Oamenii de afaceri din municipiul Bacau acuza actuala administratie locala pentru slaba implicare in atragerea investitiilor. In ultimii ani, niciun patron nu a realizat vreo investitie serioasa, noua, in productie. Taxele si impozitele mari, dificultatea de a obtine autorizatiile necesare, lipsa resursei umane calificate dar si coruptia si incompetenta actualei administratii au fost cateva din motivele pentru care investitiile serioase au luat drumul Iasiului, Brasovului sau al altor orase. Municipiul Bacau numara, potrivit Directiei Judetene de Statistica (DJS) Bacau, aproximativ 176 de mii de locuitori stabili. Alti 40-45 de mii de bacauani muncesc peste hotare pentru a trimite bani acasa. Sumele importante venite de peste hotare alimenteaza o buna parte a bacauanilor si a supermarket-urilor, aparute ca ciupercile dupa ploaie. In ultimul an, de criza economica, bacauanii au resimtit din plin lipsa ofertei pe piata muncii. A crescut somajul, iar pentru bacauanii angajati au scazut salariile, pe fondul lipsei de concurenta pe piata locurilor de munca. Scaderea veniturilor populatiei este resimtita de toti oamenii de afaceri, indiferent de domeniul de activitate. In restaurante bate vantul, comerciantii se plang de ineficienta afacerii, de scaderea vanzarilor, pe fondul unor chirii uriase. Ocupatii ca taximetria au devenit neprofitabile. Neprofitabile si riscante au devenit si investitiile imobiliare. Intr-un oras lipsit de perspectiva pretul terenurilor este intr-o continua scadere. Singurii care au avut de castigat in ultimul an sunt oamenii de afaceri din zona liberala. Clientela politica a beneficiat de putinele obiective de investitii realizate in municipiul Bacau din bani imprumutati de la banci sau
de la bugetul statului, dati cu darnicie de Guvernul Tariceanu. In urmatorii 17 ani, edilii care vor administra Bacaul vor avea de platit la banci cate 4 milioane de euro anual, fapt care va limita dezvoltarea orasului.
Bacaul pierde investitiile Ina Schaeffler si Siemens
Municipiul Bacau, important nod in reteaua de transport rutier si feroviar, pozitionat central in Moldova, a fost cautat de societatile straine interesate sa realizeze investitii importante. In urma cu un an, societatea germana Ina Schaeffler si-a manifestat intentia de a concesiona 20 de hectare de teren pentru realizarea unei importante hale de productie a rulmentilor si componentelor de masini. Investitia de peste 100 de milioane de euro ar fi adus mii de locuri de munca dar si un plus la bugetul local. Primarul Romeo Stavarache a defilat cu reprezentantii firmei germane, in campania electorala pentru primarie, cand le-a promis studentilor de la inginerie noi locuri de munca. Din pacate, si de aceasta data primarul a folosit doar electoral o intentie investitionala. In luna mai a acestui an primarul ne confirma: aIna Scaeffler nu mai realizeaza investitia in Bacau. Aceasta este decizia societatii, motivata de problemele financiare”, ne-a spus scurt Stavarache. Tot in 2008, Siemens VDO Automotive a vrut sa realizeze in Bacau un nou centru de cercetare si dezvoltare, investitie de aproximativ 20 de milioane de euro. Dupa un studiu de oportunitate realizat de societate, s-a luat decizia realizarii investitiei la Iasi. Reprezentantii Siemens au ocolit pentru discutii Primaria Bacau si au discutat cu singurul partaner serios, liant al mediului de afaceri, Camera de Comert si Industrie (CCI) Bacau. aCei de la Siemens au constatat ca Bacaul are o pozitie geografica buna, ca exista cai de comunicatii si transport, teren pentru investitie, dar ca nu avem oameni pregatiti in domeniu”, ne-a declarat Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie (CCI) Bacau.
