Monografii actuale: „Ibanesti, momente de existenta“



„Ibanesti, momente de existenta“ este lucrarea semnata de Romica Magopet, Mariana Magopet si Bogdan Stefan Mihai, aparuta in 2012, la Editura Vicovia din Bacau si Tipografia Docuprint. O ampla monografie, la care stalpii comunitatii-primarul, preotul, „Ibanesti, momente de existenta“profesorul-fac o radiografie a locurilor si a oamenilor. Cele 600 de pagini ale cartii sunt dense in date demografice, istorie, evolutii in educatie si traditii. Structurata pe domenii: educatie si cultura, repere spirituale si administratie locala, monografia reprezinta o adevarata carte de vizita a frumoasei localitati, considerata etalon pentru judetul Botosani (dincolo de mesajul electoral inserat in unele pagini)!

„Ibanestiul are veacuri de credinta si istorie, lucruri care nu pot fi sterse din sufletul nostru. Aceasta comuna este o ingemanare de valori, rabdare si de munca. Ibanestiul este o lume fara ceasuri, dar cu identitate, in acelasi timp, plina de modernism“, afirma primarul Romica Magopet.

„Mi-am propus sa scriu un studiu etnografic despre Ibanesti, asezare unica in Moldova, din punct de vedere al pastrarii arhitecturii traditionale. Voi face acest lucru deoarece ani buni am poposit la Ibanesti, cunoscand oamenii de acolo cu viata lor, cu credintele si obiceiurile pastrate nealterate de trecerea timpului-spre marea bucurie a etnografului si nu numai. Asa s-au filmat secvente despre Zestrea Romanilor, referitoare la claca traditionala si tot la Ibanesti s-au filmat aspecte ale nuntii taranesti cu tot alaiul specific ritualului atat de complex, propriu acestui rit de trecere. Din Ibanesti s-au luat imagini reprezentative pentru intreaga zona etnografica a Botosanilor (tinutul situat intre Prut si Siret) referitoare la unele mestesuguri traditionale“, afirma Angela Paveliuc-Olariu, doctor in etnologie.

Liubaneasa, Iubanesti, Ibanesti- in evul mediu

Biserica Nasterea Maicii Domnului DumbravitaPrimele semne de civilizatie, gasite pe teritoriul comunei Ibanesti, dateaza din perioada neoliticului. Dar prima atestare documentara este din 1607. Localitatea se numea „Iubanesti“. Denumirea s-a pastrat pana in secolul al 18-lea, cand este adoptat noul nume, Ibanesti. Despre frumoasele locuri ale Ibanestiului se vorbeste si in documente mai vechi: „In acest sens, intr-un document datand din 3 iunie 1429 se specifica ca i-au fost date lui Lazar, Stanciu si Costea, fii lui Ion Vornic, mai multe proprietati si sate, printre care doua aflate pe paraul Iubaneasa, numite „La Iaz“ si „Unde este Stan“. Aceste doua sate s-au numit mai tarziu Stuceni si Glodeni. Intr-un document din 4 ianuarie 1432, emis la putin timp dupa moartea lui Alexandru cel Bun, este mentionat un sat „al lui Liuban“, sub Nesfoiu, situat in partea de nord a Moldovei, intre raurile Prut si Nistru. In alt document, din 23 august 1455, se consemneaza existenta unui sat „Liubaneasa, din tinutul Dorohoiului, cu iazuri si loc de moara“. Deasemeni, pe 15 iunie 1479, apa este mentionata sub denumirea de Liubana. In perioada domniei lui Stefan cel Mare, intr-un document din 11 mai 1479, este precizat pentru prima data satul Popeni, aflat mai jos de Iubanesti, tot pe partea dreapta a Iubanesei“, se arata in paginile monografiei „Ibanesti, momente de existenta“, cu trimitere la arhive.

Ibanesti, sat traditional romanesc, sat european!

Comuna Ibanesti se afla in nordul judetului Botosani, langa Pomarla, aproape de Fundul Hertei. Este una dintre putinele localitati rurale, care a primit indicatorul de sat european, pentru drumurile asfaltate, iluminat public, alimentare cu apa si gaz. Autoritatile locale si judetene se mandresc cu ceea ce a fost si ceea ce a ajuns Ibanestiul:

„Ca un cunoscator al realitatilor judetului Botosani pot afirma ca exista perspectivele continuarii dezvoltarii celor doua sate, Ibanesti si Dumbravita, care alcatuiesc co­muna Ibanesti, prin exploatarea re­surselor (în principal materiale de constructii – piatra si lemnul), valo­rificarea platourilor cu soluri fertile bune pentru agricultura dar si pros­pectarea posibilitatilor oferite de amenajarea râului Ibaneasa care cu lungimea sa de 42 km si debitul constant alimentat de apele sub­terane ramâne sigurul afluent im­portant al Jijiei. Bazate în special pe potentialul hidrologic existent, eventualele constructii de iazuri si baraje ar putea constitui o rampa pentru dezvoltarea pisciculturii în zona.

Este de apreciat interesul auto­ritatilor locale în promovarea co­munei si locuitorilor cu istoria me­leagurilor, ilustrarea prezentului si conturarea proiectelor pentru viitor. Lucrarea de fata vine în spijinul acestor afirmatii”.

Catalin Mugurel Flutur, Primarul Municipiului Botosani

 „În acest Orient IBANESTI ti se da sansa sa înveti. Aici am început sa ridic un edificiu universal al fraternitatii, iar în credinta si sufletul nostru este o stare de spirit care în final înseamna a primi si a darui. A fi ibanestean înseamna a parcurge un drum al autocunoasterii si îm­plinirii de sine pentru a ne ajuta sa devenim noi însine. Aceasta comuna – IBANESTI – este în esenta o reprezentare a lumii, iar drumul nostru de-a lungul ei catre cunoastere, este de fapt calea noastra prin viata. Scarile pe care le urcam ne fac sa descoperim elementele constitutive ale universului: pamânt, apa, aer, foc. Cala­toriile arata trecerea la o noua viata, iar focul gratiei divine anunta apropierea de ADEVAR si desavârsirea operei”.

Prof. ing. Romica Magopet Primarul comunei Ibanesti

 „Ibanestenii au avut norocul sa gaseasca omul potrivit pe care sa-l puna în fruntea administratiei. Un om care a dovedit ca vrea si poate sa faca multe lucruri bune pentru ei. La Ibanesti exista un primar pus pe treaba, care are încapatânarea si puterea de munca necesare pentru a tine comuna în pas cu nevoile vremurilor în care traim. Proiectele lui Romica Magopet sunt vizibile. Unele s-au realizat, însa multe din­tre ele abia urmeaza sa fie mate­rializate. Copiilor, tinerilor din acea­sta comunitate li se ofera deja o alta perspectiva, care e mai larga cu fiecare pas, pe care îl facem catre ceea ce credem noi ca înseamna viata civilizata.

Am constatat ca la Ibanesti comu­nitatea traieste, este activa, ceea ce nu-i putin lucru. Pâna la urma în asta sta secretul schimbarii noastre ca natie, în par­ticipare la viata comunitatii, în impli­care. Nu mai trebuie sa asteptam sa vina cineva sa faca ceea ce putem face noi însine. Ibanestiul are un trecut, pe care îl evoca volumul de fata, dar im­portant este ca are si viitor”.

Prefect de Botosani, Ing. Cristian Constantin Roman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *