Ilegalitatile de pe Valea Muntelui dupa legea „Hrebenciuc“- nota de control a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale



S-a asternut „praful“ peste defrisarile facute acum 10 ani in padurile care au apartinut in secolul al 19-lea familiei Ghica. In ciuda scandalului New_Viorel Hrebenciuc (1)iscat dupa aplicarea legii 400/2002 in judetul Bacau, lege semnata in Camera Deputatilor de Viorel Hrebenciuc, a notei de control a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, a plangerilor penale, cei care au dispus furtul organizat de arbori, pe o suprafata de peste 8 mii de hectare, au ramas nepedepsiti.

Iata nota de control a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale:

NOTA privind rezultatul verificarilor asupra modului de împroprietarire cu terenuri forestiere în localitatile Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca din Valea Trotusului, judetul Bacau, cu invocarea corelarii prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu completarile si modificarile ulterioare cu prevederile art 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002

 

Paduri defrisate BeleghetPotrivit atributiilor de serviciu, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului  Agriculturii, Padurilor si  Dezvoltarii Rurale, modificata si completata prin H.G. nr. 374/2005, s-au deplasat pe teren consilierii Mircea Vasile si Ridichie Gheorghe din cadrul Directiei de Control Silvic, precum si Singureanu Mihail, delegatul Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva,  care au constatat urmatoarele:

  1. Cu privire la obiectul verificarilor

 

În controalele efectuate în ultima perioada pe raza localitatilor Comanesti, Agas, Asau, Brusturoasa si Palanca de catre Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare Suceava a fost constatata taierea intensiva a padurilor puse în posesie în baza prevederilor Legii nr. 1/2000 asa Romania prinde radacini 2008cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002, catre persoane fizice (sau catre succesorii acestora) care nu au detinut terenuri forestiere înainte de nationalizarea din anul 1948, dar care ar avea calitatea de îndreptatiti  la aplicarea reformei agrare din anul 1945.  Circa 9000 ha de arborete mature din cele circa 13000 ha validate, cu amplasamente favorabile în bazinetul forestier al Vaii Trotusului au fost astfel predate de catre Ocolul Silvic Agas (în prezent O.S. Ciobanus) si Ocolul Silvic Comanesti din cadrul Directiei Silvice Bacau, pentru punerea în posesie.

Comisia de control, formata din doi delegati ai autoritatii centrale care raspunde de silvicultura si un delegat al administratorului fondului forestier proprietate publica a statului (Regia Nationala a Padurilor – Romsilva),  a efectuat verificari la ocoalele silvice si comisiile locale din Valea Trotusului, precum si la Directia Silvica Bacau, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau si la Directia Judeteana Bacau a Arhivelor Nationale.

Prin verificarile efectuate s-au analizat:

– legalitatea împroprietaririi cu terenuri forestiere în baza modificarilor  prevederilor Legii nr. 1/2000, introduse prin Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002 comparativ cu prevederile referitoare la  reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole neatribuite la înfaptuirea reformei agrare din anul 1945;

–  modul de reconstituire si validare a dreptului de proprietate adoptat de comisiile locale ale localitatilor din Valea Trotusului si Comisia judeteana Bacau pentru persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata;

– modul de punere în posesie a terenurilor forestiere dobândite la aplicarea Legii nr. 400/2002 de catre comisiile locale din Valea Trotusului;

– modul de lucru al personalului silvic cu atributii privind aplicarea legilor de retrocedare a fondului funciar.

Au mai fost analizate aspecte privind modul de gospodarire al padurilor private si privind serviciul public de punere în valoare si evaluare a arborilor destinati taierii asigurat în regim de prestatie de catre ocoalele silvice Comanesti, Agas si Ciobanus pentru persoanele fizice detinatoare de teren forestier în Valea Trotusului în urma aplicarii modificarilor introduse prin Legea nr. 400/2002.

 

  1. Interpretarea juridica prin care Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau, comisiile locale din localitatile de pe raza ocoalelor silvice Agas (în prezent Ciobanus) si Comanesti, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Bacau si Directia Silvica Bacau au initiat, respectiv au realizat împroprietarirea locuitorilor din Valea Trotusului cu teren forestier, în baza unei legi de aplicare a reformei agrare din anul 1945 (Decretul – Lege nr. 187/1945) si a legii actuale referitoare la retrocedare de teren forestier (Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare)

 

Pe data de 18.07.2002, reprezentantii acestor structuri având atributii legale privind aplicarea legilor de retrocedare a terenurilor forestier au avut o întâlnire la sediul Primariei Agas, la scurt timp dupa publicarea pe data de 09.07.2002, în Monitorul Oficial al României, partea I, a Legii nr. 400/2002 privind aprobarea O.U.G. nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000. Nu a fost identificat un proces verbal al acestei sedinte.

Înainte de data acestei convocari nu au fost emise hotarâri ale comisiei judetene în baza Legii nr. 1/2000 pentru persoane fizice care au fost înscrise în listele de împroprietarire prevazute de Legea nr. 187/1945, desi au existat tentative ale comisiilor locale (exemplu: comisia locala a comunei Brusturoasa, conform raportului D.S. Bacau nr. 9167/05.12.2000 adresat Regiei Nationale a Padurilor).

Dupa aceasta sedinta s-a trecut în mod accelerat la reconstituirea si validarea de terenuri forestiere cu invocarea prevederilor Legii nr. 400/2002 si pe baza listelor definitive de împroprietarire întocmite de comitetele locale de aplicare a reformei agrare din anul 1945. În prezent, în localitatile de pe Valea Trotusului a fost astfel validata o  suprafata totala de  12787 ha padure, cu amplasament de asemenea validat prin hotarâri ale comisiei judetene de 11472 ha (inclusiv prin hotarâri de schimbare a amplasamentului stabilit si propus spre validare de catre comisiile locale). Din aceasta suprafata astfel amplasata locuitorii Vaii Trotusului au fost deja pusi în posesie cu suprafata totala de 8814 ha, fiind deja emise o parte a titlurilor de proprietate.

În sustinerea validarii terenurilor persoanelor fizice din comunele de pe Valea Trotusului propuse în anul 1945 pentru a fi împroprietarite conform prevederilor Legii nr. 187/23.03.1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, atât secretarul Prefecturii judetului Bacau, Hura Gheorghe, cât si consilierul juridic al D.S. Bacau, Ardei Gheorghe, au sustinut în scris urmatoarea interpretare juridica:

Desi se refera la categorii de terenuri complet diferite (terenuri agricole si terenuri forestiere), au fost coroborate prevederile art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu completarile si modificarile ulterioare („persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata li se vor acorda terenurile respective în limita suprafetelor disponibile”) cu prevederile art. 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002 („pentru cazurile în care o persoana fizica sau juridica solicita cu înscrisuri reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, pentru o suprafata de teren cu destinatie agricola pe care în prezent se afla vegetatie forestiera cuprinsa în fondul forestier national, se va acorda, la cerere, teren agricol sau padure).

Deoarece Legea nr. 400/2002, punctul 3, prin care se completeaza art. 6 din O.U.G. nr. 102/2001 a stabilit ca la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere este admisa numai proba cu înscrisuri „…precum si înscrisuri cu data certa din perioada respectiva”, cei doi juristi au apreciat ca listele definitive de împroprietarire întocmite de comitetele comunale de aplicare a reformei agrare ar constitui astfel de înscrisuri cu data certa.

Privind necesitatea dovedirii vechiului amplasament al terenurilor stabilita de prevederile art. 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002, interpretarile nu au consemnat o pozitie clara, dar din modul de lucru al comisiilor locale si a comisiei judetene reiese faptul  ca s-au raportat în primul rând la denumirea mosiei sau a partii din mosie care urma a se expropria, înscrisa în listele definitive de împroprietarire si procesele verbale de expropriere ale comitetelor comunale (aceste documente  nefiind însa definitivate la nivelul plasei Moinesti, asa cum impunea Regulamentul de aplicare al Legii nr. 187/1945).

Legea nr. 187/1945 a prevazut ca, în afara unor exceptii în cazul proprietarilor considerati ca au colaborat cu Germania, suprafetele care urmau a se expropria din marile proprietati pentru împroprietarirea persoanelor fizice erau numai terenurile agricole.

Pentru a justifica solicitarea unor trupuri de padure matura având doar un amplasament global precizat de Legea nr. 59/01.03.1948 pentru schimbarea si completarea islazurilor comunale si pentru împroprietarirea locuitorilor unor comune din Valea Trotusului, prin defrisarea unor paduri din marile proprietati, au fost invocate în punctul de vedere al secretarului prefecturii, în mod  trunchiat, prevederile acestui act normativ. Domnul Hura Gheorghe a interpretat ca prin prevederile art. 9 din Legea nr. 59/1948, care a stabilit ca procedura împroprietaririi si plata loturilor urma sa se faca potrivit celei stabilite de Legea nr. 187/1945, s-ar fi recunoscut competenta comitetelor comunale de a initia împroprietarirea cu suprafetele defrisate prin efectul Legii nr. 59/1948 ca o aplicare a Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare.