Bani luati cu imprumut fara strategie investitionala
Gradul de indatorare a municipiului Bacau este de 17%. In urmatorii 17 ani, de la bugetul local se vor plati catre banci cate 16 milioane de lei. Pana in 2006, Primaria Bacau nu avea niciun credit activ. Ulterior, au fost contractate trei credite, care depasesc 200 de milioane de lei. Primul credit a fost facut de Primaria Bacau la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in valoare de 5 milioane de euro, in iulie 2006. Creditul a fost contractat pentru cofinantarea proiectului Managementul Integrat al Deseurilor, proiect ISPA. Un alt credit de mari dimensiuni a fost facut la Raiffeisen Capital&Investment. Primaria Bacau s-a imprumutat cu 110 milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro la acea vreme in 2007. Din acesti bani, 35 de milioane de lei (9,72 mil. euro) au venit in luna noiembrie 2007 si inca pe atat in luna septembrie 2008. Obligatiunile au maturitatea de 17 ani si dobanda calculata ca medie aritmetica intre ROBID si ROBOR, la 6 luni, la care se adauga o prima de 0,85%. Firma care a consiliat municipalitatea din Bacau a fost VMB Partners. Societatea VMB Partners impreuna cu Halcrow Romania vor primi 1,16 milioane de lei pentru realizarea unei strategii investitionale, care a lipsit municipiului Bacau in ultimii 5 ani.
Liberali si-au dat mana pentru falimentarea vechii industrii
Falimentul fabricilor si uzinelor construite inainte de 89 a fost desavarsit in anii guvernarii liberale. Societati precum Fabrica de Bere Lichior Margineni, Vinalcool, CPL s.a., care altadata faceau cinste Bacaului, au ajuns acum ruine. Din pacate, situatia este valabila si in alte orase industrializate din judetul Bacau. In Onesti, societati pecum Carom sau Uton au ramas definitiv istorie. Mecanismul de falimentare a fost pus la punct de conducerea PNL Bacau si pus in aplicare de liberalii aflati in fruntea unor institutii precum Institutia Prefectului sau Diectia Generala a Finantelor Publice (DGFP). Au concurat la demolarea fabricilor bacauane lichidatorii judiciari, dar si societatile interesate, care au introdus cererile de insolventa. O parte din fostele fabrici bacauane au fost descompuse si vandute pe bucati pentru fier vechi iar terenurile instrainate la valori cu mult sub cele ale pietei. Este si cazul societatii Vinalcool, care a ajuns pe mana controversatului om de afaceri liberal Lucian Ciubotaru. Vinalcool SA a fost construita in 1969. Pana in 1989, societatea producea cantitati importante de vinuri destinate exportului. In perioada 1990-2002, societatea si-a redus productia pe fondul scaderii ofertei si a ofensivei mafiei alcoolului, care a adus pe piata produse ieftine, contrafacute. Lucian Ciubotariu a preluat societatea in 2006. Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Bacau a executat silit societatea cu terenul de 2,5 ha, aflat in vecinatatea cladirilor fabricii, care a fost vandut cu numai 35 de miliarde de lei vechi (3,5 milioane de lei). Omul de afaceri liberal Lucian Ciubotariu afirma ca a facut credit la banci pentru a achita ultimile datorii, de 6,4 milioane de lei. Din fabrica Vinalcool de altadata au mai ramas niste cladiri in ruine si terenul de 2,6 hectare de sub ele, de pe care Ciubotariu vrea sa obtina 10 milioane de euro. „Vinalcool este o fabrica moarta. Nu mai produce de 10-11 ani. Am facut credit in banca sa platesc ultimele datorii de 64 de miliarde de lei. A mai ramas terenul si cladirile. De pe terenul de 2,6 hectare sper sa obtin vreo 10 milioane de euro. Dar preturile in imobiliare nu mai sunt asa de bune”, ne-a declarat de curand Lucian Ciubotaru.
Economia Bacaului este inglodata in datorii
Potrivit Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), datoriile societatilor bacauane la stat sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. In marea majoritate a cazurilor, societatile au acumulat datorii si penalitati care le ingroapa definitiv. Nimeni nu a fost tras la raspundere pentru managementul defectuos. In topul datornicilor conduce Fabrica de Bere Lichior Margineni, cu 121,3 milioane de lei, Sofert SA, cu datorii de 30,6 milioane de lei. Vapoilrom SRL are de dat la stat 10,8 milioane de leim BPA-Ovin are 20,97 milioane, Dugan Impex 13,32 milioane de lei, Aricleea SRL, 12,2 milioane s.a. In restul judetului Bacau exista societati cu datorii astronomice la stat. Carom SA Onesti are datorii de 988, 7milioane de lei (peste 220 de milioane de euro) iar Rafinaria Darmanesti 372,79 milioane de lei (100 de milioane de dolari).
Mircea Merticariu