MiG-31 vs scutul antibalistic de la Deveselu (VIDEO)

Scris de Valentin Vasilescu, analist militar, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni

Într-un articol anterior am explicat ca scutul de la Deveselu, fiind un complex AEGIS cu baza la sol, pe lînga cele 24 de rachete antibalistice SM-3, mai este înarmat si cu rachetele de croaziera BGM-109G Tomahawk, capabile sa loveasca Moscova si alte obiective de pe teritoriul Rusiei.

Aproape totul despre scutul antibalistic american de la Deveselu-România (VIDEO)

FOTO: http://www.airforce.ru/

Rachete de croaziera sunt mai putin vulnerabile în fata rachetelor sol-aer si aer-aer decît rachetele balistice intercontinentale. Caracteristic rachetelor de croaziera este faptul ca pot zbura la mica înaltime. Formele de relief si curbura Pamântului reduc distanta de descoperire a radarelor de pe sol. Rachetele de croaziera creaza mari probleme pentru radarele de la sol care nu le pot distinge cînd zboara printre obiectele de la sol înalte, cum ar fi cladirile, padurile. Spre deosebire de rachetele balistice, rachetele de croaziera pot schimba des directia de zbor pentru a nu intra în raza de actiune a bateriilor de rachete AA si fac imposibila predictibilitatea tintelor vizate de ele.

http://media-1.web.britannica.com/

Noile rachetele de croaziera mai beneficiaza si de tehnologii ”stealth”, oferind o suprafata de reflexie radar foarte mica (0,1-0,01 m2), care face dificila descoperirea, urmarirea si interceptarea lor. Rachete de croaziera sunt propulsate de motoare cu reactie de mici dimensiuni care au la rîndul lor o amprenta în infrarosu depistabila doar de la mica distanta. Rachetele de croaziera au întroduse în memoria procesorului de navigatie harta radar si conturul terenului survolat, cu scopul de a zbura permanent cît mai aproape de sol. Un avion de interceptare ar trebui sa cunoasca cursul si viteza rachetei ca sa poata calcula zona lansarilor posibile a rachetelor aer-aer, înainte ca racheta de croaziera sa ajunga la tinta. De aceea descoperirea unei rachete de croaziera si transmiterea parametrilor de zbor se face cel mai usor de catre radare aeropurtate care au capacitatea de a distinge obiecte zburatoare, de la mare distansa, pe fondul solului. Sarcina aceasta revenind avionului de alarmare îndepartata de tip AWACS.

NATO AWACS
1988-http://www.bacau.net/

Din 2008, cînd SUA a pus problema instalarii de scuturi antibalistice în Europa, aviatia militara ruseasca si-a creat vînator cu raza mare de actiune, capabil sa intercepteze simultan rachetele de croaziera si rachetele balistice intercontinental : MiG-31.

http://wallpaperus.org/

Radarul de bord Bars al MiG-31 BM are introdusa în memoria microprocesorului harta digitala a terenului survolat, fapt ce-i permite sa faca comparatie si sa distinga pe fondul solului rachetele de croaziera. El detecteaza simultan 24 de tinte aeriene sau cosmice pîna la distanta de 350-400 km. Procesorul de bord alege cele mai periculoase 10 dintre ele si dirijeaza spre acestea cele 10 rachete cu raza lunga de actiune R-33/37 de la bord. Rachetele R-33/37 cîntaresc 600 kg, au lungimea de 5 m si sunt singurele rachete din lume cu raza de actiune de 300-390 km si viteza Mach 6. Alte 8 tinte sunt urmarite si distruse cu rachete aer-aer cu raza medie de actiune R-77 ( raza de actiune 110 km ). Masa maxima a rachetelor pe care le poate acrosa MiG-31 este de 9.000 kg.

MiG-31 a intrat în dotarea armatei sovietice în 1981, fiind fabricat în peste 500 de exemplare, avînd o viteza maxima de 3.000 km/h si un plafon de serviciu de 20.600 m. Transformarea lui în varianta modernizata BM/BS la fabrica Socol din Nizhny Novgorod, adaptîndu-l la conditiile cîmpului de lupta modern. Aviatia militara rusa va dispune de doar 130 de MiG-31 modernizate pîna 2017. Întrucît firma MiG a început în 2013 lucrul la proiectul MiG-41 ( cu viteza maxima Mach 4.3 ), care va efectua primul zbor în 2017. MiG-41 este obtinut prin reproiectarea altor 150 de avioane MiG-31, deja existente.

http://cdn-www.airliners.net/

MiG-31 are unele limitari, nu este un avion multirol, capabil sa duca lupta aeriana manevriera, ci unul cu doua locuri ( pilot si operator arme ) care patruleaza la mare înaltime, timp de peste doua ore. Suficient pentru o patrula de MiG-31sa interzica penetrarea spatiului aerian rusesc, pe o directie operativa cu deschiderea de pîna la 400 km.

Pe 28 mai 2015, în cadrul unei aplicatii în poligonul arctic Pemboi din regiunea Komi ( 1.500 km nord-est de Moscova ) la care au participat 12.000 militari si 250 aeronave, un MiG-31 BM a doborît o racheta de croaziera. Racheta de croaziera a fost lansata de la bordul unui bombardier TU-95 MS a zburat la altitudini sub 300 m, fiind interceptata cu 10 km înainte de a-si atinge tinta.

În aviatia militara a Rusiei functioneaza 12 escadrile de MiG-31. Apararea frontierei de est a Rusiei fiind asigurata de MiG-urile 31 de la baza aeriana Chuguyevka din apropierea marii Japoniei, de la baza aeriana Petropavlovsk din peninsula Kamciatka si de la baza aeriana Anadyr, din apropierea Alaskai.

Interceptarea rachetelor de croaziera lansate de pe bombardierele strategice din directia Polului Nord si din vestul Europei, intra în sarcina MiG-urilor 31 de la bazele aeriene Letneozersk si Talagi din regiunea Arkhangelsk, de la baza aeriana Monchegorsk din regiunea Murmansk, de la baza aeriana Rogachyovo de pe insula Novaya Zemlya si de la baza aeiana Tiksi de pe litoralul marii Laptev din Siberia.

Apararea Moscovei de rachetele de croaziera lansate de la Deveselu intra în sarcina bazelor aeriene Khotilovo si Kubinka din jurul Capitalei. De la finalul anului 2015 cînd scutul de la Deveselu va deveni operational, cîte o patrula de 4 de MiG-31 va fi dislocata, prin rotatie, la baza aeriana Belbek din Crimeea. Expertii militari americani apreciaza ca nici 10%  din miile de rachete de croaziera, lansate de americani si britanici în Invazia din Irak din 2003, sau în impunerea de zone de interdictie aeriana din Libia din 2011, n-ar fi lovit tintele daca s-ar fi confruntat cu avioane MiG-31 BM.