Pentru turistul obisnuit sau pentru prietenul venit in ospetie, privelistea Prutului dar si sentimentele bucovinenilor, de-o parte si de-alta a raului, raman adanc intiparite. De la Lunca, la Costiceni sau in stanga Prutului, de la Oroftiana la Concesti-Bajura istoria s-a scris, adesea, pe aceeasi fila. Inainte de Razboi, gospodarii moldoveni aveau pamanturile si peste rau. Obiceiurile, neamurile au ramas la doar cativa metri, dar departe prin apartenenta la state diferite, acum, la blocuri geo-politice distincte. Intrarea Romaniei in UE si conditiile stricte de frontiera impuse prin aquis-ul comunitar indeparteaza si mai mult fratii, verisorii de acealsi sange, dar care au luat-o in directii diferite. Unii invata la Cernauti, Kiev, altii la Iasi sau Bucuresti. Unii scriu in grafie kirilica, altii in latina. Totusi, intrarea Ucrainei pe traseul european a determinat acordarea de drepturi si minoritatii romane. In raioanele de la granita Romaniei, unde minoritatea romana este majoritara s-au impus scrierile bilingve si ore in limba materna. In ultimii ani traditiile si credinta au reintrat in casele romanilor, dand forta identitatii etnice.
‘
„Nu vad Romania ca pe o mosternire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri. Asa sa ne ajute Dumnezeu!”. Cu aceste cuvinte si-a incheiat regele Mihai primul discurs sustinut in Parlamentul Romaniei dupa 64 de ani. In acest discurs, fostul suveran a vorbit despre democratie si libertate, despre criza si viitor, dar si despre Coroana regala – „o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei”, care „a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie”.Regele Mihai, care implineste marti varsta de 90 de ani, a fost intampinat la Parlament de presedintele Senatului, Mircea Geoana, cel care a deschis sedinta solemna, si a fost aplaudat de cei prezenti la incheierea cuvantarii. Inainte de rostirea discursului a fost intonat imnul de stat.