Scris de analistul militar Valentin Vasilescu, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni
În 2012, 12 state membre NATO ( Germania, Estonia, Lituania, Letonia , Luxemburg, Norvegia, Cehia, Slovacia, Slovenia , Italia, Bulgaria si România) alaturi de SUA, au decis, la summitul de la Chicago, sa realizeze un sistem de supraveghere terestra AGS (Alliance Ground Surveillance), bazat pe avioane fara pilot RQ-4 Global Hawk de cercetare strategica (Tier II+/HALE UAV: High Altitude, Long Endurance conventional UAV).
Care sunt capabilitatile lui RQ-4 Global Hawk ?
Din iulie 2007, 16aparate RQ-4 Global Hawk sunt în înzestrarea Grupului 9 aviatie cercetare strategica americana de la baza aeriana Beale. Din 2011, alte noua aeronave au intrat în înzestrarea Escadrilei 348 cercetare de la baza aeriana americana Grand Forks din statul Dakota de nord. Începând din aprilie 2010, RQ-4 Global Hawk a fost utilizat în operatiunile militare ale USCENTCOM care are în responsabilitate tarile din Orientul Apropiat, Asia si nordul Africii. Decolând din California, survolând Canada, Alaska si continentul asiatic, avioanele RQ-4 au cercetat tinte din Afganistan si Irak. Si Germania care a devenit parte a sistemului de supraveghere terestra AGS opereaza propriul avion RQ-4 Global Hawk, încadrat în Regimentul 52 Aviatie Cercetare.
Aparatele RQ-4B dispun de senzor de captare a imaginilor electro-optice si prin infrarosu ( cele cinci avioane NATO nu vor avea aceasta capacitate), senzor radar de tip SAR (synthetic aperture radar), senzor de miscare GMTI care poate detecta tinte aflate în miscare la sol, cu o viteza de cel putin 3 km/h, precum si senzor SIGINT care intercepteaza si înregistreaza comunicatiile militare si civile. Avioanele RQ-4B fiind de supraveghere la scara planetara, zonele de cercetat se afla frecvent la o distanta de 3-5.000 km de aerodromul de decolare, ele fiind survolate la altitudini de 15-18.000 m, pe îndelete, de 4-5 ori în cadrul aceluiasi zbor. Într-o singura misiune de 10-20 de ore, se poate configura harta digitala a unei suprafete de teren echivalenta României, cu toate mijloacele de lupta dispuse acolo. Practic, patru aeronave (plus unul de rezerva) pot deservi câte un teatru de operatii, cuprinzând un grup mare de state de pe un singur continent.
Cît costa sistemul AGS ?
Contractul de 1,2 miliarde de euro a fost semnat cu americanii de la Northrop Grumman, pentru cinci avioane fara pilot Global Hawk RQ-4B Block 40, elementul cheie al sistemului de supraveghere terestra AGS. Costurile totale de implementare ale programului AGS se vor ridica la 6 miliarde de euro. Bugetul anual pentru operarea sistemului AGS va fi de 79 de milioane de euro, corespunzînd celor 3.000 de ore de zbor ale avioanele Global Hawk.
În 2015 primul avion fara pilot Global Hawk RQ-4B va fi livrat bazei militare americane de la Sigonella ( centrul de comanda al AGS ) iar în 2017-2018, sistemul AGS va deveni operational. România a platit 25,28 milioane de euro pentru realizare acestui program, urmînd ca anual sa contribuie cu cîte un milion de euro, costuri de operare. România ca si Bulgaria, Estonia, Lituania si Letonia nu participa la întocmirea planului cercetarii, la operarea propriu-zisa si la interpretarea rapoartelor de lupta ale zborurilor de cercetare. Aceste elemente fiind coordonate de SACEUR (comandantul Fortelor Aliate în Europa ) adica de generalului american Philip Breedlove. Ca urmare, rolul acestor parteneri ai SUA din NATO în proiect fiind acela de a asigura aerodromuri de decolare/aterizare, de a gazdui echipe americane de refacere a capacitatii de lupta a avioanelor fara pilot si amplasamente la sol pentru sistemele de comunicatii si radar.
