul SOMA, Doru Narcis, sustine ca firma va participa la licitatie si, desi nu o spune, perspectivele ca altcineva sa castige contractul sunt foarte mici. Avantajul operatorului e legat de un control aproape total asupra infrastructurii de salubritate stradala, in conditiile in care Directia de Servicii Publice din cadrul primariei achita lunar chirie catre SOMA pentru aproape 7500 de europubele si 2600 de eurocontainere. Primele costa bugetul local 5 lei pe bucata, ultimele 37.3 lei pe unitate, in total aproximativ 130.000 de lei pe luna. Incertitudinea care planeaza in Bacau asupra viitorului operator al serviciului de salubritate a fost alimentata, in ultimul an, de aparitia unei noi firme infiintate chiar de primarie, printr-o hotarare de consiliu local. S-ar fi incercat, sustin surse locale, decuplarea SOMA de la banii care se rostogolesc din buzunarele bacauanilor catre bugetul local. Practic, Directia de Servicii Publice, condusa de Viorica Marcu, a fost pe punctul de a se transforma in societatea comerciala Novabac. „Pentru externalizarea serviciilor”, explica ambiguu directoarea, care sustine ca oricum nu mai intentioneaza nimeni in Primarie sa definitiveze ideea. Doru Narcis de la SOMA crede insa ca autoritatile si-ar fi dorit sa infiinteze o entitate care sa participe la licitatii, dar au renuntat pentru ca noua firma n-ar fi putut intruni conditiile din caietele de sarcini, care cer ceva ani de experienta in serviciul concesionat. Fiecare cu propria grila de lectura a legii In ceea ce priveste deseurile municipale, Marcu se lauda ca primaria Bacau a indeplinit tinta de reducere a cantitatii depuse la groapa cu 15%, prin urmare nu are nimic de platit la Fondul de Mediu. Asumandu-si o grila proprie de lectura a legii, „depinde fiecare cum a citit si interpretat hotararea de guvern”, aceasta puncteaza pe hartie realizarea unei tinte pe care in realitate o considera cam mare, mai ales ca „oamenii inca nu sunt civilizati sa colecteze selectiv deseurile”. Insa, tentativele locale de colectare selectiva, cu rezultate demne de raportat in zonele rurale, mai ales pe fluxul de plastic, sunt compromise de lipsa de utilaje de colectare adecvate. In final, in afara Bacaului, aproape orice demers de colectare selectiva e discreditat de rezultatul final: gunoiul e deversat tot la groapa, iar in resedinta de judet separarea deseurilor ramane o activitate mai degraba marginala. „Suntem deja speriati de cat va costa depozitarea la groapa dupa concesionare”, declara Leonard Padureanu, ca un semn ultim al faptului ca problema majora a sistemelor de management a deseurilor va fi, in urmatorii ani, tot pe zona de umplere neselectiva a celulelor ecologice. Paradoxal, desi contractele de consultanta si asistenta tehnica ar fi trebuit sa configureze un sistem construit pe ideea sortarii si valorificarii deseurilor, tintele proiectelor derulate pe acest segment cu bani europeni par a fi, in pragul finalizarii lucrarilor, la fel ca in zorii demararii lor.
- Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.
