Beneficiarii din judetul Bacau au fost taiati de la fondurile europene din cauza lipsei cofinantarii sau a neregulilor în achizitii. Pe SAPARD si FEADR au fost acceptate în ultimii sase ani 28 de proiecte, dar 9 au fost respinse pe parcursul derularii investitiei
O treime din beneficiarii programelor europene SAPARD si FEADR, care au depus proiecte si au câstigat finantari, nu au fost în stare sa le duca la sfârsit. Ei s-au blocat din cauza banilor, a bancilor care au refuzat sa le mai dea credite sau din cauza propriilor greseli, în derularea achizitiilor din fonduri europene. Chiar si cei care au luat sume importante de bani de la UE se declara nemultumiti de alegerea facuta din cauza activitatii foarte slabe din turismul local. Pe SAPARD, în judetul Bacau au fost acceptate 16 proiecte, cu o valoare estimata initial la 4,2 milioane de euro. Jumatate din aceasta urma sa fie acoperita din bani europeni. „Suma finala atrasa din bani europeni este de doar un milion de euro. Avem cinci contracte reziliate, iar în urma achizitiilor au ramas sume mai mici”, ne-a declarat Liviu Bulgaru, directorul Centrului Regional de Plati si Dezvoltare Rurala si Pescuit Iasi. În acelasi timp, prin FEADR, instrument european de finantare pentru realizarea Politicii Agricole Comune (PAC), au fost aprobate, pâna în momentul de fata 12 proiecte. Patru din acestea au fost însa reziliate, din acelasi motiv. Bancile au refuzat sa mai ofere credite, iar potentialii beneficiari nu au mai avut cu ce sa acopere jumatate din valoarea proiectului. Desi valoarea proiectelor se ridica la 3,72 milioane de euro, pâna la aceasta data au fost virati doar 330 de mii de euro. „Pe masura 313 FEADR au fost reziliate patru contracte din cauza dificultatilor financiare întâmpinate de cei care au avut proiectul eligibil”, a precizat Codrina Pascariu, directorul al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bacau.
Milioane de euro pierdute din cauza bancilor si achizitiilor
Desi au avut proiectele acceptate pe SAPARD, doi dintre potentialii beneficiari s-au blocat când au ajuns în fata bancii, care nu le-a mai dat credit. ”Am pierdut totul din cauza lipsei finantarii. Am reusit sa ridic pensiunea pâna la fundatie. La mine a fost rea vointa bancii, care nu mi-a aprobat finantarea”, a spus Ion Condrea, administratorul Piroska Trans SRL, care a vrut sa faca o pensiune de 400 de mii de euro în satul Tarhausi din comuna bacauana Ghimes Faget. Si Bianca Ifrim din Moinesti a vrut sa faca o pensiune, dar în urma controlului au fost depistate nereguli în cazul achizitiilor facute, iar contractul i-a fost reziliat. Ioan Ivanciu si sora lui din Franta au vrut sa transforme locuinta într-o pensiune agroturistica în comuna Agas, sat Cotumba. „Aici a fost o problema de acte. Ei au construit fara sa obtina autorizatia de constructie, crezând ca nu este necesara. În cele din urma au pierdut finantarea”, a mai spus Codrina Pascariu, director APDRP Bacau.
Turism pe timp de criza
Proprietarii de pensiuni agroturistice realizate cu ajutorul cofinantarii europene sunt nemultumiti ca au apucat-o pe acest drum. Chiar daca au pus mâna pe fondurile europene, ei se mai afla în perioada de monitorizare înca cinci ani. Familia Moise, care a ridicat Pensiunea Scorilo, din Saucesti, la E85, afirma ca ar dori sa-si vinda afacerea altcuiva. Daca nu vor gasi pe nimeni interesat, se gândesc sa-i schimbe destinatia în azil de batrâni sau cresa. „Nu merge. E criza, avem clienti putini. Daca am gasi un investitor, am vinde-o”, a spus Florica Moise, administratorul Pensiunii Scorilo. Pensiunea a fost facuta printr-o investitie de peste 500 de mii de euro, din care doar 100 de mii fonduri europene.
„Va mai fi o sesiune pentru FEADR în aceasta toamna, probabil în noiembrie. Înca de anul trecut noi am impus beneficiarilor sa aduca dovada cofinantarii sau a unei scrisori de confort din partea bancii”, Liviu Bulgaru, director CRPDRP Iasi.