În notele de relatii date comisiei de control, o interpretare în sprijinul corelarii prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu completarile si modificarile ulterioare cu prevederile art. 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002 au exprimat: fostii sefi al O.S. Agas, ing. Darânga Mihai si ing. Nastasa Gigel; fostii sefi ai O.S. Comanesti, ing. Tita Maria si ing. Plumb Teodor; fostul delegat al D.S. Bacau în comisia tehnica de pe lânga comisia judeteana, ing. Amariei Adrian; fostul responsabil cu aplicarea legilor retrocedarii la O.S. Comanesti, ing. Fînaru Ionut. Toti acesti ingineri silvici au mai argumentat ca, în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 187/1945 coroborate cu art. 3, lit. c din regulamentul de aplicare, s-ar fi permis exproprierea totala a terenurilor, inclusiv a padurilor si viilor, si ca listele definitive de împroprietarire întocmite de comitetele comunale de aplicare a reformei agrare ar constitui înscrisuri cu data certa. Privind vechiul amplasament, acestia considera acoperitoare „mentiunile” (declaratiile) din cererile cetatenilor si denumirile trupurilor de padure care ar fi fost expropriate, dar nu cunosc daca exproprierile au fost efective si justifica schimbarile dese de amplasament (deci anularea ipoteticei îndepliniri a conditiei referitoare la vechiul amplasament) prin dorinta de a nu fragmenta suprafata care a ramas în administrarea ocoalelor silvice de stat.

Nu si-au exprimat pozitia în notele de relatii solicitate, desi au avut atributii exprese în aplicarea legilor retrocedarii, fostul director al D.S. Bacau, ing. Ghelasa Viorel, si fostul director tehnic al acestei directii silvice, ing. Braescu George.  În ceea ce priveste atitudinea fostului director al D.S. Bacau, sub a carui conducere aceasta unitate a permis si a accelerat împroprietarirea locuitorilor din localitatile de pe Valea Trotusului pe baza listelor întocmite de comitetele locale de aplicare a Legii nr. 187/1945 pentru aplicarea reformei agrare, tot domnul Ghelasa Viorel a semnat, alaturi de seful fondului forestier, raportul cu nr. 9167/05.12.2000 adresat Regiei Nationale a Padurilor, Directia Fond Forestier, în care a aratat, în mod corect, ca:

– înca din anul 2000, în aplicarea Legii nr. 1/2000 s-a creat o situatie deosebita la comuna Brusturoasa „datorita insistentelor comisiei locale de a se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera în baza tabelelor întocmite cu prilejul reformei agrare din 1945 – Legea nr. 187, tabele care nu au fost niciodata validate de Comisia   pentru înfaptuirea reformei agrare a Plasei Moinesti, care avea atributii în acest sens, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii nr. 187/1945”;

– la discutiile din Comisia judeteana Bacau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, unde au participat primarii localitatilor din zona de munte, s-a recomandat acestora sa întocmeasca anexa nr. 49, conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 180/2000, în cazul când exista solicitari conforme cu listele de împroprietarire. Comisia locala Brusturoasa a refuzat categoric sa întocmeasca anexa nr. 49, încercând o validare în forta, organizând revolte si creând stari de tensiune, inclusiv prin alungarea personalului silvic din teren;

– situatia creata a fost similara cu cea din anul 1947, când aceste paduri au fost ocupate abuziv. Conform documentelor de arhiva, fiind stiut ca Legea nr. 187/1945 nu facea referire si la paduri, localnicii au fost scosi din suprafetele ocupate;

– pe data de 24.11.2000, în urma argumentelor prezentate de delegatul D.S. Bacau, ing. Dumitru Ionel, între care si ilegalitatea solicitarilor în baza tabelelor din anul 1945, fosta comisie judeteana Bacau a respins anexa nr. 53 întocmita de comisia locala Brusturoasa pentru o suprafata de 1520 ha cu 665 pozitii.

Subliniem ca ulterior domnul Ghelasa Viorel a fost numit secretar de stat pentru paduri la autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, revenind pe postul de director al Directiei Silvice Bacau cu putin timp înainte de adoptarea Legii nr. 400/2002. În aceste ipostaze nu s-a mai opus împroprietaririi cu teren forestier în baza listelor întocmite cu ocazia aplicarii reformei agrare din anul 1945, de catre comitetele locale de împroprietarire.

Pozitia fostului inspector al I.T.R.S.C. Bacau, Florescu Mihai, este ambigua, acesta considerând „în prezent” nelegal modul de împroprietarire din fondul forestier proprietate publica a statului si ca eventuala raspundere ar reveni exclusiv juristilor si comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.

O pozitie critica la modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 400/2002 în localitatile de pe Valea Trotusului au exprimat Nica Ovidiu, fostul sef al O.S. Agas, precum si Dumitru Ionel, sef de birou fond forestier din cadrul D.S. Bacau, ultimul adresând comisiei judetene memoriul nr. 5520/06.08.2001 (deci înainte de aparitia Legii nr. 400/2002) referitor tocmai la solicitarile fara temei legal de teren forestier în baza prevederilor Legii nr. 187/1945 si 59/1948, memoriu ramas fara raspuns.

 

  1. Cu privire la prevederile legale referitoare la reconstituirea si validarea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament pentru terenuri cu destinatie agricola pe care în prezent se afla vegetatie forestiera cuprinsa în fondul forestier national, comparativ cu prevederile referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole neatribuite la înfaptuirea reformei agrare din anul 1945

 

Articolul 36 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, invocat în perioada împroprietaririi locuitorilor din Valea Trotusului cu terenuri forestiere prin corelarea cu prevederile art. 291 din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002, a reglementat în exclusivitate atribuirea de terenuri „persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare”, dar cu precizarea „în limita suprafetelor disponibile”.  Pentru a putea beneficia de prevederile acestui articol, persoanele fizice trebuie sa se afle în una din urmatoarele situatii:

–   nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul;

  • atribuirea le-a fost anulata;
  • persoanele respective trebuia sa fi fost mentionate de listele definitive de împroprietarire.

Aceste prevederi legale stabilesc  în mod cert ca persoanele fizice la care se face referire nu solicita prin înscrisuri reconstituirea dreptului de proprietate deoarece în nici una din situatiile expuse nu au fost emise înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate.

Articolul 291 se aplica în cazul în care „o persoana fizica sau juridica solicita cu înscrisuri reconstituirea dreptului de proprietate”. Formularea legiuitorului este explicita, în sensul ca se refera la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce înseamna ca acest drept a fost constituit în mod cert la un moment de timp anterior, dreptul de proprietate putând fi dovedit cu înscrisuri specifice. Totodata, reconstituirea dreptului de proprietate este necesar a fi solicitata pe vechiul amplasament, cert determinat de înscrisuri. Rezulta ca în baza acestei prevederi pot fi solicitate ca terenuri forestiere numai terenurile cu destinatie agricola, pe care în prezent se afla vegetatie forestiera cuprinsa în fondul forestier proprietate publica a statului, al caror amplasament a fost stabilit cu exactitate la un moment anterior de timp.

În situatia descrisa de art. 36, nu numai ca persoanele fizice nu  au cum sa solicite prin înscrisuri reconstituirea dreptului de proprietate, însa nici nu poate fi vorba de reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, având în vedere faptul ca procedura de punere în aplicare a Legii nr. 187/1945 nu a fost completa în Plasa Moinesti decât într-o comuna din afara Vaii Trotusului (com.  Magiresti), unde exista teren agricol. Conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii nr. 187/1945, „Lista definitiva a împroprietaritilor – E” întocmita de comitetele locale de împroprietarire urma a fi definitivata de catre comitetul plasei Moinesti, tablou care ramânea definitiv doar în baza unui proces-verbal tip  al comitetului de plasa.

Ulterior, conform art. 10 din Regulamentul nr. 4/1945, tablourile si procesul verbal tip erau înaintate la Prefectura judetului. În consecinta, nefiind definitivate aceste documente si exproprierea nefiind efectiv aplicata, nu au mai putut fi îndeplinite prevederile art. 11 al aceluiasi act normativ (înaintarea catre tribunale si judecatoriile de carti funciare  atât a  proceselor verbale de expropriere, cât si a celor de împroprietarire).

 

Din continutul Legii nr. 187/1945 – art. 13 si 18 si al Regulamentului de aplicare a Legii nr. 187/1945, precum si din documentele de arhiva consultate reiese ca persoanele fizice din judetul Bacau la care aplicarea reformei agrare a fost încheiata au primit titluri de proprietate, cu amplasament cert determinat si specificat în aceste acte. Pentru persoanele fizice înscrise pe listele de împroprietarire nu au fost stabilite amplasamente concrete, cu suprafata si vecinatatile fiecarei proprietati, pe categorie de folosinta precizata. Mai mult, conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, marimea concreta a loturilor de împroprietarit, inclusiv a fânetelor si islazurilor, urma a se determina „în raport cu rezerva de pamânt existenta în raza plasei”, marimea de 5 ha fiind de fapt un plafon maxim (art. 15), iar masurarea loturilor trebuia certificata de catre organele Ministerului Agriculturii si Domeniilor.

