Elena Armenescu, medic si scriitoare, este pasionata de istorie, de cultura si de arta. Licentiata în 1972 a Facultatii de medicina din Timisoara, aceasta este autoarea volumelor “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, „Exodul uitarii”, 
“Dictatura iubirii”, “Strigat spre lumina”, “Memoria statuilor”, „Iubirea împarateasca”. Elena Armenescu afirma ca scriitorul trebuie sa fie dominat de iubirea fata de oameni, trebuie sa fie într-un contact permanent cu viata, cu durerile si bucuriile ei, cu înfrângerile si victoriile, dar si cu succesele ei.
„E darul mariei Tale!”
– Cum este sa fii medic si scriitor în acelasi timp?
– Cred ca cele doua îndeletniciri se completeaza armonios. Îndemnurile pe care le-am primit au fost legate si de acest privilegiu al meu oferit de profesie, de a fi în contact cu oameni care-si deschid sufletul ca la o spovedanie. De altfel, în proza, mai mult decât în poezie, unde domina senzatiile proprii trecute printr-o proiectie sufleteasca plina de lirism, am pornit de la multe întâmplari reale, conturând personaje concrete, cu zbuciumul si trairile lor.
– Motivul pentru care scrieti este acela de a aduce vindecare, alinare sufleteasca si nu doar fizica?
– Frumoasa întrebare retorica!
În vechime, nu în mod întâmplator, ci pentru ca se cunosteau virtutile vindecatoare ale muzicii, poezia era rostita incantatoriu. Cuvântul rostit incantatoriu, ca si muzica, faptuieste unirea (comunicarea) între oameni si a omului cu Dumnezeu. Vocea celui care le rosteste, prin muzicalitatea ei sporeste intensitatea mesajului. Prin urmare, sa privim poezia si ca pe un remediu. Dintre toate formele de poezie, consider ca poezia imnica, religioasa este cea mai indicata în acest sens.
– Citati-ne o strofa dintr-o astfel de poezie a dumneavoastra:
“Poate ruga fierbinte pe loc mi-a deschis
Spre întelesuri profunde, o noua cale
Si accesul meu de gratie, spre necuprins
Este cadoul fabulos, e darul mariei Tale!”
(Calator în timp si spatiu)
A scrie sub impulsul talentului
– Exista în prezent, nume tinere în medicina care se ocupa si de scris ? Daca da, v-am ruga sa numiti câteva.
– Da, cu siguranta! În Societatea Medicilor Scriitori si Publicisti din România, care este membra a UMEM (Unione Mondial dEcrivaines Medicine – Uniunea Mondiala a Scriitorilor Medici), exista un grup de tineri medici, care se întâlnesc sub coordonarea presedintelui acestei societati, scriitorul si taducatorul C.D. Zeletin. În cadrul întâlnirilor, au loc discutii vii privind calitatea artistica, dat fiind ca multe din câte se scriu acum sub impulsul talentului, adica dicteul subconstientului, neglijeaza maiestria artistica, stilistica, iar maestrul este foarte exigent în acest sens. Citez câteva nume ale celor care s-au remarcat si de la care se asteapta mult: Mircea Ciuhuta, Teodor Voiosu, Anca Popescu, Iulia Moldoveanu, Smaranda Gliga, s.a, ale caror scrieri sunt publicate în pagina de literatura a revistei Viata medicala sau Clipa cea repede. Recent, a mai aparut o publicatie a medicilor, intitulata Fântâna din Co, care gazduieste preponderent scrierile acestor tineri talentati, care poseda o deosebita cultura umanistica.
– Ce sfat ati dori sa le dati celor care intentioneaza sa scrie?
