La Chisinau se desfasoara reuniunea interministeriala a Parteneriatului Estic, alaturi de comisarul Uniunii Europene pentru vecinatate, Johannes Hahn, sunt prezenti ministrii de externe ai celor sase state care fac parte din acest Parteneriat, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia si Azerbaidjan.
Reuniunea interministeriala are drept scop stabilirea principalelor linii de discutie care vor fi abordate la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Comisarul European pentru Extindere, Johannes Hahn, a declarat ca summitul din luna noiembrie “va fi o ocazie, (pentru oficialii UE n.a.) de a ne gândi, de a reflecta, cum sa mergem mai departe. De a descoperi care sunt perspectivele (Parteneriatului n.a.) pentru anul 2020, dar si dupa”.
Viceministrul de Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a sustinut ca, oficialii de la Bruxelles ar trebui sa ofere o perspectiva clara de aderare la Uniunea Europeana pentru Ucraina, Georgia si Moldova. Cele trei tari au semnat saptamâna trecuta, o declaratie comuna în acest sens, pe care au expediat-o Parlamentului European. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur a declarat ca statul moldovean, „va continua sa manifeste o atitudine pro activa în ceea ce priveste valorificarea oportunitatilor pe care le ofera Parteneriatul Estic, în primul rând pentru a facilita implementarea Acordului de Asociere”. Pe agenda discutiilor au fost prezente si tematicile care tin de prezenta conflictelor înghetate pe teritoriul tarilor Parteneriatului Estic. Situatia din Karabahul de Munte a creat tensiuni între oficialii Azerbaidjanului si Armeniei. De aici.
Întâlnirea de la Chisinau are loc la trei zile dupa ce, pe 7 iulie, Duma de Stat a Federatiei Ruse a votat pentru pastrarea trupelor militare în regiunea transnistreana. Deputatii din Federatia Rusa au adoptat o hotarâre în care se spune ca actiunile Republicii Moldova si ale Ucrainei, reprezinta un pericol pentru stabilitatea regiunii, pentru securitatea celor 200 de mii de cetateni rusi ce locuiesc în regiunea transnistreana, si ca Federatia Rusa îsi mentine sprijinul fata de autoritatile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, fortele de mentinere a pacii din regiunea nerecunoscuta nu pot fi înlocuite, astfel, Duma ruseasca condamna apelurile Chisinaului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De aici.
Tensiunile în relatia moldo-rusa au aparut cu o zi înainte de întâlnirea din Hamburg a presedintilor Putin si Trump. Este modul Federatiei Ruse de a face politica, unul de tipul „unde dai si unde crapa.” Prin faptul ca Moscova a cerut Chisinaului si Kievului sa nu faca presiuni asupra regiunii transnistrene si Tiraspolului, conducerea Dumei de Stat a Federatiei Ruse a ridicat mingea la fileul geopolitic pe care îl discuta, la Hamburg, Putin. Un fileu geopolitic delicat, în care strategii de la Kremlin leaga situatia din stânga Nistrului de Ucraina si reglementarea conflictului din Donbas.
Presa occidentala nu a relatat daca în cadrul întâlnirii Trump-Putin s-a discutat despre Ucraina, ziaristii au scris despre un acord de pace în Siria. În schimb, duminica, 9 iulie, seful Departamentului de Stat al SUA, Rex Tillerson, aflat la Kiev, a declarat ca Rusia trebuie sa faca primul pas pentru calmarea situatiei din estul Ucrainei si sa-si retraga materialul militar.
Organizarea la Chisinau a acestei reuniuni a ministrilor de externe din tarile Parteneriatului Estic este un prilej în plus pentru oficialii moldoveni de a declara ca documentul votat de Duma de Stat nu va putea influenta cursul pro-european de Republica Moldova. Comentând aceasta rezolutie a Dumei de Stat, presedintele Parlamentului de la Chisinau, Andrian Candu, declara ca „Moldova va continua sa îsi promoveze politica, pe noi nu ne intereseaza ce face un parlament sau ce face altul este politica interna a tarii si vom actiona ca atare”.
Modul de a face politica externa al lui Putin, unul în care încearca sa implice Federatia Rusa în marile probleme geopolitice ale lumii, este unul al sistemelor de ecuatii în care rezolvarea le leaga între ele. Cu siguranta, strategii de la Kremlin îsi doresc sa conditioneze încetarea conflictului din Donbas de rezolvarea problemei transnistrene iar aceasta, probabil, de recunoasterea anexarii Crimeei.
Nu stim la ce întelegere au cazut Trump si Putin. La întâlnirea de doua ore a participat un grup restrâns de persoane, doar ministrii de Externe si traducatorii. Întâlnirea nu a fost urmata de o conferinta de presa comuna, ori de o declaratie a celor doi. Deci, întîlnirea nu a fost pregatita. E bine ca s-au întâlnit si ca, ambii, au folosit mai apoi, cuvinte pozitive despre ea.
Amintesc ca atât Statele Unite cât si Federatia Rusa au recunoscut ca nivelul relatiilor lor este cel mai jos de la caderea Zidului Berlinului si de la încheierea Razboiului Rece. Anunturile de satisfactie ale celor doi, reprezinta un semn ca sau facut pasi spre dialog care va urma si care va fi mult mai bine pregatit.
FOTO: http://cdn.eagle.mn
Asa se explica presiunile pe care le fac diplomatii ucraineni la adresa Comisieie Europene pentru ca Uniunea Europeana sa ofere o perspectiva clara de aderare pentru cele trei state din Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina si Georgia. Tot asa putem explica presiunile facute de Rusia, pe chestiunea transnistreana. Privind la satisfactia lui Putin, dupa întâlnirea avuta cu Trump, încep sa cred în posibilitatea aparitiei unei noi Cortine de Fier. Tocmai de asta e bine ca oficialii moldoveni sa aduca Europa mai repede între Prut si Nistru. Ca sa se poata demonstra tuturor ca Moldova este europeana iar moldovenii nu si-l doresc pe Putin presedinte.
FOTO Reuters