Legea nr. 187/1945 a fost completata prin Decretul nr. 83/02.03.1949, care prin dispozitiile art. 2, a trecut în proprietatea statului (deci a nationalizat), „ca bunuri ale întregului popor:

  1. Exploatarile agricole mosieresti care au facut obiectul exproprierii, potrivit legii Nr. 187 din 1945 (…)
  2. (…)
  3. Toate creantele, titlurile, precum si participarile si drepturile cuvenite decurgând din activitatea exploatarilor mosieresti expropriate.”

Apreciem ca aceasta este situatia  concreta care corespunde situatiei de anulare a atribuirii, în care persoanele fizice trebuie sa se afle pentru a putea beneficia de prevederile articolului 36 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 400/17.06.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 si privind modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, republicata, nu a modificat textul articolului nr. 36 din Legea nr. 1/2000 initiala. Modificarea acestui articol a fost efectuata abia pe data de 26.05.2004, în formularea articolului unic de modificare a art. 36 din Legea nr. 1/2000 (adaugarea la categoriile de persoane îndreptatite si pe cea a persoanelor înscrise în listele nominale). Cu toate ca induce confuzii de interpretare în situatia din Valea Trotusului, în sensul coroborarii fortate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu cele ale art. 291 din noul act normativ, aceasta formulare nu poate fi rupta de fondul reglementarilor legilor fondului funciar prezentate mai sus, fiind de fapt o prezentare superflua a uneia din situatiile în care persoanele fizice trebuie sa se afle pentru a putea beneficia de prevederile acestui articol. De altfel, majoritatea anexelor 53 întocmite de comisiile locale ale localitatilor din Valea Trotusului prin preluarea acestor liste nominale erau validate deja la data promulgarii Legii nr. 204/2004.

 

Un aspect comun al circuitului legislativ al Legii nr. 400/2002 si al Legii  nr. 204/2004 este ca în ambele situatii promulgarea de catre institutia Presedintiei a fost facuta anterior emiterii acestor legi. Astfel, Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002 a fost emisa pe data de 17 iunie dar a fost promulgata pe data de 14 iunie prin Decretul nr. 555, iar Legea nr. 204/2004 a fost emisa pe data de 26 mai dar a fost promulgata pe data de 25 mai prin Decretul nr. 370.

 

Daca Legea nr. 187/1945 a fost un act normativ cu exprimare pe fondul funciar agricol national, Legea nr. 59/1948 este o lege speciala, cu exprimare numai pentru câteva comune din judetul Bacau. Aceasta lege nu a fost elaborata pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 187/1945 si a avut ca obiect schimbarea si completarea islazurilor comunale, precum si împroprietarirea locuitorilor dintr-un numar limitat de comune din judetul Bacau.

Precizam ca aceasta lege a prevazut o serie de schimburi de terenuri între marii proprietari (Radu Rosetti, Elisabeta Varlam-Rosetti, Societatea Creditul Funciar Rural, Elisabeta Stirbei, Emil Ghica etc.) si „statul aflat în indiviziune cu Dimitrie Ghica-Comanesti”. Ulterior, dupa defrisare si recoltarea masei lemnoase prin Casa Padurilor Statului, statul urma sa cedeze  comunitatilor 2578 ha pentru schimbarea si completarea islazurilor comunale si 5879 ha pentru împroprietarirea locuitorilor cu terenuri pentru fânete, culturi si vetre de sat. La rândul lor, comunele trebuia sa cedeze statului islazuri cu o suprafata de 2359 ha si sa schimbe destinatia a 1581 ha în terenuri afectate pentru împroprietarirea locuitorilor, iar locuitorii urmau sa achite loturile primite. Conform art. 9, procedura împroprietaririi si plata loturilor urma sa se faca potrivit celei stabilite de Legea nr. 187/1945, dar nicidecum prin aceasta a fost recunoscuta initiativa de împroprietarire a comitetelor comunale, asa cum afirma dl. Hura Gheorghe, fiind de drept si în fapt cazul unei legi separate de Legea nr. 187/1945, Legea nr. 59/1948 având un caracter local, pentru care statul a prevazut etape clare pentru schimbarea folosintei terenurilor si conditii speciale de recuperare a contravalorii acestor terenuri.

Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate portivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare nu face nici un fel de trimitere la prevederile Legii nr. 59/1958, invocata de dl. Hura Gheorghe si admisa de dl. consilier juridic al D.S. Bacau, Ardei Gheorghe, ca una din bazele juridice a împroprietaririi  efectuate pe Valea Trotusului. Nici Decretul nr. 83/02.03.1949 care a completat Legea nr. 187/1945, desi ulterior datei emiterii Legii nr. 59/1948, nu face nici un fel de referire la aceasta.

 

În consecinta, din continutul actelor normative prezentate reiese fara echivoc ca nu este admisibila corelarea prevederilor Legii nr. 187/1945 cu prevederile Legii nr. 59/1948 în vederea aplicarii în corelare a art. 291 cu art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

În ceea ce priveste procedura stabilita de lege în cazul reconstituirii, validarii si punerii în posesie a terenurilor forestiere precizam urmatoarele:

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 1/2000, în vigoare în perioada împroprietaririi locuitorilor din Valea Trotusului cu teren forestier cu invocarea prevederilor Legii nr. 400/2002, este cel aprobat prin H.G. nr. 1172/2001, modificat si completat prin H.G. nr. 720/2002. Articolul nr. 77 din acest regulament a stabilit ca persoanele fizice aflate în situatia precizata de art. 36 se înscriu în anexa nr. 49 la Regulament, intitulata „Tabel nominal cuprinzând persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-au atribuit efectiv terenuri la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata si li se vor acorda la cerere terenurile respective, în limita suprafetelor disponibile, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare”. Anexa în cauza trebuie semnata de primar si de secretar. Precizam ca grupul anexelor nr. 1-52 (cu exceptia anexei nr. 15 si anexei nr. 27, reluate din regulamentele de aplicare a Legii nr. 18/1991 datorita reconstituirilor în paralel conform prevederilor acestei legi) se refera numai la teren agricol, denumit în multe cazuri „suprafata agricola ce se atribuie”, cu defalcare pe categorii de folosinta agricola. Restul anexelor (de la nr. 53 la nr. 59) se refera la terenuri forestiere, cu precizarea ca anexa 531, stabilita de art. 62 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172, cu modificarile ulterioare, conform prevederilor art 291 din Legea nr. 1/2000 cu completarile si modificarile ulterioare,  este destinata tocmai cazurilor persoanelor fizice si juridice care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, care între timp si-au schimbat folosinta initiala.  Toate aceste anexe, inclusiv anexa nr. 531, trebuie însusite si semnate obligatoriu de catre reprezentantii administratiei silvice (nivel ocol silvic, respectiv nivel structura teritoriala de regim silvic în cazul titlului de proprietate conform anexei nr. 59).

Reamintim ca sub aspectul îndeplinirii procedurilor legale anexa nr. 49  stabilita de art. 77 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 cu referire la art. 36 din Legea nr. 1/2000 face parte din grupul anexelor referitoare doar la terenurile agricole. Acest aspect subliniaza în plus ca persoanelor înscrise în listele definitive ale împroprietaritilor prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 187/1945 li se pot reconstitui drepturi exclusiv asupra terenurilor cu folosinta agricola, la care se adauga aspectul ca în aceasta anexa, conform formularului, nu poate fi reconstituita decât marimea suprafetei de teren agricol, nicidecum locatia acestora.

Privind aspectul procedurii legale obligatorie pentru aplicarea Legii nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, în corelare cu procedura specifica aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, precizam ca:

nicaieri în cuprinsul capitolului III – Retrocedarea terenurilor forestiere din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 nu se face referire la prevederile art. 36; de asemenea, nicaieri în regulament nu se face referire la prevederile Legii nr. 59/1948;

nu exista nici un temei legal pentru întocmirea anexelor nr. 53  prin preluarea ca autori a persoanelor înscrise în tablourile  de împroprietarire întocmite în baza prevederilor Legii nr. 187/1945, persoane care de fapt trebuia sa fi fost consemnate în anexa nr. 49  stabilita de art. 77 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 cu referire la art. 36 din Legea nr. 1/2000. Anexa nr. 53, stabilita de art. 61 si 63 din Regulament, corespunzator prevederilor art. 24 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa cuprinda numai persoanele fizice deposedate de terenuri forestiere, care au formulat cerere de reconstituire pe vechile amplasamente. Subliniem ca pentru a da o aparenta nota de legalitate reluarii listelor împroprietaritilor  cu teren agricol întocmite la aplicarea reformei agrare din anul 1945, fara ca acestia sa aiba titluri de proprietate, comisiile locale au întocmit numai anexe 53 în care au omis intentionat din titulatura acestora referirea la baza legala si anume „conform art. 24 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare”, toate aceste anexe fiind validate de comisia judeteana ;

