Ce se mai intampla in Transnistria. Negocieri cu pasi mici, in formatul 5 plus 2, si politica armelor



Laboratorul de Analiza al Conflictului Transnistrean (LACT), din cadrul Departamentului de Relatii Internationale, Stiinte Politice si Studii de Securitate – Facultatea de Stiinte Socio-Umane a Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu a realizat recent doua interviuri, cu oficiali implicati direct in negocierile in format 5 plus 2, in contextul conferintei care a avut loc la Roma, pe 29-30 mai 2018, pentru reglementarea conflictului inghetat care afecteaza populatia din stanga Nistrului, statalitatea Republicii Moldova dar si securitatea in regiune.

Profesorul universitar dr. Eugen Strautiu a reusit sa obtina un interviu de la Vitaly Ignatiev, reprezentantul Tiraspolului in procesul de negociere in format 5 plus 2 fata de rezultatele intalnirii de la Roma, privite din unghiul autoritatilor nerecunoscute ale Transnistriei iar Nicoleta Munteanu, cadru universitar si membru LACT, de la Alin Gvidiani, sef al Sectiei analiza si planificare, sef-adjunct al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, care a explicat punctul de vedere al Republicii Moldova fata de rezultatele conferintei si despre eficacitatea negocierilor de tip 5 plus 2, unde au calitatea de membri negociatori Moldova, Transnistria, OSCE, Federatia Rusa si Ucraina iar UE si SUA au calitate de observatori.

FOTO Promo LEX

Ambele interviuri, care constituie si pozitia oficiala de o parte si de alta a Nistrului, scot in evidenta pasii marunti facuti in favoarea intereselor cetatenilor care traiesc in regiunea separatista, rupta de facto din teritoriul Moldovei, dupa conflictul din 1992. Subiectele tratate la Roma, care fac parte din asa-zisul pachet „Berlin Plus“, nu ating insa problema spinoasa a trupelor si armamentului dislocat in Transnistria.

http://i.kinja-img.com

Printre temele abordate asupra carora s-au luat unele decizii se numara: „Apostilarea actelor de studii din regiunea transnistreana“, „Solutionarea dificultatilor întâmpinate de scolile cu predare în grafia latina“, „Deschiderea podului dintre localitatile Gura Bâcului si Bâcioc“, „Asigurarea accesului fermierilor din r-nul Dubasari la terenurile agricole aflate dupa traseul Camenca –Tiraspol“, „Organizarea interactiunii în domeniul telecomunicatiilor“, „Problema autovehiculelor cu placi din regiunea transnistreana“, „Situatia cauzelor penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului“, „Eliminarea barierelor artificiale în calea liberei circulatii“.
Dincolo de aspectele comune, care sunt negociate pentru imbunatatirea situatiei cetatenilor care locuiesc in zona Transnistriei dar si a celor moldoveni care tranziteaza, fac afaceri si au proprietati in regiune, autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol se declara ferm impotriva oricarei tentative a statului moldovean de reasimilare a locuitorilor din stanga Nistrului si prin urmare, de reintregire teritoriala. Deranjeaza, totodata, punctul vamal moldo-ucrainean de la Cuciurgan, care ocoleste regiunea separatista.

„Un exemplu în acest sens este situatia înfiintarii controlului comun vamal moldo-ucrainean la punctul de trecere al frontierei „Cuciurgan”. Partea transnistreana a avertizat în repetate rânduri ca acest pas distructiv, întreprins în afara procesului de negociere si încalcând principiul renuntarii la actiunile unilaterale, nu va duce doar la costuri negative pentru economia si sfera sociala a Transnistriei, ci va împiedica si dialogul normal al procesului de negociere“,

afirma Vitaly Ignatiev, in interviul acordat profesorului Eugen Strautiu.

De cealalta parte, autoritatile moldovene se arata ingrijorate de miscarile de trupe facute de Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) dar si de actiunile desfasurate in jurul depozitului de armament de la Cobasna, o adevarata bomba cu ceas, in care sunt peste 20 de mii de tone de armanent ale fostului URSS, care a fost adus din tarile din blocul estic, care s-au desprins dupa 1990. Dealtfel, regiunea separatista nu este nici campioana la respectarea Drepturilor Omului, in conditiile in care asa-zisele autoritati nu sunt recunoscute de niciun actor international, iar asa-zisele legi sunt aplicate de multe ori abuziv. Autoritatile moldovene au asteptari mari pe viitor, cum ar fi:

„adoptarea unei decizii comune pe marginea deschiderii podului dintre localitatile Gura Bâcului si Bâcioc, elucidarea circumstantelor unor incidente si actiuni cu caracter provocator, inclusiv în partea ce tine de deplasarea neautorizata a unor unitati de tehnica blindata si auto militare fara notificarea prealabila a CUC si cu implicarea echipamentelor ce nu apartin contingentelor fortelor de mentinere a pacii. La rândul lor, aceste probleme au o conexiune directa cu negocierile politice si cu cosul nr.3 al agendei de lucru a formatului „5+2” (aspectele de securitate), iar în lipsa unei impulsionari din partea actorilor politici activitatea CUC asa si va ramâne în impas fara a se avansa în directia îmbunatatirii situatiei în Zona de Securitate si fara a se oferi încrederea sociala în capacitatea Comisiei de a gestiona eficient provocarile aparute“,

precizeaza Alin Gvidiani, reprezentantul Moldovei, in interviul Nicoletei Munteanu.

http://data3.primeportal.net/

Pentru o parte din analistii politici de peste Prut intalnirea de la Roma a servit mai mult intereselor partii Transnistrene, care au reusit sa imbunatateasca astfel situatia cetatenilor care tranziteaza si fac comert în spatiul vestic, prin Republica Moldova. Rosian Vasiloi, expert la Institutul Viitorul, considera ca rezultatele intalniri de la Roma, reprezinta „o cedare impusa de OSCE, Moscova si separatisti cu trimiteri directe la date concrete de implementare si mecanisme de garantare a implementarii acestor decizii” si ca de fapt, nu s-a facut niciun pas spre reglementarea politica si militara a conflictului.

Ion Leahu: Negocierile in format 5 plus 2 vor duce la federalizarea de facto a Republicii Moldova

O pozitie transanta fata de modul de reglementare al conflictului inghetat de pe teritoriul Republicii Moldova o sustine Ion Leahu, fostul reprezentant al Moldovei, in Comisia Unificata de Control. Specialistul moldovean in securitate a remarcat recent, intr-un interviu acordat la Radio Europa Libera, ca actualul format de negociere, de tip 5 plus 2, inseamna consolidarea pozitiei autoritatilor nerecunoscute ale Transnistriei si de facto, pasi spre recunoasterea acesteia si federalizarea Republicii Moldova. „Daca mergem pe acest fagas, evident ca putem avea o singura concluzie – niciun fel de perspective de reglementare a conflictului nu putem astepta de la acest format”, afirma Ion Leahu, in interviul amintit.

Trupele ruse au treaba la Depozitul de Armanent de la Cobasna. Autoritatile moldovenesti spun ca-s alarmate

Autoritatile Republicii Moldova au reclamat recent incalcarea „Acordului cu privire la principiile de reglementare pasnica a conflictului armat din regiunea transnistreana, incheiat pe 21 iulie 1992, la incheierea Razboiului din Transnistria. Mai precis, afirma reprezentantii Moldovei in Comisia Unificata de Control, ca trupele ruse desfasoara activitati in zona depozitului de la Cobsna, una din problemele serioase de securitate din regiune.
„La 23 iunie 2018, în jurul orei 04:00 si apoi la orele 06:30, 11:15 si 13:15, pe traseul Dubasari-Grigoriopol-Tiraspol a fost fixata deplasarea neanuntata a 4 coloane de unitati de tehnica blindata si auto militare ale Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR): aproximativ 11 TAB-uri si 25 autocamioane (URAL, ZIL, UAZ). Pe unitatile în cauza nu au fost remarcate însemne distinctive de apartenenta la GOTR sau la operatiunea de pacificare, precum si lipseau numerele de înmatriculare“.

FOTO Promo LEX

„Delegatia Republicii Moldova în Comisia Unificata de Control este puternic alarmata în legatura cu aceste actiuni cu caracter provocator si încalcarea flagranta de catre militarii Federatiei Ruse a regimului Zonei de Securitate, implicit a Acordului moldo–rus din 21 iulie 1992“, se arata in acelasi comunicat, de pe 23 iunie. Cateva zile mai tarziu, pe 28 iunie, este emisa o alta alarma, ramasa fara efect: „Delegatia Republicii Moldova în Comisia Unificata de Control este îngrijorata de utilizarea armelor de foc de catre structurile transnistrene în Zona de Securitate“.

