Traim ca printre dune miscatoare?


 Emigrarea înseamna plecarea din tara ta, înseamna o schimbare a vietii cu repercusiuni în plan psihologic. Este un proces care rupe într-un fel linia vietii. Unii cred ca este o “boala”, un curent ce rastoarna si modifica valorile existente pâna în acel moment al vietii si “ne usuca radacinile”. Putem spune totusi ca este o provocare, putini având curajul s-o încerce, ca o proba de atletism – saritura în lungime sau înaltime, de exemplu -, de teama unei dezamagiri, dar putem vorbi si de radacinile adânci care îi tin pe unii legati de pamântul din care s-au nascut, au crescut, s-au format. Aceasta desprindere pentru unii este usoara, pentru altii este grea, pentru altii chiar imposibila.

 

Schimbarile locului de trai, locuintei, serviciului, chiar daca se fac în conditii mai avantajoase, ele impun “reajustari psihologice” foarte dificile, afirma Toffler în cartea sa “Socul viitorului”. Omul trece prin diferite stari: de anxietate si depresie chiar, de framântare, comparatie sau nemultumire si numai dupa aceste stari începe adaptarea, la unii realizându-se mai curând, la altii mai târziu, la altii poate niciodata. Oricum, omul fara radacini se pare ca traieste în nesiguranta, ca “ printre dune miscatoare”.

 

El se poate consola cu cuvintele unui critic: „Nici unul dintre noi nu are un locas sigur, un adevarat camin. Toti suntem la fel, oameni în camere de închiriat de pretutindeni, încercând cu disperare si înfrigurare sa stabilim relatii sufletesti cu vecinii nostri”.

 

În data de 25 iunie, 2010, a avut loc emisiunea „Adevar sau baliverne” la ANTENA 2, invitatii realizatoarei Irina Cordoneanu fiind: Ioan Carmazan – regizor, si Ilie Marinescu – psiholog. Emisiunea a fost motivata de Hotarârea Curtii Constitutionale referitor la cuantumul pensiei care este un drept câstigat si nu poate fi diminuat, deci legea propusa este neconstitutionala. Imediat, a sustinut realizatoarea, a urmat suita de informatii referitor la ce ne asteapta: Cresterea taxei pe valoare adaugata, cresterea impozitelor, devalorizarea leului, marirea preturilor, scaderea consumului, concluzia fiind ca oamenii vor fi afectati la fel de rau sau chiar mai rau dupa aceasta Hotarâre, iar românii au început sa-si pune problema emigrarii.

 

Subiectul discutiei a fost deci EMIGRAREA, întrebarile esentiale fiind: cum sa te pregatesti pentru emigrare, daca este bine sau nu sa emigrezi, ce sfaturi pot fi date oamenilor?

 

Regizorul a vorbit despre impresia sa în urma vizitei facute cândva în Franta, spunând ca a constatat o înstrainare a oamenilor, o lipsa de comunicare, mentionând, printre altele, cuvintele lui Buda: “Cea mai mare suferinta este sa nu fii alaturi de cei dragi”. Românul din tara, spunea dumnealui, se conduce dupa zicala: ”Când construiesti o casa, tu însuti devii o fereastra si atunci te desprinzi mai greu, nu pleci, nu o poti lasa”. În general când ajungi în strainatate, toti asteapta sa fii docil, cu capul plecat si sa accepti o leafa mica. Ori, sunt tineri care se uita în ochii tai si spun adevarul si nu accepta orice. Românii au o inteligenta nativa, sunt si smecheri multi; caruta oricum este trasa de cei capabili, „pe un tâmpit îl treci o data strada, dar nu merge la infinit”, apropo de pilele si relatiile existente, de promovarile care se fac. Dar, mai spunea dumnealui, în România parintii au învatat un lucru bun, ca singura investitie reala sunt copiii. Dureros i se pare ca nu a reîntâlnit oameni plecati, pe fata carora sa citeasca fericirea. În timpul discutiilor, la un moment dat, realizatoarea a fost întrebata câti prieteni si-a facut în ultimii 5 ani? Dovada ca si la noi s-au schimbat mentalitatile: “Ai un grup de prieteni pe care i-ai format într-o perioada a vietii tale, când exista o anumita disponibilitate si aceia îti ramân ca un Patrimoniu.” “Oricum, în tara ta calci pe toata talpa, într-o tara straina calci pe vârfuri”. La întrebarea ce trebuie sa-si ia romanul care pleaca, regizorul, scriitorul a spus ca este suficient sa se uite la cele 10 porunci…

 

Psihologul , la întrebarea: “Vremurile pe care le traim va înteapa catre a pleca în strainatate?”, a dat un raspuns negativ, ca si regizorul de altfel, argumentând ca are o stabilitate emotionala, psihica, are o familie, o vârsta, dar pentru copilul sau gândeste altfel, fiindca în tara la noi daca încerci sa faci ceva, nu poti din cauza nonvalorilor. Îsi face un Masterat aici în Statele Unite, colaboreaza la revistele : MIORITA USA (Sacramento, California) si Phoenix Mission Magazine (Arizona), a scris un articol despre Psihologia emigrarii; a adus vorba despre cei doi jurnalisti de seama “oameni admirabili, fiind vorba de jurnalistii Octavian Curpas si Viorel Nicula”.

 

La întrebarea realizatoarei: “Poti fi acasa si sa-ti manânci pâinea cu lacrimi pentru ca sunt promovati prostii si puturosii; ce sfat le dati oamenilor?” acesta a vorbit despre emigrarea definitiva care implica mai multi factori: Adaptarea, asimilarea, alienarea (opusa asimilarii), stratificarea (daca ma voi adapta la alt sistem de referinte), sindromul strainului (nu ai pe nimeni, apar frustrari, nu-ti gasesti imediat servici, cu un cuvânt cumul de frustrari); omul când pleaca din tara îsi ia problemele pe care si le transfera, si acolo ele nu se mai caleaza pe cele întâlnite; vor pleca oamenii cu spirit de aventura, ei vor fi cei care vor lua o decizie sub impulsuri. Munca în afara tarii poate genera nevroza: neofobia (teama de nou), anxietatea, depresia si sindromul strainului.

 

Referitor la raspândirea culturii române în tarile straine, psihologul a exemplificat pe domnul V. Necula care organizeaza spectacole cu actori din Romania, bucurându-se si dumnealui de o astfel de invitatie la Ambasada româna. A intervenit si regizorul Carmazan, concluzia fiind aceea ca nu reusim sa depasim granitele zidului românesc, adica spectacolele numai pentru românii din strainatate.

 

11 milioane de români pe diferite perioade de timp au trait, muncesc în strainatate, au emigrat temporar si în aceasta cifra se includ si cei emigrati definitiv. “Ce s-ar cere unui om care se pregateste de emigrare?” – Rigoare, corectitudine, profesionalism. De ce doresc românii sa plece din tara? –Nu atât din motive economice, cât din motive morale.

Mesajul venit din partea unei telespectatoare în cursul emisiunii, a ajutat la concluzionarea dezbaterii: “Iubirea de tara si de Dumnezeu exista în inima fiecaruia si cu ajutorul acestor sentimente poti sa te duci oriunde în lume si poti sa gasesti un oarecare echilibru, sa muncesti, sa revii acasa, sa fii aproape de cei dragi”.

Scris de Vavila Popovici, Raleigh, Carolina

Impartaseste

Vavila Popovici a etichetat acest articol cu: , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

WP to LinkedIn Auto Publish Powered By : XYZScripts.com