– fata de interpretarea ca prin corelarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 187/1945 cu art. 3, lit. c din regulamentul de aplicare al acestei legi, ar rezulta ca a fost permisa exproprierea totala a terenurilor, inclusiv a padurilor si viilor si ca, prin urmare, listele definitive de împroprietarire întocmite de comitetele comunale de aplicare a reformei agrare ar constitui înscrisuri cu data certa ce pot fi luate în considerare la reconstituirea drepturilor pentru terenuri forestiere, aceasta este incorecta si tendentioasa, deoarece:

  • potrivit art. 2 din Legea nr. 187/1945, scopul reformei agrare a fost marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti, crearea de noi gospodarii taranesti, înfiintarea lânga localitati a unor gradini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, functionarilor si meseriasilor etc., deci stabileste împroprietarirea numai cu terenuri agricole;
  • în realitate, corelarea art. 3, lit. c din Regulamentul de aplicare a reformei cu art. 3, pct. a, b, c, d, f si g din Legea nr. 187/1945, privind exproprierea inclusiv a padurilor si viilor, conduce de fapt la identificarea categoriei de persoane fizice sau juridice considerate ca „au colaborat cu Germania hitlerista”, cei de nationalitate germana, cei care erau considerati criminali de razboi, cei care „s-au refugiat în tarile cu care România este în stare razboi ori s-au refugiat în strainatate dupa 23 August 1944”, voluntarii dinainte de 23 august 1944 etc., cu alte cuvinte aceste prevederi au caracter de lustratie împotriva celor considerati colaborationisti sau refugiati politici si a cetatenilor români de nationalitate germana;
  • toate cazurile propuse la expropriere de catre comitetele locale de împroprietarire de pe Valea Trotusului corespund însa art. 3, pct. h din Legea nr. 187/1945 („Prisosul terenurilor agricole constituind proprietati ale persoanelor fizice care depasesc suprafata de 50 ha, si anume: pamântul arabil, livezile, fânetele, baltile si iazurile artificiale, fie ca servesc sau nu pentru pescuit, mlastinile si terenurile inundabile”). Pentru aceasta situatie, Regulamentul a precizat modul de rezervare a loturilor de 50 ha de catre cei expropriati. Toate procesele verbale ale sedintelor comitetelor locale de împroprietarire de pe Valea Trotusului fac referire la acest aspect, fiind deci evidenta raportarea numai la art. 3, pct. h din Legea nr. 187/1945. Dintr-un document de arhiva reiese ca locuitorii din comuna Brusturoasa chiar au fortat încadrarea exproprierii mosiilor Ioana.R. Rosetti si N.D. Ghica în art. 3, pct. h, declarând ca „cerem ca aceste terenuri sa fie trecute în împroprietarire conform art. 3 al.h, asa dupa cum este drept si nu cum a declarat lucru ca sunt paduri, fapt neadivarat, adivarat este ca sunt pasuni dupa cum putem dovedi si cu actile aici anecsate de plata pasunatului de proprietate”.

 

Rezulta ca si din procedurile de aplicare a actelor normative invocate reiese fara echivoc ca nu este admisibila corelarea prevederilor Legii nr. 187/1945 cu prevederile Legii nr. 59/1948 în vederea aplicarii în corelare a art. 291 cu art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

 

  1. Cu privire la documentele identificate la Directia Judeteana Bacau a Arhivelor Nationale referitoare la modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare si a procedurilor stabilite de Regulamentul legii pentru înfaptuirea reformei agrare emis de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, aprobat prin Decretul nr. 1138/11.04.1945 si completat cu Instructiunile din 13.05.1945 ale Comisiei Centrale de Reforma Agrara

 

Au fost studiate documente din perioada 1945-1949 referitoare la aplicarea Legii nr. 187/1945 si au fost preluate cercetarile de arhiva efectuate de catre Directia Silvica Bacau privind atât aplicarea Legii nr. 187/1945 cât si a Legii nr. 59/1948, ale caror concluzii au fost transmise Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata Bacau cu scrisoarea nr. 5520/06.08.2001, ramasa însa fara raspuns.

Aceste verificari au scos în evidenta urmatoarele aspecte:

  • Nu a fost identificata nici o hotarâre a Comisiei de Plasa Moinesti pentru înfaptuirea reformei agrare privind aprobarea definitiva a tabelelor întocmite la nivelul celor 5 localitati analizate. Nu a fost identificat nici un fel de document privind încheierea exproprierilor pe raza celor cinci localitati. Reamintim ca tablourile de împroprietarire ramâneau definitive doar în baza unor procese-verbale tip ale comitetului de plasa;
  • Mai mult, fondul de arhiva cuprinde o serie de documente referitoare la contestarea exproprierilor propuse de comitetele locale de aplicare a reformei agrare din anul 1945;
  • Conform documentelor de arhiva consultate, procesele verbale de expropriere ale comitetelor locale pentru împroprietarire au consemnat numai teren arabil, fânete si pasuni, fara sa fie propusa exproprierea de padure, de altfel interzisa. Contestatiile marilor proprietari s-au referit în special la acest aspect, precum si la faptul ca unele portiuni de padure au fost ocupate abuziv;
  • Dintr-o serie de evidente oficiale din perioada 1945 – 1949 (tabele, tabele statistice, tabele rezumative privind aplicarea reformei agrare etc.) si rapoarte oficiale ale Ocolului Agricol Moinesti, Camerei Agricole Bacau – denumita apoi, conform documentelor din anul 1949, Directia Agricola Bacau, rezulta fara echivoc ca lucrarile de împroprietarire nu s-au definitivat pe Valea Trotusului. Astfel, în ultimul document consultat (raportul Directiei Agricole Bacau nr. 1496/13.05.1949 adresat Ministerului Agriculturii) s-au consemnat urmatoarele: „Binevoiti a cunoaste ca în Plasa Moinesti, lucrarile de împroprietarire nu s’au definitivat fiind o situatie speciala (Valea Trotusului) pe care o cunoasteti si Dvs,-„

În cazul Plasei Moinesti, toate documentele în cauza din perioada anilor 1945 – 1948 raporteaza aceeasi situatie speciala pentru localitatile din Valea Trotusului. În luna ianuarie 1947 s-a transmis catre Inspectoratul Tehnic Cadastral Iasi, cu adresa nr. 99/11.01.1947, o situatie cu aplicarea reformei agrare în judetul Bacau, din care reiese ca în cazul Plasei Moinesti reforma agrara s-a aplicat numai în comuna Magiresti, unde s-a încheiat exproprierea a doar 319 ha (307 ha teren cultivabil si 12 ha teren necultivabil), din care a fost atribuita la împroprietarire numai suprafata de 152 ha. Adresa nr. 99/1947. Au fost astfel împroprietarite 487 persoane din cele 507 îndreptatite, revenind deci o medie de 0,31 ha pentru un împroprietarit efectiv si 0,63 ha pentru un îndreptatit, fata de 4-5 ha din listele cu propuneri, reluate ca atare de comisiile locale care au invocat Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002.

Mentionam ca suprafata consemnata ca fiind expropriata pentru comuna Magiresti este inferioara unei raportari din anul 1946 (831 ha), dar situatia statistica finala al Ministerului Agriculturii si Domeniilor – Directiunea Proprietatii si Bunurilor Statului a consemnat aceleasi suprafete ca cele din adresa nr. 99/11.01.1947 pentru cazul Plasei Moinesti. Precizam ca situatia anexa a  acestei raportari statistice a fost întocmita pe data de 15 ianuarie 1948, deci numai cu câteva luni înaintea actului nationalizarii din luna iunie 1948, când toate padurile au fost trecute în proprietatea statului.

Pentru situatia unei reale încheieri a lucrarilor de împroprietarire conform prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, comisia de control a extras din fondul de arhiva seria de documente legale,  inclusiv titluri de proprietate, emise în cazul Plasei Tg. Ocna din judetul Bacau;

  • Ambele formulare tipizate emise de catre Institutul Central de Statistica al vremii referitoare la tablourile cu persoanele care urmau a fi împroprietarite în baza Legii nr. 187/1945 (D – Lista îndreptatitilor si E – Lista definitiva a împroprietaritilor) nu contin rubrici pentru paduri si vii, aceste categorii de folosinta nefacând obiectul exproprierilor si împroprietaririi conform art. 3 si 23 din Legea nr. 187/1945;
  • Asa cum am mentionat si la punctul 3 din Nota, toate documentele de arhiva consultate, inclusiv cele referitoare la constituirea rezervei de 50 ha a celor expropriati, fac trimitere numai la încadrarea în art. 3, pct. h din Legea nr. 187/1945, deci la prevederea legala referitoare doar la terenuri agricole, nicidecum forestiere;
  • Dimpotriva, situatia speciala la care s-au referit autoritatile vremii au avut în vedere blocarea lucrarilor de reforma agrara la nivel de plasa si judet datorita contestatiilor celor expropriati, ale caror dosare de expropriere erau judecate la Comisia Judeteana Bacau, dar si datorita litigiilor provocate de ocuparea abuziva de catre locuitorii din localitatile de pe Valea Trotusului a unor suprafete de padure din cuprinsul mosiilor avute în vedere la expropriere.