Ecuatia transnistreana. Ce rol ar putea avea Romania, in zona „istmului ponto-baltic“

Transnistria, asemeni celorlalte regiuni separatiste ( Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno-Karabah), dezvoltate dupa destramarea URSS si reconfigurarea intereselor Federatiei Ruse, isi consolideaza treptat statutul special, cu rol de baza militara, cap de pod pentru eventualele operatiuni de expansiune ale Rusiei sau ca raspuns in fata apropierii NATO de zona vitala a Federatiei Ruse. Existenta conflictului inghetat de pe teritoriul Republicii Moldova, care ii afecteaza statutul de integritate, blocheaza si orice sansa de aderare la unele aliante (UE, NATO) si reprezinta in permanenta o amenintare la adresa securitatii si stabilitatii regionale. Romania, probabil cel mai bun vecin al Republicii Moldova, care au cetateni cu aceeasi identitate, traditii, limba si istorie, are un rol extrem de redus in ecuatia reglementarii conflictului din regiunea numita Transnistria. „Incurajam autoritatile române sa continue implementarea pe malul stâng al Prutului a programelor de asistenta pe dimensiunea transnistreana si pe cea de integrare europeana, sa acorde expertiza tehnica institutiilor guvernamentale de la Chisinau în procesul de promovare a politicilor sectoriale în domeniul reintegrarii tarii, sa intervina cu alocutiuni pro-Republica Moldova în cadrul platformelor internationale de dialog si sa fie mereu implicata în aspectele ce tin de garantarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreana“, spune Alin Gvidiani, sef-adjunct al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, in interviul acordat Laboratorului de Analiza a Conflictului Transnistrean (LACT).
Tensiunea din zona din care face parte si Romania creste de la o zi la alta, pe fondul intaririi prezentei NATO, care pare sa primeasca raspuns prin consolidarea prezentei armate ruse, profesioniste, in estul Ucrainei, in Crimeea, poate si in Transnistria, prin miscarile de trupe si armament, desfasurate in deplina discretie, in afara controlului international. Presedintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis a salutat cu entuziasm infiintarea „Centrului de comanda NATO în România“ dar si intentiile de extindere ale blocului Nord Atlantic.

Pe de alta parte, presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, a afirmat transant, citat de Mediafax, ca extinderea NATO in Ucraina si Georgia este inacceptabila si va primi o reactie „Pentru noi reprezinta o amenintare directa la adresa securitatii nationale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezinta o amenintare, iar reactia ar fi extrem de negativa”, a declarat Vladimir Putin.
În aceste conditii, chiar daca este prea putin probabil un conflict deschis intre NATO si Federatia Rusa, prezenta trupelor ruse in Transnistria intra in logica geopolitica a intereselor marilor puteri, unde interesele unor state mici, precum Romania sau Republica Moldova, pot conta doar tangential si contextual.

Laboratorul de Analiza al Conflictului Transnistrean (LACT), de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, este un program de cercetare singular in Romania, care are in vedere analiza evolutiei conflictului din Transnistria.
O parte din teritoriul actual al Transnistriei a fost in perioada medievala stapanit de domnii moldoveni dar si de Imperiul Otoman. Dupa reintregirea Romaniei, in 1924, pe 12 octombrie 1924 guvernul sovietic a creat, pe teritoriile situate la est de râul Nistru, Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM), în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSS Ucraineana). Dupa Razboi, fasia care este denumita astazi Transnistria a intrat in componenta RSS Moldoveneasca iar dupa destramarea URSS, de iure, in componenta Republicii Moldova.

FOTO Promo-LEX

Miscarea separatista din Transnistria a luat nastere dupa proclamarea independentei Republicii Moldova, dupa adoptarea alfabetului latin si a limbii romane. Apropierea de Romania a Republicii Moldova a reprezentat unul din motivele care au determinat conflictul. In razboiul incheiat pe 21 iulie 1992 si-au pierdut viata peste o mie de oameni. Transnistria are un teritoriu de 4163 de kilometri patrati (judetul Bacau are 6621 de kilometri patrati), o populatie de aproximativ 475 de mii de oameni, din care 30 la suta se identifica ca moldoveni.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

aparate foto

Bogdanesti-Sfintirea Paraclisului