Profesorii universitari din toata tara, care au semnat pentru caracterul stiintific al lucrarilor detinutilor, sunt cercetati de Directia Nationala Anticoruptie pentru favorizarea faptuitorului. Asta, deoarece pentru fiecare carte publicata (plagiata sau cumparata de la profesori, contra-cost) infractorii primesc o reducere de 30 de zile din pedeapsa. Din Bacau sunt mai multi profesori, de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ si Universitatea „George Bacovia“, care au girat cu numele pentru infractori.
Impostura, coruptia, plagiatul, falsul si bataia de joc au atins noi culmi in Romania iar in urmatoarea perioada vor ajunge in catuse si profesorii universitari.
Comunicat DNA:
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune savârsirii infractiunii de favorizarea faptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instantele de judecata. Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost savârsita de mai multe persoane care au actionat concertat în scopul de a crea aparenta ca sunt îndeplinite conditiile legale pentru ca persoanele condamnate sa fie liberate conditionat. Dintr-o nota întocmita de Administratia Nationala a Penitenciarelor, precum si din datele existente în spatiul public rezulta indicii ca, în realitate, aceste conditii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele savârsite s-a urmarit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate. În aceasta modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infractiuni de coruptie se regasesc condamnati care au executat sau urmeaza sa execute cu pâna la 300 de zile mai putin decât stabilise instanta de judecata, exclusiv ca urmare a activitatii infractionale care face obiectul sesizarii din oficiu. Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborarii de lucrari stiintifice, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica. Pentru a profita de aceasta prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanti ai unor edituri si membri ai comisiilor din penitenciare, care au actionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate sa apara ca autori de lucrari stiintifice, iar pedepsele aplicate de instante sa se considere ca executate. Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandari formale prin care au atestat pretinsa relevanta stiintifica a unor lucrari, exclusiv pe baza titlului acestora, fara a lua contact în vreun mod cu autorul lucrarii si fara a cunoaste viziunea acestuia asupra temelor care urmau sa fie abordate. Aceste recomandari ar fi avut o natura generica si ar fi fost folosite, uneori, în aceeasi forma, pentru elaborarea unor multiple lucrari cu caracter stiintific. Alte cadre universitare ar fi acceptat sa valideze valoarea unor lucrari si sa le includa în evidenta unor conferinte stiintifice internationale, în conditiile în care activitatea de elaborare desfasurata de autor durase câte o ora pentru fiecare comunicare. Se observa ca ar exista o discrepanta între prestigiul presupus al unei asemenea manifestari si implicarea reala a autorului, care a determinat ca fiecare ora de activitate sa reduca durata pedepsei executate cu câte 30 de zile. Totodata, ar fi existat persoane care au acceptat sa elaboreze lucrari cu un aparent caracter stiintific si care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrarile pretins a fi fost realizate în penitenciar citeaza opere la care autorul nu a avut acces nici la biblioteca, nici online, iar timpul dedicat elaborarii lucrarilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore si 40 de minute pentru elaborarea unei lucrari de 212 pagini). În aceste împrejurari, concluzia este ca autorul real este o alta persoana. Reprezentantii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrarilor fara a se raporta în niciun fel la valoarea stiintifica acestora si interesul pietei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obisnuit. Modalitatea atipica de încheiere si executare a contractelor în raport cu celelalte lucrari publicate de aceleasi edituri demonstreaza ca aceste persoane nu ar fi actionat în scopul pentru care a fost înfiintata persoana juridica, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în conditiile stabilite de instanta. Pe de alta parte, functionari din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu atributii în analiza conditiilor prevazute de lege pentru a propune liberarea conditionata ar fi acceptat sustinerile condamnatilor si le-ar fi acordat beneficiul legal mentionat, în lipsa oricarei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situatii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelasi interval patru lucrari stiintifice în paralel, împrejurari care arata ca era în mod obiectiv imposibil sa fie autorii acestor opere. Aceste împrejurari au dat nastere unui adevarat fenomen de natura sa lipseasca de continut deciziile instantelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrari pretins stiintifice).
Profesorii de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ spun ca nu au primit niciun fel de foloase
Universitatea „Vasile Alecsandri“ se disociaza de profesorii universitari care si-au pus semnatura pe lucrarile scrise de puscariasi. „Cadrele didactice au realizat activitatile respective în nume personal, fara a fi vorba despre o abordare institutionala. Universitatea nu a avut niciun contract sau angajament privind coordonarea, recenzia, verificarea si recomandarea acestor lucrari“, se arata într-un comunicat semnat de Cristina Cîrtita-Buzoianu, prorector cu etica si imaginea Universitatii „Vasile Alecsandri din Bacau. Institutia bacauana a început o ancheta fata la profesorii care apar în cartile detinutilor. „Toti colegii mentionati au declarat ca nu au obtinut niciun fel de foloase de pe urma acestor lucrari, actiunile lor fiind doar de natura tehnica si profesionala. Conform punctelor de vedere ale colegilor mentionati în informatiile aparute în mass-media, clarificam urmatoarele aspecte: profesorul universitar dr. Turcu Ovidiu-Leonard a fost coordonatorul lucrarii respective (o brosura de 54 de pagini, destinata lucrarilor de seminar). Din colectivul redactional al acesteia a facut parte si doamna ec. Negoita Carmen-Mihaela (colectivul este format din 4 coautori); profesorul universitar dr. ing. Ghenadi Adrian-Stelian a acordat doar o recomandare domnului Iacobov Corneliu, din care reiese ca autorul are capacitatea de a elabora o lucrare în domeniul sau de expertiza; profesorul universitar dr. Rata Gloria a realizat numai recenzia lucrarii elaborate de doamna Ciubotariu Gabriela; profesorul universitar dr. Nechita Elena a acordat doar consultanta tehnica pe durata elaborarii respectivelor lucrari“, se arata în acelasi comunicat de presa.
