Interviu cu Mara Babiciu – artista origami
Origami (în limba japoneza, oru=a plia, kami=hârtie) este o arta traditionala nipona, în care prin plierea unei foi de hârtie se obtin modele de creaturi vii, obiecte neînsufletite sau forme decorative abstracte. Origami înseamna creativitate, pasiune, precizie matematica, dar si gândire originala si înclinatie catre valori estetice înalte. Mara Babiciu, bibliotecar la Biblioteca Judeteana Petre Dulfu din Baia Mare, s-a apucat de origami în urma cu patru ani. Acum, ea practica aceasta veche arta din Tara Soarelui Rasare de placere, pentru relaxare, dezvoltare si în scop educativ.
Mara Babiciu s-a nascut pe 14 iunie 1977 la Baia Mare. Si-a petrecut primii ani la bunici, într-un satuc de munte, iar amintirea cea mai frumoasa pe care o are din copilarie este copilaria însasi. Se simte atrasa de arta înca de la o vârsta frageda. Parintii ei, (tatal – medic veterinar, iar mama – asistenta medicala) o ajuta sa îsi dea seama ca a venit pe lume cu talent si pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia sa lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramica si stucatura, imediat dupa absolvirea cursurilor Facultatii de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babes Bolyai. Cu un masterat în filosofie antica deja obtinut, ea munceste si urmeaza în paralel, si psihologia. Cu aceasta ocazie descopera psihodrama, ce se dovedeste a fi o adevarata revelatie. În timpul liber, Mara Babiciu face voluntariat pentru o fundatie care se ocupa de adolescenti.
– Ai fost dintotdeauna o persoana creativa sau ti-ai descoperit pe parcurs acest dar?
– Am fost foarte creativa de mica, dar am constientizat acest lucru frecventând un cerc de pictura. Primul meu profesor care m-a initiat si m-a facut sa iubesc arta a fost pictorul Iosif Hamza. El m-a ajutat sa cred în mine si sa fiu constienta de talentul meu. Pe parcursul vietii, creativitatea simt ca mi s-a estompat. Cotidianul estompeaza inevitabil, creativitatea. M-am simtit mereu rupta între integrarea sociala impusa de cei apropiati si ceea ce traiam interior.
– Daca ti-ai descoperit pe parcurs acest dar, cum ai ajuns sa îti dai seama de acest lucru, ai încercat în mod activ sa detectezi daca ai creativitate sau revelatia a venit pe neasteptate?
– La început, nu esti constient ca ai potential pentru ceva sau altceva si nu te gândesti sa-ti descoperi înzestrarile, eventual se gândesc parintii, dar eu fiind un copil curios, fara teama si mereu dispus sa inventeze ceva, am acoperit o paleta larga de preocupari. Nu îmi dadeam seama daca am sau nu un anumit talent, dar auzindu-i pe adultii din jurul meu vorbind despre asta, am ajuns cu timpul, sa constientizez.
– Cum si când ai început sa te ocupi de origami?
– În urma cu patru ani, când am descoperit la biblioteca prima carte de origami. La început, vroiam sa vad daca reusesc sa fac un singur lucru din carte si nu ma gândeam ca o sa fie mai mult. Mi-a placut, asa ca am epuizat toate cartile stiute si am continuat sa caut pe Internet modele noi.
– De unde te inspiri atunci când creezi?
– Ma inspir din alte modele, fac modificari pe figuri existente si am creat câteva modele usoare. Nu vreau sa ajung profesionista în domeniu, etapa la care sunt este foarte potrivita pentru mine. Fac origami de placere, pentru relaxare, dezvoltare si în scop educativ.
– Cum, când si cu ce ocazie ai descoperit origami?
– Fara sa stiu ca se numeste asa si ca este o arta, ca majoritatea copiilor am descoperit primele modele în perioada prescolara si scolara când am fost învatati sa facem din hârtie: broscute, avioane, barcute, coifuri, etc. Mai târziu, am aflat câte ceva despre arta japoneza din carti, dar pentru prima data am vazut expusa tehnica origami într-o carte de la biblioteca. În scurt timp, biblioteca a achizitionat mai multe carti de origami si eu am trecut la treaba. Am exersat, am perseverat, am avut rabdare si pâna la urma am înteles si am simtit aceasta arta.