Ce reclama rusii ?
Pe 16 aprilie 2015, seful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat ca “tarile europene care vor gazdui elemente ale sistemelor antiracheta ale NATO vor fi tinte prioritare ale Rusiei”. Militarii rusi afirmînd ca sistemul de supraveghere terestra AGS este o componenta a scuturilor antibalistice din România si Polonia si a navelor AEGIS americane, prezente în marea Neagra. Rolul lor fiind acela de a descoperi si indica tinte de lovit de pe teritoriul Rusiei, cu rachetele de croaziera Tomahawk ( care pot fi lansate de sistemele VLS de tip Mk-41 de la Deveselu, din Polonia si de pe navele de lupta americane din marea Neagra ).
Rusii spun ca SUA au planificat Euromaidanul si razboiul civil din Ucraina, înca din 2010 ( anul în care la summitul NATO de la Lisabona, s-a decis amplasarea scutului antibalistic American la Deveselu ). Si ca toate evolutiile ulterioare au vizat exclusiv crearea conditiilor pentru atacarea Rusiei de catre NATO.
Potrivit militarilor rusi, doua din avioanele RQ-4B vor actiona în vestul si nordul Rusiei : marea Baltica, Cercul 
polar, litoralul marii Barents, marii Kara si câmpiile Siberiei de vest (fluviul Yenisei). Aceste avioane vor fi în responsabilitatea USEUCOM, împreuna cu Germania, Estonia, Lituania, Letonia Norvegia. Alte doua avioane RQ-4B vor actiona în sectorul central al Rusiei. Ele se vor afla tot în responsabilitatea armatei SUA împreuna cu Italia, Bulgaria si România. Aceste avioane acopera teritoriul Rusiei pâna la granita cu Kazakhstan, Kârgâstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan si teritoriul Iranului. Al cincilea avion fiind de rezerva.
Cum raspund rusii acestor provocari ?
Oficialii ministerului de Externe si ai armatei ruse fac tot mai des declaratii amenintatoare. Referindu-se la actiunile tot mai agresive ale SUA la adresa Rusiei, ei sustin ca în ultimii cinci ani, Rusia si-a axat eforturile pe conceperea, dezvoltarea si introducerea în înzestrare a celor mai eficiente sisteme defensive precum complexele de rachete AA cu 
raza mare de actiune ( S-400/500 ), cu capabilititati antibalistice. Rusii sustin ca aceste sisteme reprezinta totodata si antidotul la atacurile cu rachetele de croaziera de tip Tomahawk. Totodata, rusii sustin ca au creat mijloce performante de asigurare de lupta, cu scop defensiv, precum familia sistemelor de bruiaj Richag-AV, cu variantele L-175B Hibini, pentru avioanele de lupta si Krasuha-2 si 1L267 Moskva-1, de pe blindatele trupelor de uscat rusesti. Care, spun specialistii rusi, pot bruia si anula comenzilor de zbor de la distanta a dronelor RQ-4B care ar executa misiuni de cercetare în spatiul aerian al Rusiei.
http://www.ziaruldegarda.ro/sistemul-de-bruiaj-rusesc-richag-av-vs-drona-americana-rq-170-sentinel/
Aceste sisteme de bruiaj rusesti permitînd si ”orbirea” radarelor AN/SPY-1D de descoperire, urmarire a tintelor si dirijare a rachetelor AA, ale complexelor AEGIS cu baza la sol precum cele din Polonia si România, dar si a celor similare de pe distrugatoarele si crucisetoarele AEGIS americane, de pe care au fost copiate. Apararea AA cu raza mare de actiune a scutului de la Deveselu, teoretic ar acoperi o buna parte din teritoriul României, cu o probabilitate garantata de 87 %. Însa practic, ea ar fi neutralizata foarte usor, prin bruiaj, spun rusii. Ei sustinînd ca au testat cu succes deja în marea Neagra, un astfel de sistem de bruiaj, pe 10 aprilie 2014. Noile containere de bruiaj L-175B Hibini acrosate pe doua avioane Su-24, ar fi afectat grav functionarea radarelor distrugatorului american USS Donald Cook, vizate de acestea.