– Cred ca scriitorul trebuie sa fie dominat de iubirea fata de oameni, trebuie sa fie într-un contact permanent cu viata, cu durerile si bucuriile ei, cu înfrângerile si victoriile, cu succesele, sa-ti dea sentimentul de viu si totodata intim al lucrurilor. Cu alte cuvinte, sa reuseasca sa scrie despre lumea interioara, pe care multi fie nu o simt la amplitudinea la care o simt cei sensibili, fie o ignora, chiar daca au simtit-o. Scriitorul trebuie sa se implice si social. De multe ori, istoria care ne-a fost facuta cunoscuta a fost falsa, dar din scrieri puse cap la cap, se trag concluzii corecte, mai clare despre diverse perioade. Nu degeaba s-a spus ca scriitorul este si un cronicar al timpului sau.
“Gânduri de utrenie” si” Puterea cuvântului”
– Aveti si activitate redactionala?
– Fac parte din colectivul de redactie al revistei literare on-line Cetatea lui Bucur, împreuna cu Elisabeta Iosif, care este redactor sef, Cristian Neagu, P.Polidor, s.a si al revistei Mileniu (Craiova) alaturi de Valentin Dascalu, M. Moisa, O. Ghidirmic, O. Lohon, s.a. Revista editata de membrii cenaclului Clepsidre, Mileniu, devine un argument în plus de continuarea întâlnirilor literare, prilej de cunoastere si comunicare cu scriitori ca : Eugenia Serafini (Italia), Amita Bosse (India), D.R. Popa (USA), V. Craciun, Galina Furdui (Moldova), De Guy (Franta), Paul si Kuzukko Diaconu (Japonia), etc.
– La ce lucrati în prezent, ce volume aveti în pregatire?
– Acum definitivez doua volume de proza : Gânduri de utrenie si Puterea cuvântului.
Totodata ordonez niste poezii scrise mai demult, le mai finisez, uneori le dau sensuri noi, optimizant. Am în vedere publicarea unor scrieri on-line în revista « Cetatea lui Bucur », cât si în alte publicatii ca : Oglinda literara, Epoca, Monitorul cultural, Mileniu, etc.
Carti stiintifice si volume literare
– Stiu ca aveti publicate si carti stiintifice, dar întrebarea este: câte volume literare ati publicat pâna în prezent ?
– Deocamdata sapte, iar volumul Joc tainic este finalizat, se afla pe cale de aparitie.
– Aveti publicate si lucrari în colaborare ?
– Da! Prin publicatiile ARP ( Asociatia Româna pentru Patrimoniu) fondata de mult regretatul Artur Silvestri si prin Biblioteca on-line:
Marturisirea de credinta literara vol. 2 www.universul-cartilor.com
Cuvinte pentru urmasi. Modele si exemple vol. 2 www.biblioteca-online.ro (2007)
Compendiu de literatura pentru elevi www.bibliografiescolara.wordpress.com
Antologia Noul Orfeu.( www.noul-orfeu.com)2008
– Exista referinte critice în periodice sau în volume cu privire la opera dumneavoastra? (monografii, istorii literare, dictionare) si daca raspunsul este afirmativ, mentionati autorul sau coordonatorul acestor lucrari.
– Da! Am o lista cu aceste referinte.
În volume:
– Dictionarul Medicilor Scriitori si Publicisti, aparut în anul 2001, ed. Viata medicala, reeditat si în anul 2003.
– Ion Rotaru :”O istorie a literaturii române de la origini pâna în prezent”, ed. Tempus 2006 ( referiri la autoare la pag 959-960).
– Enciclopedia personalitatilor din România editia a II-a 2007, pag 82
– În volumul Sinergetica, semnat de prof. Univ. A. Maruta, pag.156
În periodice:
– Caietele revistei Viata medicala: Ecce medicus, 1995 editura Viata medicala româneasca, “Ferestrele somnului”, semnat A.I. Trifan.
– Revista Luceafarul, 1996 : Poetul ascuns, referitor la vol. ”Regatul ascuns”, semnat de Dan Stanca, „Regatul ascuns”, semnat Emil Manu.
– Cuvântul libertatii (Craiova) 5 iulie 1998, „Regatul ascuns”, semnat Gh. Boaghe.