– Cum percepi acest mestesug al împaturirii hârtiei din punct de vedere tehnic?
– Din perspectiva tehnica, acesta implica o anumita vedere în spatiu, notiuni de baza de matematica si geometrie, o întelegere anticipata a formei, o rigurozitate si exactitate a îndoiturilor, o gândire logica si învatarea îndoiturilor de baza de la care încep majoritatea modelelor.
– Prin urmare, se poate vorbi de matematica si geometrie în origami?
– Sunt multe elemente de matematica si geometrie în origami si sunt studii facute pe acest subiect. Exista un tip de origami care se numeste geometric sau modular deoarece se realizeaza module geometrice din una sau mai multe bucati. Folosita în educatie si scoala, aceasta ajuta la învatarea si întelegerea formelor geometrice. Se pot face calcule complexe pe împaturituri, se foloseste numarul si sectiunea de aur, aceste elemente fiind proprii matematicii si geometriei.
– Are origami si un rol educativ?
– Cu siguranta da! În anii 30, origami a devenit în anumite regiuni, o disciplina scolara.
Valoarea sa educativa este recunoscuta de oamenii de stiinta si de psihologi. Si eu am aplicat origami în activitatile mele cu copiii de la fundatie si am facut un mic studiu. Pe lânga aplicatiile în matematica si geometrie sau educarea gustului estetic, cea mai valoroasa din punctul meu de vedere ar fi dezvoltarea creativitatii. Câteva domenii în care actioneaza dezvoltarea creativitatii sunt: probleme de identitate, probleme psihiatrice, probleme de acceptare/asimilare, probleme de relationare, probleme privind izolarea/singuratatea, probleme psihosomatice, tulburari de comportament. Creativitatea diminueaza problemele, le face mai usor de suportat. Se manifesta de asemenea în refuzarea mijloacelor stereotipe de gândire, se manifesta prin rapiditate, adaptabilitate, exactitate, originalitatea gândirii, bogatia imaginatiei, simtul umorului, înclinatia catre valori estetice înalte, gradul de detaliere a problemei, este un factor puternic de dezvoltare a personalitatii, care determina capacitatea schimbare si refuzul unor stereotipuri. Creativitatea se manifesta prin caracterul unic si irepetabil al fiecarui om.
-Cine sunt artistii de origami pe care îi admiri cel mai mult si de ce?
-Nu am artisti preferati. Îi apreciez pe toti pentru ca e vorba de multa munca, trairi personale, sacrificiu si pasiune. Am anumite preferite la modele în sensul ca-mi plac unele mai mult decât altele, dar fiecare artist poate avea piese care sa-mi placa si altele pe care sa nu le simt vibrational sau pot sa-mi placa anumite detalii sau un stil anume sau o idee deosebita.
-Ai participat la manifestari nationale sau internationale în domeniu?
– Nu am participat la astfel de manifestari, tocmai pentru ca deocamdata nu tind sa devin un artist profesionist, dar am avut modele expuse la Biblioteca Judeteana Petre Dulfu din Baia Mare.
– Poate fi considerat origami arta?
– Cu siguranta, origami este arta. Are valoare estetica, se bazeaza pe creativitate si imaginatie, ne îmbogateste spiritual, solicita talent si anumite calitati artistice, foloseste un limbaj universal, ne transmite emotii. Cred cu pasiune în arta, pentru ca astfel, oamenii ies din carapace si comunica, se joaca, intra în legatura cu alti oameni.
– Spre ce se îndreapta origami, care sunt cele mai noi tendinte?
– M-au surprins aplicatiile origami în diferite domenii. Se creeaza obiecte inedite si originale, acum când originalitatea este tot mai greu de gasit. În arta în sine a modelarii hârtiei, am observat ca o parte a artistilor pastreaza si conserva traditionalismul si exista celalalt curent al artistilor care dezvolta aceasta arta spre un abstractionism si minimalism prezent acum în aproape toate formele de arta. În aceasta noua tendinta, hârtia nu mai este împaturita si nu prea mai are muchii, ea fiind direct modelata foarte plastic, cu rotunjimi si fara linii clare. În zilele noastre aceasta arta acopera o zona larga de manifestare si forme, trecându-se de la reprezentarea din trecut a formelor materiale spre cea actuala care exprima mai degraba spiritul, decât forma unei imagini.