Astfel, conform continutului ordinelor Prefecturii Judetului Bacau nr. 6558/17.06.1945, 8478/18.04.1945 si 21920/18.10.1945, identificate în arhiva si mentionate de Directia Silvica Bacau în scrisoarea nr. 5520/06.08.2001 transmisa Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata Bacau, rezulta  ca locuitorii din Valea Trotusului au ocupat abuziv padurile ale caror proprietari erau Ghica A. Rosetti, Ioan Sturza, Elisabeta Varlam, Alina Krupenski, Creditul Funciar Rural si Epitropia Sf. Spiridon din Iasi, trecând la „taieri samavolnice”. Unul din aceste documente (nr. 8478/18.04.1945) reproduce si Decizia ministeriala nr. 707/28.03.1945, decizie emisa la 5 zile dupa aparitia Legii nr. 187/1945, prin care autoritatile locale si judetene, comitetele locale, organele politice ale Frontului National Democrat sunt invitate sa opreasca „orice amestec si încalcari, în orice categorie de padure si în administratia acestora”, precum si de a respecta regimul silvic, cu precizarea ca „exploatarea si administrarea padurilor se va face de catre proprietarii respectivi”. Structurile silvice din subordine erau obligate sa sesizeze imediat ministerul, prefectura si jandarmeria daca „locuitorii intra cu forta în paduri (…) cine fac abuzurile si daca proprietarii nu respecta programul de exploatare ordonata”, masuri considerate necesare pentru executarea armistitiului si „aprovizionarea normala a Armatelor Aliate si Române, cât si a industriilor si a populatiei”.. Ordinul nr. 21920/18.10.1945 se refera la masurile de „înfrânare si reprimare” pe care Pretoria Plasei Moinesti trebuie sa le ia împotriva locuitorilor care „au jefuit si distrus paduri si instalatiuni industriale”, fiind facuta precizarea ca s-a intervenit si la Parchet pentru rezolvarea actelor dresate de catre Serviciul Silvic Judetean, aceste fapte fiind considerate actiuni de sabotaj economic si de sabotare a conditiilor de armistitiu.

Ca un exemplu a actiunilor abuzive ale locuitorilor comunei Agas, din îndemnul primarului acestei comune, se constituie plângerea nr. 2397/15.09.1945, adresata pretorului Plasei Moinesti, prin care familia Lascar a descris parcelarea si taierea padurii de rasinoase din locul denumit „Dosul Sultei”, desi padurea „este aparata de expropriere prin Reforma Agrara” si „este supusa în totul regimului silvic”, iar comisia de expropriere a plasei întarise prin hotarârea nr. 1372/28.06.1945 faptul ca aceasta padure nu facea obiectul exproprierii. Taierile ilegale din aceasta padure au fost evaluate la peste 6000 mc.

Comisia de control a mai identificat în arhive o serie de alte documente referitoare la aceasta situatie. Într-unele din aceste documente  se descrie aceeasi situatie speciala pentru localitatile din Valea Trotusului care a condus la blocarea lucrarilor reformei agrare în afara celor pentru comuna Magiresti si se mentioneaza masura stabilita de Ministerul Agriculturii si Domeniilor de a deplasa o comisie care sa cerceteze contestatiile celor expropriati si situatia litigiilor de ocupatie din Plasa Moinesti. Aceasta deplasare era cu atât mai necesara cu cât, exproprierea nefiind definitivata, nu se cunostea partea revenita statului, asa cum reiese si din raportul nr. 769/31.12.1946 al Ocolului Agricol din Plasa Moinesti catre Camera Agricola Bacau si din raportul nr. 184/17.01.1947 al Camerei Agricole catre minister.

Deoarece Legea nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare s-a referit exclusiv la împroprietarirea cu terenuri agricole, în procesul verbal încheiat pe data de 15 iunie 1947 la sediul Directiei Regionalei Silvice Bacau si înregistrat cu nr. 17157/21.06.1947, delegatul Ministerului Agriculturii si Domeniilor, consilierul tehnic Colpaci Grigore, a cercetat stadiul în care se gaseau lucrarile de preluare la Casa Autonoma a Padurilor Statului „a padurilor particulare din Valea Trotusului, expropriate la Stat cu ocazia aplicarii reformei agrare din anul 1945”. Delegatul ministerului a constatat ca preluarea acestor  paduri era în curs, dar ca pentru portiunile de padure ocupate abuziv de sateni se executau lucrari de culegere a datelor privind suprafetele ocupate. Pâna la sosirea comisiei numita de minister s-a stabilit masura  continuarii culegerii de date referitoare la ocupatii, precum si cea de întocmire a unui proiect tehnic de lichidare a litigiilor. Asa cum am mentionat în prezenta Nota, din raportul Directiei Agricole Bacau nr. 1496/13.05.1949 adresat Ministerului Agriculturii si Domeniilor reiese ca dupa nationalizarea padurilor din anul 1948 lucrarile reformei agrare în Plasa Moinesti, cu exceptia comunei Magiresti din afara Vaii Trotusului, nu erau înca definitivate.

 

  1. Cu privire la modul de reconstituire si validare a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor adoptat de comisiile locale ale localitatilor din Valea Trotusului si Comisia judeteana Bacau pentru persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata

 

  1. La Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Agas

 

În urma unor verificari prin sondaj a documentelor cuprinse în dosarele individuale privind retrocedarea terenurilor forestiere alcatuite de catre Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Agas s-au constatat urmatoarele aspecte:

– ca acte doveditoare de proprietati au fost folosite adeverintele eliberate de catre „Consiliul Local al comunei Agas” pentru fiecare solicitant de teren, în care se consemneaza marimea suprafetelor si pozitia persoanelor din asa zisele <<„Tabele nominale” cu cetatenii din comuna Agas, împroprietariti la Reforma Agrara din anul 1945 >>. În toate aceste adeverinte ale Consiliului Local se consemneaza, prin semnatura primarului si a secretarului primariei, ca toate suprafetele la care ar fi îndreptatiti au categoria de folosinta padure, în totala contradictie cu înscrisurile din „Lista definitiva a împroprietaritilor – E” întocmita de Comitetul comunal Agas de împroprietarire, tablou care a consemnat numai teren arabil, fânete si pasuni, deci specificarea categoriei de folosinta „padure” constituie un fals. La rândul lor, cu toate ca reforma agrara nu a fost definitivata în aceasta comuna, solicitantii din 3 dosare din cele 5 analizate au formulat cerere expresa pentru reconstituirea suprafetei pentru padure, pe care ar fi stapânit-o pâna la preluarea acesteia de catre ocolul silvic.

– în cererile – tip de la aceasta comisie locala solicitantii au indicat în cererile de restituire vecinatatile terenurilor pe care le-ar fi primit cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare. Astfel, în cele 5 dosare individuale verificate exista 10 cereri cu declaratii privind vecinatatile. Mai mult, în cazul dosarului cetateanului Padureanu N. Ioan (cu domiciliul în localitatea Agas, posesor al buletinului de identitate seria D.V., nr. 721523 eliberat de Politia orasului Comanesti- solicitant cu cererea nr. 103/13.01.1998 a 4,0 ha padure)  dintre vecinii terenului cu padure pe care l-ar fi obtinut în urma aplicarii reformei agrare din anul 1945, doi dintre acestia (Corbu D. Gheorghe din comuna Agas, satul Agas, posesor al B.I. seria X, nr. 210673 eliberat de Politia orasului Comanesti si Galben N. Neculai  din comuna Agas, satul Agas, posesor al B.I. seria G.N.,  nr. 097060 eliberat de Politia orasului Comanesti) au dat declaratii de vecinatate, autentificate de secretarul Primariei comunei Agas, declaratii în care la rândul lor au indicat pe Padureanu N. Ioan ca vecin al terenurilor pe care le-ar fi obtinut la împroprietarirea din perioada 1945-1946. În conditiile în care, conform documentelor existente la Directia Judetului Bacau a Arhivelor Nationale si ale prevederilor Legii nr. 187/1945, respectiv ale Regulamentului de aplicare a Legii nr. 187/1945, reforma agrara din anul 1945 nu a fost aplicata, se poate aprecia ca atât declaratia lui Padureanu N. Ioan cât si declaratiile celor doi vecini nu pot fi reale.

– tot în cazul cetateanului Padureanu N. Ioan a fost validata la aplicarea Legii nr. 400/2002 suprafata de teren de 4,0 ha fara scaderea unui hectar suprafata validata la aplicarea Legii nr. 18/1991 pentru acelasi autor de mostenire, respectiv nu au fost respectate prevederile art. 24, alin (1) din Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea diferentei dintre suprafata acceptata de comisia locala si cea reconstituita  la aplicarea Legii nr. 18/1991.

– situatii în care unele persoane au solicitat în mod expres reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu categoria de folosinta padure (din 5 dosare verificate au rezultat 3 cazuri de acest gen).

