Ministrii de externe rus si ucrainean s-au întâlnit duminica, 18 august 2014, la Berlin pentru discutii mediate de sefii diplomatiei germane si franceze. Ziaristii francezi au anuntat ca atmosfera a fost încordata, dar s-au facut totusi niste progrese. Diplomatia 
franceza a spus ca acest tip de reuniuni va continua. Gazda acestei întâlniri nu a ascuns ca miza e ridicata. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat ca situatia este delicata si ca, ”se poate ajunge la confruntare directa între fortele ruse si cele ucrainene. Acest lucru trebuie evitat prin orice mijloace’‘.
Cinci ore mai târziu, în fata presei, când a iesit sa anunte rezultatele întrevederii
sursa foto: www.antena.ro
Steinmeier parea obosit: ”Discutiile au fost dificile, dar cred si sper ca s-au facut progrese asupra câtorva probleme.”
Ca nu au fost facute nici un fel de progrese s-a vazut imediat dupa întâlnire: aflat la postul national de radio al statului german, „Deutschlandfunk”, ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, s-a adresat Uniunii Europene si Blocului militar Nord-Atlantic cu rugamintea de a acorda ajutor militar Ucrainei. Cererea lui a sunat în pustiu. Purtatorul de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat ca Berlinul nu intentioneaza sa acorde ajutor militar Ucrainei. Anterior si premierul Finlandei, Alexander Stubb, a declarat ca tara sa nu poate raspunde pozitiv solicitarii lui Klimkin, deoarece NATO poate acorda ajutor militar doar tarilor membre, iar Uniunea Europeana nu are deloc aceasta posibilitate.
Argumentul invocat de premierul finlandez vine în sprijinul sefului diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, care sublinia ca acordarea de catre NATO si UE de ajutor militar Kievului contravine tuturor acordurilor încheiate anterior.
Asadar în Ucraina,din punct de vedere militar, Occidentul nu poate face nimic. De asta, congresmenii americani au adoptat în prima si a doua lectura un proiect de lege privind acordarea statutului de “aliat al SUA” pentru Republica Moldova, Georgia si Ucraina, fara ca acestea state sa fie membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. Daca va fi adoptata definitiv aceasta lege ar deschide posibilitati de colaborare în domeniul militar între Washington si tarile nominalizate. Lucru de care Moldova va avea doar de profitat.
Aflat în luna iunie la Bucuresti, secretarul general al Aliantei Nord Atlantice a spus ca, în regiunea din care face parte si Moldova, serviciile de spionaj ale Federatiei Ruse si reprezentantii lor politici s-au activizat foarte mult. Dar în contextul în care Republica Moldova va primi statutul de tara aliat al SUA, schimbarea vectorului politic de dezvoltare auzita în discursul public al comunistilor moldoveni ori a socialistilor de la Chisinau devine iluzorie. Statutul de aliat al Washington-ului pe care îl va primi Chisinaul va aduce cu el valorile democratiei de tip american si va fi o garantie a faptului ca ambiguitatile si incertitudinile promovate de formatiunile politice aflate în siajul interesului rus în regiune vor fi curmate.
La sfârsitul lunii martie doamna Victoria Nuland le-a spus oficialilor de la Chisinau ca, „relatiile dintre Republica Moldova si Statele Unite niciodata nu fost vreodata atât de intense”. Nuland a subliniat ca America ofera un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: „Vizita mea în Moldova nu este întâmplatoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranitatii si integritatii Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alaturi de Uniunea Europeana. Dorim sa vedem o Moldova prospera, independenta si europeana”. Scurt, clar si cuprinzator! Mai vreti ceva mai mult de atât?
Asa ca ascult bârfele în liniste. Tot asa ma uit la sondaje. Stiu sigur ca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din târg!