– În ce mod ti-a schimbat viata origami?
– În primul rând, mi-a îmbogatit viata prin faptul ca este o experienta noua, mi-a usurat întelegerea culturii japoneze, mi-a dezvoltat rabdarea, m-a facut sa redescopar simplitatea, copilul din mine, si totodata mi-a dat posibilitatea de a ma deconecta de la probleme, de la cotidian, înlesnindu-mi introspectia si autoanaliza.
– Exista ceva ce îti displace în origami?
– Deocamdata, nu. As putea spune eventual, ca formele modulare si foarte geometrice nu sunt preferatele mele, deoarece nu-mi lasa o mare libertate de a ma juca cu ele. Prefer modelele cât mai plastice.
– Ti-ai dorit vreodata sa fii artist cu norma întreaga?
– A fi artist cu norma întreaga presupune a nu mai face altceva pe lânga arta. Daca în trecut îmi doream sa fiu artist cu norma întreaga, acum când am învatat sa fiu mai aproape de oameni prin psihodrama si prin voluntariat, nu as mai putea sa-mi dedic tot timpul artei. Oamenii sunt cei mai importanti în viata mea.
– Cum se îmbina origami cu munca pe care o faci?
– Îmi completeaza munca. Lucrând la relatii cu publicul într-o biblioteca, trebuie mereu sa fii calm, sa ai rabdare, sa asculti, sa ajuti, aceste calitati fiind foarte bine exersate si dezvoltate de practicarea artei origami. Dupa o zi de munca, aceasta activitate te relaxeaza si te reîncarca. În munca de voluntar are un rol practic de învatare, educare si usurare a comunicarii cu copiii.
– Cum crezi ca îsi poate descoperi cineva un anumit talent creativ si cum îl poate cultiva?
– Prin curiozitate si cultivare prin exercitiu. Curiozitatea, dorinta de cunoastere, de a ne depasi propriile limite, ne face sa experimentam lucruri noi. În unele încercari suntem buni, în altele nu, dar un rol foarte important îl au chiar încercarile în sine pentru ca ne îmbogatesc experienta de viata si de autocunoastere. Nu trebuie sa ne multumim doar cu ce ni s-a dat, ci trebuie sa ne îmbogatim fondul personal. Omul trebuie sa se creeze pe sine, sa îsi gaseasca autenticitatea. Avem norocul si sansa sa putem face asta pentru noi.
– Ce planuri de viitor ai?
– Sa-mi ofer sansa de a ma dezvolta mereu. Nu-mi doresc cariera, recunoastere sau statut, doar posibilitatea unei dezvoltari personale si umane. Crezul lui Dalai Lama, ‘’religia mea este bunatatea’’ îl am mereu în minte. Ce frumos ar fi daca fiecare dintre noi am include în planurile de viitor practicarea compasiunii, iubirii si bunatatii !
– Ce recomandare le-ai face celor care doresc sa se apuce de origami?
– Le-as recomanda câteva reguli de baza pentru un început bun în arta origami:
– Alegeti o hârtie potrivita. Cu putin noroc, puteti gasi în papetarii patratele colorate de hârtie.
– Învatati mai întâi simbolurile si formele de baza.
– Înainte de a începe sa împaturiti hârtia, studiati cu atentie figura pe care doriti sa o realizati.
– Este obligatoriu sa va spalati pe mâini înainte de a începe lucrul.
– Pentru împaturire, folositi suprafete netede si tari.
– Împaturiti cu grija, fiind atenti la colturi si la muchii.
– Urmariti fiecare pas al diagramelor.
– Exersati mai mult fara a renunta pentru ca probabil, nu o sa aveti succes din primele încercari.
– Cum obisnuiesti sa îti petreci timpul liber?
– Citesc, am preocupari artistice, ma ocup de adolescentii de la fundatia la care fac voluntariat, ma întâlnesc cu prietenii, dar as vrea sa fac mult mai multe daca mi-ar permite timpul: sa calaresc, sa merg în excursii la munte, sa învat sa cânt la pian, sa zbor cu parapanta sau planorul, sa înot, sa vorbesc mult cu oamenii simpli de la tara, sa studiez cultura si spiritualitatea diferitelor popoare.
– Ce ai dori sa le transmiti cititorilor acestui interviu?
-Tot ce fac, sa faca autentic si din suflet.