 

  1. La Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Asau

 

În urma analizei continutului documentelor cuprinse în dosarele

individuale ale cetatenilor din comuna Asau care au stat la baza  împroprietaririlor au fost constatate urmatoarele aspecte :

– nu rezulta în mod cert calitatea de mostenitor a numitului Potoroaca I. Stefan dupa autorul Bobeica Gh. Maria (pozitia 157 din anexa 53,) datorita lipsei de la dosar a unor documente, respectiv certificatul de deces al lui Costandache Stefan (sotul autoarei Bobeica Maria) si certificatul de nastere pe numele de Bobeica Elena. (un caz de acest gen din 5 dosare verificate);

  • în cererile de solicitare a terenurilor, mostenitorii au specificat:
    • ca solicita teren forestier situat într-un anume punct (numind acest punct) ce a fost obtinut ca urmare a împroprietaririlor din anul 1945 (1 caz de acest gen din 5 dosare verificate);
    • ca solicita teren fara a preciza categoria de folosinta si punctul unde este situat, obtinut de autor la împroprietarirea din anul 1945 (2 cazuri de acest gen din 5 dosare verificate);
    • ca solicita teren fara a preciza categoria de folosinta, obtinut de autor prin împroprietarire în anul 1945 (2 cazuri de acest gen din 5 dosare verificate).

În conditiile în care împroprietarirea nu s-a produs în fapt, specificarile din cererile solicitantilor nu pot fi reale.

 

  1. La Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Brusturoasa

 

La aceasta comisie locala, modul de reconstituire a dreptului de proprietate adoptat pentru persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, a fost concretizat prin atribuirea directa de terenuri forestiere prin întocmirea anexei 53 prevazuta de H.G. nr. 1172/2001, ca o aplicare ad-hoc a Legii nr. 400/2002.

Nu au fost formulate cereri de retrocedare pentru terenuri forestiere, nu au fost stabilite amplasamente individuale certe în fondul forestier descris de amenajamentul silvic, conform unor documente de proprietate care sa fi fost depuse de solicitanti si care sa permita întocmirea anexei 531 stabilita de Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001.

Nici la aceasta comisie locala nu au fost identificate documente care sa dovedeasca exproprierea de paduri pentru împroprietarirea locuitorilor comunei Brusturoasa si documente care sa dovedeasca definitivarea reformei agrare.

Cu exceptia documentelor anexate la H.C.J. nr. 9478/15.03.2005, restul documentelor referitoare la activitatea acestei comisii locale anexate documentatiilor comisiei judetene, puse la dispozitie de ing. Titianu Irina, membra a comisiei tehnice de pe lânga Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate, nu sunt semnate, lipsind si numele persoanelor care ar fi trebuit sa semneze, inclusiv în cazul H.C.J. nr. 9478/2005. În aceasta situatie sunt si anexele nr. 53, precum si tabelele care propun schimbari de amplasamente, corecturi de suprafete si modificari ale dreptului de succesiune.

Schimbarile de amplasament propuse de comisia locala si   validate de H.C.J. nr. 7888 din 23.09.2003 (hotarâre care a modificat trei hotarâri anterioare), pentru suprafete mari (514,5 ha), pune sub semnul întrebarii corectitudinea stabilirii de catre comisia locala Brusturoasa a locatiei pe care comitetul comunal de aplicare a reformei agrare din anul 1945 au avut-o în vedere privind exproprierile. Mai mult, aceasta hotarâre, (ca de altfel si H.C.J. nr. 7533/20.05.2003 pe care o modifica si care a validat initial o suprafata de 2138,87 ha teren forestier la propunerea comisiei locale Brusturoasa), a inclus foarte multe unitati amenajistice cu litigii privind ocupatiile („M”-uri).

 

În urma unor verificari prin sondaj a documentelor cuprinse în dosarele individuale privind retrocedarea terenurilor forestiere alcatuite de catre Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Brusturoasa s-au constatat urmatoarele aspecte:

– în nici una din cererile de retrocedare solicitantii nu au specificat categoria de teren la care ar fi îndreptatiti si deci nu au solicitat în mod expres teren forestier;

toate dosarele verificate contin doua variante de adeverinte care consemneaza pozitia si drepturile de pasune, fânete si teren arabil preluate din „listele definitive ale împroprietaritilor conform prevederilor Legii nr. 187/1945”. Adeverintele sunt emise de Primaria comunei Brusturoasa cu acelasi numar de înregistrare si aceeasi data a emiterii, dar sunt semnate de primari diferiti si de persoane diferite la rubrica „secretar”, rubrica la care în ambele variante figureaza numele „Maria Rosu”. Adeverintele din prima varianta apar emise de catre „Primaria Brusturoasa”, iar cele din cea de-a doua varianta de catre „Primaria Comunei Brusturoasa”. Deoarece în prima varianta de adeverinta  sunt  înscrise numai suprafetele de pasune preluate din listele definitive ale reformei agrare iar în cea de-a doua sunt adaugate si celelalte categorii de terenuri agricole, este evident ca cea de-a doua varianta a acestor adeverinte a fost gândita dupa aparitia Legii nr. 400/2002. Reamintim însa ca acest act normativ reglementeaza  atribuirea numai la cerere expresa a categoriei de teren agricol sau forestier si numai persoanei fizice sau juridice care solicita cu acte doveditoare reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament;

– cererile de retrocedare sunt semnate doar de catre o singura persoana, desi pe aceeasi cerere apar mai multi mostenitori. Au fost astfel încalcate prevederile art. 10, alin (1) din H.G. nr. 1172/2001 cu modificarile si completarile aduse prin H.G. nr. 720/2002, care au stabilit ca în situatia „… când sunt mai multi mostenitori, cererea se poate face si în comun, fiind semnata de fiecare dintre ei”. Exemple: cererile cu numerele de înregistrare 58/21.11.1997, 7/18.11.1997, 428/09.12.1997etc.

– semnaturile mostenitorilor de pe cererile de retrocedare nu corespund cu semnaturile acelorasi persoane de pe fisele tehnice atasate la procesele verbale de punere în posesie, desi din continutul art. 10, alin (8) din H.G. nr. 1172/2001 („..prezenta solicitantului este obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, si la punerea în posesie”) reiese ca identitatea persoanei solicitante este asigurata olograf, prin semnatura, în toate etapele procedurii de retrocedare (cerere, punere în posesie si primirea titlului de proprietate). Exemplu: la pozitia 100 din anexa nr. 53, autor Atonoaie P.S. Gheorghe, mostenitor solicitant Atonoaie Elena, semnatura din cerere nu corespunde cu semnatura din fisa atasata procesului verbal de punere în posesie.

Întrucât semnaturile nu sunt aceleasi sau la punerea în posesie apar de regula alte persoane decât cele semnatare ale cererilor de retrocedare, dosarele individuale privind retrocedarea terenurilor forestiere alcatuite de catre Comisia locala Brusturoasa ar fi trebuit sa contina si o procura speciala, asa cum se prevede la art. 72, alin (2) din H.G. nr. 1172/2001 cu modificarile si completarile ulterioare („Persoanele care din diferite motive sunt în imposibilitatea sa se prezinte la data stabilita pentru punerea în posesie pot împuternici, prin procura speciala si autentica, cu mentiunea „Pentru punerea în posesie”, alte persoane care vor semna procesul verbal de punere în posesie”). Aceste neconcordante între cereri si puneri în posesie, fara prezentare de procuri speciale,  au fost constatate în cazul a 13 dosare individuale din cele 15 analizate;

– A fost identificat un caz de nerespectare a prevederilor Legii nr. 1/2000, art. 24, alin (1) privind reconstituirea diferentei dintre suprafata acceptata de comisia locala la aplicarea Legii nr. 400/2002 si suprafata de 1 ha primita la aplicarea Legii nr.  18/1991, pentru autorul Balas P. Ghita.

 

  1. La Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Palanca

 

În urma unor verificari prin sondaj a documentelor cuprinse în dosarele individuale privind retrocedarea terenurilor forestiere alcatuite de catre Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a comunei Palanca s-au constatat urmatoarele aspecte:

– în toate cererile privind solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate din cele 5 dosare verificate, titularii acestor cereri au declarat ca terenurile solicitate, având categoria de folosinta „padure”, în urma aplicarii prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare ar fi fost în proprietatea autorilor dupa care sunt mostenitori si au indicat un amplasament care ar fi cert (locatie si vecinatati);

– în cuprinsul dosarelor exista declaratii ale mostenitorilor si ale unor cetateni care consemneaza:

  • toponimicul locului unde ar fi fost amplasat terenul forestier si vecinatatile. Toate declaratiile sunt autentificate de biroul notarului public Samoila Gheorghe, cu sediul în orasul Comanesti, judetul Bacau (din 5 dosare verificate, 3 contin astfel de declaratii);
  • ca autorii ar fi detinut teren forestier obtinut în urma împroprietaririi prin reforma agrara din anul 1945, dar fara a se preciza toponimicul locului si vecinatatile. Declaratiile au fost autentificate de Biroul Notarului Public Balan Marinica cu sediul în localitatea Moinesti, str. Tudor Vladimirescu, Bloc Unicat, judetul Bacau (1 dosar cu astfel de declaratii din cele 5 verificate);
  • ca autorii ar fi detinut teren forestier obtinut în urma împroprietaririi prin reforma agrara din anul 1945, cu precizarea toponimicului locului si a vecinilor. Declaratiile au fost autentificate tot de Biroul Notarului Public Balan Marinica cu sediul în localitatea Moinesti (1 dosar cu astfel de declaratii din cele 5 verificate);

– în toate cele 5 dosare verificate solicitantii au depus schite neautentificate, care descriu un asa zis amplasament al terenurilor solicitate.