– Viata medicala – arhiva 2000 – Cartea confratilor – “ Dictatura iubirii”, semnat de dr.Sebastian Nicolau
– Lumini din adâncuri -supliment cultural Economistul, martie 2003 – Dictatura iubirii, semnat Paul Silvestru
-Elena Armenescu si puterea fascinanta a cuvântului scris, rostit sau gândit – Slova crestina, semnat Cezarina Adamescu
On-line:
– Publicatiile ARP, Intermundus media – 21 martie 2007, O carte pe zi – „Iubirea Împarateasca”, semnat Dan Bodea, s.a
– Ce planuri de viitor aveti ?
– Sa scriu în continuare dupa inspiratie, poezie si proza si sa public ceea ce am scris.
Raspund cu placere invitatiilor la radio sau televiziune când sunt invitata, pentru ca am sentimentul ca am ce spune oamenilor. Bineînteles, voi continua si practica medicala, care asemeni celei teologice, a preotilor, ne însoteste pâna la ultimele puteri. Harul primit nu se ia înapoi!
Încinge-ma, Doamne, cu brâul despartirii de desertaciune!
– Cum va petreceti timpul liber?
– Citesc si meditez la vremelnicia noastra în aceasta lume, asemeni poetului Omar Khayyam, care mi-a devenit foarte drag, mai ales de când am aflat din biografia sa ca a fost nascut pe 18 mai anul 1048, adica exact cu noua sute ani si trei zile înaintea mea! A fost medic si astronom, desigur si filozof, care printre alte rubayate a scris:
“Cel ce creat-a stele si-ntreaga vasta lume,
Când a creat durerea s-a depasit pe sine.
Voi, buze ca rubinul si voi, pleoape fine,
Câte sunteti acolo sub tarna fara nume?”
Cercetatorii afirma ca omul este neschimbat în potentialul lui intelectual, în ultimele sapte- opt milenii. Citind poetii antici sau pe cei de acum o mie de ani, ca sa nu mai vorbim de Cartea Sfânta, le dam dreptate!
Noi însa, care traim în aceasta societate moderna, avem nevoie sa ne pazim gândurile, sa nu lasam sa vina spre noi larma, zgomotul suparator si bolnavicios al lumii, si totusi sa ne implicam în relatarea si rezolvarea unor fenomene. În asta cred ca sta de fapt, secretul longevitatii, arta de a trai! Am rostit acest îndemn si cu alte prilejuri, mai ales în convorbirile cu pacientii ( carora le recomand sa nu priveasca la televizor deloc sau cel mult emisiunile din care au de învatat ceva ori la cele care le aduc relaxare). Rasfoind prin biblioteca, am regasit date privitoare la scriitorii antici si am fost surprinsa înca o data de vechimea cugetarii, a întelesului si solutia data, adica refugiul în munca intelectuala. Citez din Titus Livius, celebrul istoric roman, pentru ca el este acela de la care a ramas scris:
„Eu din contra, voi cauta o rasplata a acestei munci în faptul ca cel putin atâta timp cât expun cu tot cugetul acele fapte din vechime, îmi voi feri privirea de relele la care a fost martora generatia noastra atâtia ani”.
– Cum ne pazim gândurile?
-Încinge-ma, Doamne, cu brâul despartirii de desertaciune!
Raspunsul este simplu: citind poezie, ascultând muzica, ocupându-ne în general, de arta în timpul destinat recrearii.
– Ce hobby-uri aveti?
– Istoria în primul rând, cu tot ce înseamna ea, inclusiv cultura, arta sacra ori profana, ritualurile, traditiile diferitelor popoare, apoi calatoriile cu aceeasi motivatie, la care se adauga placerea izvorâta din admiratia pentru diversitatea si frumusetea locurilor pitoresti create de Marele Arhitect., fata de care uimirea si încântarea ramân infinite si de nerostit de multe ori. Sunt convinsa ca în descifrarea tainelor si tendintelor naturii spre a o proteja si a trecutului istoric al întregii omeniri, sta miezul devenirii noaste ca civilizatie umana.
