Scris de Jurnalist de Dimineata
Pe 11 decembrie cetatenii români îsi vor alege reprezentantii în Parlamentul de la Bucuresti. Un numar mare de cetateni moldoveni sunt posesori ai pasapoartelor românesti deci au posibilitatea de a participa la vot. Potrivit fostului presedinte al Comisiei parlamentare pentru comunitatile de români din afara granitelor României, Eugen Tomac, între Prut si Nistru ar locui aproximativ 500 de mii de cetateni români. De aici. Probabil, Tomac are dreptate.
Nu stim cifra exacta a cetatenilor români care au domiciliul în Republica Moldova.
Stim însa ca, pentru alegerile parlamentare din 2016, pe teritoriul Republicii Moldova, statul român va deschide 35 de sectii de votare, cu 12 sectii mai mult decât pentru alegerile prezidentiale din 2014. Stim ca, în noiembrie 2014, la vot au participat 35 630 de cetateni români cu domiciliul în Republica Moldova – cea mai mare prezenta la vot înregistrata vreodata. Stim ca, pentru alegerile parlamentare din acest an, la cele 35 de sectii de votare vor fi aduse 87 de mii 500 de buletine de vot.
Nu stim care va fi prezenta la vot a moldovenilor care si-au redobândit cetatenia româna.
Recent, ambasadorul României la Chisinau, Daniel Ionita, a declarat ca, pentru a preveni votarea multipla, la intrarea în sectiile de vot actele de identitate românesti vor fi scanate. De asemenea, pentru a putea vota, cetatenii români vor trebui sa prezinte actele de identitate care fac dovada domiciliului lor în Republica Moldova. De aici.
Dupa victoria în alegerile prezidentiale a socialistului Igor Dodon viitorul relatiilor bilaterale moldo-române a fost analizat în cadrul Consiliului Suprem de Aparare al Tarii.
Presedintele Iohannis a anuntat ca, la CSAT, s-a aprobat un plan de actiune, pe termen mediu si lung, privind relatia Bucuresti-Chisinau. Potrivit presedintelui Iohannis, obiectivul strategic al României este integrarea europeana a Republicii Moldova. De aici.
S-ar crea iluzia ca, pâna la sedinta CSAT-ului, statul român nu a avut o strategie dedicata Republicii Moldova si ca, pentru politicienii de la Bucuresti, teritoriul dintre Prut si Nistru a contat doar în calitate de bazin electoral. Sa fi fost Moldova o necesitate doar o data la patru ani, atunci când era confiscata politic doar pentru voturi? Nu vreau sa cred asta.
Dar asa iese. Semnalele transmise de domnul Iohannis institutiilor statului român le-au impus acestora sa adopte o pozitie pasiva fata de jocurile politice desfasurate la Chisinau. Amintesc ca, în ianuarie 2015, presedintele Iohannis i-a interzis premierului Victor Ponta sa vina la Chisinau pentru a media conflictul dintre PLDM si PDM. Ba mai mult, în noiembrie 2015, domnul Iohannis a respins împrumutul pentru Republica Moldova. De aici.
Observ ca, si în 2016 presedintele României a ramas neschimbat pe relatia cu Moldova: la începutul lui octombrie, domnia sa a declarat, cu subiect si predicat, ca România nu se va implica în campania electorala din Republica Moldova. De aici.
Sunt sigur ca, la sedinta CSAT-ului s-a elaborat un plan de actiune care tine cont, atât de realitatile actuale din contextul politic european, cât si de rezultatul alegerilor prezidentiale moldovenesti si, probabil, de mentinerea stabilitatii politice existente la Chisinau. Domnul Iohannis a declarat ca Palatul Cotroceni îsi asuma responsabilitatea pentru implementarea acestui plan si ca va crea un grup de lucru inter-institutional.
Doar ca, politica e cinica si se face pe cifre. Potrivit sondajelor de opinii scorurile electorale arata ca, PSD-ul, împreuna cu ALDE, are sanse reale de a reveni la Palatul Victoria. Probabil, echipa Dragnea/Tariceanu stie deja numele viitorului premier al României. Nu va fi domnul Basescu.
Nu cred ca presedintele Iohannis se va împotrivi dorintei viitorului prim ministru de a avea un cuvânt de spus la alcatuirea nominala a acestui grup de lucru inter-institutional. De asta, strategiile Palatului Cotroceni destinate Republicii Moldova trebuie privite cu prudenta. Ca nu cumva, teritoriul dintre Prut si Nistru, sa ramâna confiscat, pentru PNL ori PMP.
Nu ma astept ca basarabenii sa participe în numar mare la alegerile parlamentare din duminca lui 11 decembrie. Un numar foarte mare de participanti basarabeni la acest scrutin electoral ar presupune o viciere a votului. Procesul de scanare al actelor de identitate românesti si posibila însemnare a adreselor locale ale basarabenilor care si-au redobândit cetatenia româna nu va crea o fluidizare a votului ci, dimpotriva, cozi la sectiile de votare. Apropo de ce e nevoie de prezentarea documentelor de identitate locale, pentru înregistrarea adreselor din Moldova? Cine are nevoie de aceasta evidenta? ANAF-ul? Întreb si eu.