Datorita faptului ca atribuirea efectiva nu a avut loc, specificarile din declaratiile si cererile depuse referitoare la amplasamente si vecinatati nu pot fi reale.

 

  1. La Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a orasului Comanesti

 

Nici la aceasta comisie locala nu au fost identificate documente care sa dovedeasca exproprierea de paduri pentru împroprietarirea locuitorilor fostei comune Laloaia (azi municipiul Comanesti) si documente care sa dovedeasca definitivarea reformei agrare, asa cum a impus Legea nr. 187/1945 si Regulamentul de aplicare. Tabloul „Lista definitiva a împroprietaritilor – E” nu a ramas definitiv în baza unui proces-verbal tip  al comitetului de plasa Moinesti, iar tablourile si procesele verbale tip nu au fost înaintate la Prefectura judetului Bacau, conform art. 10 din Regulamentul nr. 4/1945. Deci nici aici nu au putut fi înaintate catre tribunale si catre judecatoriile de carti funciare procesele verbale de expropriere si împroprietarire, asa cum a prevazut art. 11 al aceluiasi act normativ.

Dimpotriva, în „Procesul verbal de încheiere a lucrarilor de împroprietarire” din data de 27 februarie 1946, întocmit de catre membrii Comitetului Comunal de Împroprietarire a Comunei Laloaia (cuprinsa în prezent în municipiul Comanesti) au fost consemnate urmatoarele aspecte care subliniaza ca locuitorilor acestei comune nu li s-au atribuit niciodata terenuri forestiere :

  • din cele 11224 ha expropriate din trei mari proprietati (Samuel Vezler, Toma Lascar si Neculai D. Ghica), toate categoriile de folosinta sunt agricole (1 ha arabil, 34 ha fânete naturale, 9189 pasuni, islazuri, 2000 ha terenuri neproductive). În absolut aceeasi structura a categoriilor de folosinta s-a specificat în continuare si suprafata atribuita împroprietaritilor;
  • suprafata totala primita de împroprietariti pe teritoriul acestei comune: nimic;
  • suprafata totala primita de împroprietariti pe teritoriul altor comune: nimic;

Din analiza fiselor cu bunurile expropriate de la Samuel Vezler, Toma Lascar si Neculai D. Ghica, a tabelului „cu mosiile expropriate de pe raza Comunei Laloaia, judetul Bacau” si a proceselor verbale a sedintelor de expropriere, toate documente ale comitetului local de reforma agrara al comunei Laloaia, rezulta ca suprafetele de 500 ha „pasune si padure” expropriate de la N.D. Ghica au ramas în proprietatea statului, iar 6461 ha „pasune si padure” de la acelasi proprietar au fost atribuite Composesoratului Comunei Laloaia. Similar, din exproprierea mosiei Samuel Vezler 220 ha pasune si padure au fost atribuite tot Composesoratului Comunei Laloaia,. În nici unul din cazuri nu a fost rezervata padure pentru împroprietarirea persoanelor fizice. Mai mult, procesele verbale consemneaza si procedura care va urma dupa încheierea lucrarilor comitetelor comunale, respectiv definitivarea documentelor în lucrarile Comisiei de Plasa, ocazie cu care „se pune în vedere delegatilor în Comisia de Plasa (…) ca ei urmeaza sa sustina hotarârile luate de noi si daca nu izbutesc sa nu semneze procesul verbal”.

Din cele prezentate rezulta fara echivoc ca locuitorii comunei Laloaia (Comanesti) nu numai ca nu au detinut niciodata teren forestier care sa fi fost obtinut prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar nici macar nu au existat propuneri pentru a fi împroprietariti cu paduri.  Ca urmare, împroprietarirea cu teren forestier a celor înscrisi în Listele definitive a împroprietaritilor de la comuna Laloaia (Comanesti) este total ilegala, iar declaratiile care sustin ca autorii din aceste liste au intrat în posesie de terenuri forestiere sunt false.

 

În urma unor verificari prin sondaj a documentelor cuprinse în dosarele individuale privind retrocedarea terenurilor forestiere alcatuite de catre Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a orasului Comanesti s-au constatat urmatoarele aspecte:

– în toate cererile „de restituire” a terenurilor din cele 5 dosare verificate, titularii acestor cereri au solicitat în mod expres teren cu categoria de folosinta „padure”;

– dosarele individuale contin declaratii ale unor persoane din care rezulta ca autorii solicitantilor de teren au detinut teren forestier (4 dosare cu astfel de declaratii din cele 5 verificate);

– unele dosare individuale contin declaratii ale unor persoane din care rezulta ca autorii solicitantilor de teren ar fi intrat în posesie de teren forestier în urma aplicarii prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare (2 dosare cu astfel de declaratii din cele 5 verificate);

– unul din cele cinci dosare verificate contine declaratii ale unor persoane care indica vecinatatile  terenurilor forestiere care ar fi fost obtinute în urma înfaptuirii reformei agrare din anul 1945.

La fel ca în situatiile similare constatate la celelalte comisii locale ale localitatilor din Valea Trotusului, datorita faptului ca atribuirea efectiva în baza listelor definitive de împroprietarire ale reformei agrare din anul 1945 nu a avut loc, specificarile din declaratiile referitoare la categoria de teren forestier, amplasamente si vecinatati nu pot fi reale.

– în adeverinta nr. 456/19.03. 1998 a Primariei orasului Comanesti se specifica: „Se adevereste prin prezenta ca în urma studiului documentelor privind împroprietarirea facuta în anul 1945 în comuna Laloaia s-a constatat ca locuitorul Taranu Eduard a fost împroprietarit cu suprafata de 4,0 ha pasune si izlaz. În lista definitiva a împroprietaritilor figureaza la pag. 1, pozitia 13, iar terenul provine din mosia N.D. Ghica”. Din certificatul de deces seria D.B., nr. 149044, înregistrat la Craiova, reiese ca asa zisul autor Taranu Eduard pentru care actuala comisie locala a reconstituit suprafata de 4,0 ha teren forestier era decedat din data de 23 iulie 1944, când armata româna lupta alaturi de cea germana. Ori, art. 12 din Legea nr. 187/23.03.1945 a prevazut ca „la împroprietarire vor avea întâietate ostasii care sunt concentrati sau mobilizati si toti cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste”. Fiind putin probabil ca în anul 1945 comitetele comunale de aplicare a reformei agrare înscriau mortii în listele definitive ale împroprietaritilor si tinând cont ca pentru pozitiile din aceste tablouri au aparut mostenitori, este posibila o substituire de identitate a autorului de catre niste pretinsi mostenitori, pentru a se profita de pozitia disponibila din listele definitive a împroprietaritilor, eventual cu concursul comisiei locale.

  1. La Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau

 

Începând cu anul 2001 Comisia judeteana nu a mai tinut cont de faptul ca în sedinta sa din 24.11.2000 s-a decis respingerea propunerii comisiei locale Brusturoasa de a se valida anexele 53 întocmite prin preluarea autorilor din listele de împroprietarire ale Legii nr. 187/1945 în loc de întocmirea anexei nr. 49 impusa de Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 180/2000, modificat ulterior prin H.G. nr. 1172/2001. De asemenea, nu a tinut cont  nici de scrisoarea nr. 5520/06.08.2001 a Directiei Silvice Bacau, semnata de directorul Arsinte Neculai si de seful biroului fond forestier, ing. Dumitru Ionel, scrisoare prin care, în baza documentelor  de arhiva, s-a demonstrat ilegalitatea reconstituirii de teren forestier în baza prevederilor Legii nr. 187/945 pentru înfaptuirea reformei agrare, cât si faptul ca suprafetele cu teren agricol provenite din suprafetele defrisate conform prevederilor Legii nr. 59/1948 si destinate împroprietaririi locuitorilor din Valea Trotusului sunt incluse în prezent în pasunile actuale ale primariilor.

Dupa sedinta din data de 18.07.2002 de la sediul primariei Agas, comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor ale localitatilor din Valea Trotusului (cu exceptia comisiei locale Darmanesti) au transmis comisiei judetene toate dosarele individuale si anexele nr. 53, întocmite prin preluarea tuturor autorilor din tablourile ramase nedefinitive ale comitetelor locale de împroprietarire în baza Legii nr. 187/1945. Precizam ca, pentru absolut toti autorii, comisiile locale au identificat persoanele (în cazul comisiei locale a orasului Comanesti, chiar si cel pentru care se ataseaza la dosarul individual al autorului Taranu Eduard act de deces din anul 1944) si au înscris pentru toate pozitiile mostenitori. Comisia judeteana nu a impus întocmirea anexei nr. 49 stabilita de regulamentele de aplicare a Legii nr. 1 cu modificarile si completarile ulterioare si a validat absolut toate aceste anexe, în mod accelerat.

