O tânara columbianca s-a convertit la ortodoxie si s-a cununat la biserica lui Stefan cel Mare de la Borzesti

Catalina De La Vega (39 de ani) si Dragos Rengifo (40 de ani) s-au cununat ortodox la biserica facuta de Stefan cel Mare la Borzesti, loc unde a copilarit domnitorul Moldovei. Slujba oficiata de protopopul Ioan Bârgaoanu si un sobor de preoti a fost bilingva iar nuntasii veniti de pe mai multe continente au purtat straie populare românesti.

Iubirea fata de traditiile, istoria si portul popular românesc nu are granite. O frumoasa columbianca, care si-a unit destinele cu un onestean, s-a cununat ortodox chiar la biserica facuta de domnitorul Stefan cel Mare al Moldovei. Catalina De La Vega (39 de ani) traieste de peste 10 ani o frumoasa relatie de dragoste cu Dragos Rengifo, în Anglia, loc în care cei doi muncesc.  Catalina, anglicana din nastere, s-a botezat joi, 4 mai, ortodox împreuna cu sotul ei într-o biserica din comuna Manastirea Casin. Cununia religioasa au facut-o la Biserica din Borzesti, care se afla într-un cartier al municipiului Onesti, facuta la indicatiile lui Stefan cel Mare în 1493-1494, dupa cum spune legenda, pe locul stejarului în care ar fi fost ucis Mitrut, prietenul din copilarie al viitorului domnitor al Moldovei.

Nuntasii au venit de pe maai multe continente sa participe la nunta româneasca a Catalinei si a lui Dragos. Au îmbracat costume populare românesti prieteni si rude din Columbia, Libia, Slovacia, Africa de Sud, Australia, Italia si Anglia. Nasi le-au fost Oana si Ioan Apostol Ana si Anton Urgureanu dar si Linda si David Tab.

Iile populare si camasile au fost f?cute dupa traditional, la Bacau.

Catalina si Dragos si-au jurat credinta în biserica lui Stefan cel Mare în cadrul unei slujbe rostita în engleza si româna, oficiata de un sobor de preoti si de prototpopul de Onesti, Ioan Bârgaoanu, prieten mai vechi al lui Dragos. „Iata ca Anglia printului Charles ne-a dat pe una din fiicele sale noua, pe Catalina care s-a botezat ortodox iar acum primeste taina cununiei“, a spus emotionat protopopul în timpul slujbei.  „Dragos este un prieten care are radacini în Manastirea Casinului. Au facut botezul împreuna, joi. Am ramas suprins sa vad cât de bine facea crucea Catalina, la fel de bine ca un ortodox practicant. Am participat împreuna cu parintele paroh Petrica Cautis, de la Borzesti, la aceasta cununie între popoare, oficiata cu preotul Dan Miloiu, de la Manastirea Casin si Alexandru Pânzaru. Eu l-am vazut pe printul Charles odata la Manastirea Dionisos, la parintele Dionisie Ignat si stiu dragostea care o are fata de poporul nostru si România. Ceremonia am facut-o bilingv, în engleza si româna, pentru a fi pe întelesul tuturor“, a spus protopopul Ioan Bârgaoanu.

Nunta româneasca, din iubire fata de Dragos si frumoasele traditii românesti

Catalina De La Vega si Dragos Rengifo s-au cununat civil în Anglia, pe 8 aprilie, în localitatea Christchurch- Dorset. Catalina este nascuta în capitala Columbiei, Bogota, si s-a mutat dupa ce a împlinit 20 de ani în Anglia. Aici l-a cunoscut si pe Dragos. „E o lunga poveste. Ne-am întâlnit în Anglia, ne-am îndragostit, ne-am mutat împreuna si dupa mai multi ani am hotarât sa ne casatorim. Ma simt minunat ca m-am botezat si cununat ortodox. Sunt foarte frumoase costumele populare românesti si ma simt foarte bine de fiecare data în România“, ne-a spus emotionata Catalina, devenita mireasa în „legea ortodoxa“.

Imediat dupa nunta, cei doi miri vor pleca sa se relaxeze în Malta, apoi vor reveni la munca. Când timpul le va permite, se vor reîntoarce în România la rude si prieteni.

„Vom pleca pentru câteva zile în Malta, sa ne relaxam, apoi ne întoarcem în Anglia, acolo unde locuim. Avem viitorul în fata, vrem sa avem copii si sa fim fericiti. Noi amandoi am decis ca nunta sa fie în costume populare românesti, eu nu am uitat traditia si istoria noastra ortodoxa“, ne-a spus Dragos Rengifo.

Legendele stejarului din Borzesti: amintirea care l-a bântuit crunt pe Stefan cel Mare si joaca de-a spânzuratoarea, care l-a ucis pe prietenul domnitorului

Stefan cel Mare zidea câte o biserica în amintirea fiecarei batalii mai importante, ca reper al credintei în neam si tara. Dupa traditie, biserica a fost construita pe radacinile legendarului stejar în care ar fi murit, strapuns de sagetile navalitorilor tatari, Mitrut, prietenul de copilarie al voievodului. Unii cercetatori în istorie afirma ca Stefan cel Mare si Sfânt este nascut la Borzesti. Nicolae Iorga este mai sceptic fata de aceste afirmatii, însa episcopal Romanului, Melchisedec  Stefanescu sustine ca voievodul si-a petrecut frumosii ani ai copilariei la Borzesti unde avea mosi si stramosi“, scrie IPS dr. Ioachim Bacauanul, în acelasi articol dedicat Bisericii din Borsesti.

Biserica a fost construita la sat, la fel cum sunt si cele de la Milisauti (1487), Patrauti (1487), Razboieni (1496), Volovat (1500-1502), Reuseni (1503-1504). „De ce a ales Stefan tocmai Borzestii, un sat oarecare pierdut printre codrii seculari? Un raspuns îl da pisania din dreapta intrarii: „Io, Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, si cu prea iubitul sau fiu Alexandru, am zidit aceasta casa, care este la Borzesti pe Trebes, a Adormirii preasfintei nascatoare de Dumnezeu, întru ruga siesi si întru amintirea raposatilor, înaintasilor si parintilor lor, si care s-a început a se zidi în anul 7001 (1493), luna iu(lie) 9 si s-a sfârsit în anul 7002 (1494), dar al domniei lui al 30 si al optulea curgator, luna octombrie 12”. Stefan a înaltat acest lacas de cult cum o spune clar pisania „întru ruga siesi si întru amintirea raposatilor, înaintasilor si parintilor lor”, potrivit lucrarii istoricului Eugen Sendrea.

Adevarul