Tot aceasta comisie judeteana a emis hotarâri de stabilire a amplasamentelor pentru 11472 ha din cele 12787 ha validate, procedura care nu se regaseste în continutul legilor fondului funciar sau în continutul regulamentelor de aplicare a acestora. Mai mult, au aparut dese hotarâri de schimbare a acestor amplasamente, contrazicându-se deci chiar asa zisa stabilire initiala de amplasament. Toate aceste schimbari au fost orientate spre amplasamente favorabile accesului pe drumurile auto forestiere  si în trupuri de padure matura, cu arborete valoroase, având vârste cu mult peste 60 ani care au trecut de la reforma agrara din anul 1945 când, pentru îndeplinirea corelarii cu art. 291 din  completarile si modificarile aduse Legii nr. 1/2000 prin O.U.G. nr. 102/2001 si Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002, se presupune ca prin efectul Legii nr. 187/1945 ar fi fost trecute în proprietatea satenilor din Valea Trotusului terenuri agricole, ulterior împadurite si cuprinse în fondul forestier proprietate publica a statului.

Exemple de astfel de hotarâri ale comisiei judetene de schimbare a amplasamentului stabilit initial prin hotarâri  anterioare ale aceleiasi comisii: HCJ  nr. 8444 din 30.03.2004 pentru suprafata de 444,7 ha la comisia locala Asau, HCJ nr. 8145 din 16.02.2004   pentru suprafata de 102,1 ha la comisia locala Comanesti, HCJ nr. 8839 din 03.08.2004 pentru suprafata de 76,39 ha si 8538 din 04.05.2004 pentru suprafata de 87,4 ha la comisia locala Agas, HCJ nr. 7888 din 23.09.2003 pentru suprafata de 514,5 ha la comisia locala Brusturoasa, HCJ nr. 7889 din 23.09.2003 pentru suprafata de 191,5 ha la comisia locala Palanca etc.

Procesele verbale încheiate în sedintele Comisiei judetene în baza carora au fost emise hotarârile, care au fost puse la dispozitia echipei de control, nu sunt semnate de nici unul din membrii acestei comisii. Exemple:

Deoarece au fost identificate doar câteva adrese de comunicare catre Directia Silvica Bacau a hotarârilor comisii judetene, au fost solicitate relatii în scris personalului silvic cu atributii în aplicarea legilor fondului funciar privind circuitul acestor hotarâri. Din declaratiile scrise a rezultat ca de regula aceste documente au ajuns la ocoalele silvice si la directia silvica pe cale neoficiala, prin intermediul primariilor. Aspectul juridic al acestui mod de comunicare a unor documente oficiale privind schimbarea naturii proprietatii este acela ca administratorul legal, reprezentat de Directia Silvica Bacau, nu a luat la cunostinta în termenul legal de continutul acestor acte pentru a fi exprimate eventuale obiectiuni, care sa fie opozabile în instante juridice.  Este evident ca obligatia comunicarii revenea comisiei judetene, dar nici directia silvica si cele doua ocoale silvice nu pot fi disculpate, atât pentru lipsa de întâmpinare fata de nerespectarea procedurilor, dar mai ales fata de acceptarea predarii fondului forestier proprietate publica a statului catre persoanele fizice în conditiile aratate.

Din verificarile D.S. Bacau, comunicate comisiei judetene cu scrisoarea nr. 5520/06.08.2001, a rezultat si aspectul ca la data de 21 august 1961 Directia Regionala de Exploatare Forestiera Bacau a analizat stadiul aplicarii Legii nr. 59/1948 (situatie ramasa definitiva), din care a rezultat faptul ca pasunile împadurite actuale ale primariilor din Valea Trotusului includ atât suprafata de 3311 ha defrisata pentru împroprietarirea locuitorilor, cât si suprafata de 1139 ha reprezentând diferenta care nu a mai fost predata la stat din pasunile degradate, în vederea împaduririi. Situatia prezentata a ramas definitiva, conform ordinelor ministeriale nr. 103920/1957 si 278/1961. În prezent aceste suprafete sunt practic parasite, pagubele înregistrate fiind foarte mari.

Comisia judeteana a avut deci cunostinta si despre existenta unei rezerve de teren agricol nedestinat prin lege primariilor, dar inclus în suprafetele administrate de catre primarii. Apreciem ca aceasta suprafata era disponibila pentru aplicarea în spiritul legii a art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, dar comisia judeteana nu a dorit sa impuna comisiilor locale întocmirea anexei nr. 49 prevazuta de regulamentele aprobate prin H.G. nr. 180/2000 si ulterior prin H.G. nr. 1172/2001.

 

  1. Cu privire la modul de punere în posesie a terenurilor forestiere dobândite la aplicarea Legii nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002

 

Situatia împroprietaririlor cu terenuri forestiere în localitatile Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca din Valea Trotusului, judetul Bacau, cu invocarea corelarii prevederilor art. 18 din Legea nr. 400/17.06.2002, referitor la modificarea art. 291 din Legea nr. 1/2000, cu cele ale art. 36 din Legea nr. 1/2000, este urmatoarea:

 

Localitatea Suprafata totalavalidata Amplasamentvalidat în fond forestier Suprafata pusa în posesie din care pe raza
Ocolului SilvicCiobanus Ocolului Silvic Comanesti
Agas 2683.5 2624.5 2056.3 984.9 1071.4
Asau 3878.2 3214.5 2012.3 485.9 1526.4
Brusturoasa 2411.0 1561.3 1194.4 0 1194.4
Comanesti 2288.4 2252.2 2065.6 2065.6 0
Palanca 1525.6 1819.3 1485.3 795.9 689.4
Total V.Trotusului 12786.7 11471.8 8813.9 4332.3 4481.6

 

În pofida asertiunii, nesustinuta de nici un înscris oficial, ca prin efectul Legii nr. 187/1945 ar fi fost trecute în proprietatea satenilor din Valea Trotusului terenuri agricole care ulterior s-ar fi împadurit si ar fi fost cuprinse în fondul forestier proprietate publica a statului, localizarea în spatiu a suprafetei totale de 11471 ha din hotarârile de validare a fost des modificata prin schimbarile dese de amplasament

Diferenta dintre suprafata totala cu amplasament validat prin hotarâri ale comisiei judetene (11471 ha) si suprafata totala pusa în posesie (8813,9 ha)  se datoreaza, de regula, refuzului de a se primi în posesie terenuri forestiere care nu pot fi exploatate imediat sau care sunt ceva mai greu accesibile. În categoria terenurilor forestiere refuzate se înscriu în primul rând ocupatiile în litigiu (asa zisele „M”-uri), care dupa ce au fost exploatate abuziv au fost parasite, precum si suprafetele transmise comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 dar nepuse în posesie, a caror vegetatia forestiera a fost taiata ilegal. Urmeaza terenurile forestiere neatractive sub aspectul exploatarii lemnului (plantatii, arborete tinere, arborete bracuite etc.) sau mai greu accesibile.

Acest mod de punere în posesie la asa zisa aplicare a Legii nr. 400/2002, conjugat cu punerea în posesie abuziva la aplicarea Legii nr. 18/1991, a favorizat un adevarat fenomen al taierilor ilegale si al taierilor fara drept, de mare amploare, conjugat cu specula de terenuri forestiere.

În prezent padurile administrate de Directia Silvica Bacau în aceasta zona sunt în mare parte arborete tinere, de clasa de productie inferioara celor cedate sau de consistenta redusa, constituite în portiuni de padure izolate, în unele  situatii greu accesibile. Punerea abuziva în posesie de catre comisiile locale s-a efectuat, de regula, fara a se asigura prezenta reprezentantilor ocoalelor silvice pentru descarcarea de gestiune, deci cu încalcarea prevederilor art. 71 si 72, respectiv a anexelor nr. 57 si 58 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001. Aceste încalcari ale prevederilor legale însotite de punerea în posesie preferentiala, nepunerea în posesie la rând a suprafetelor, refuzuri de amplasamente de sute de hectare etc., toate cu efect în fragmentarea fondului forestier al statului în timpul asa zisei aplicari a Legii nr. 400/2002, sunt semnalate în notele de control ale D.S. Bacau si în corespondenta ocoalelor silvice catre comisiile locale si a directiei silvice catre Prefectura judetului Bacau (adresele nr. 4374/31.08.2004, 4434/02.09.2004 si 4500/03.09.2004 ale O.S. Comanesti catre Comisia locala a comunei Brusturoasa, precum si 5255/12.10.2004 catre comisia judeteana, adresele nr. 7382/16.07.2004, 7970/23.08.2004, 9087/01.09.2004 si 12953/07.12.2004 ale D.S. Bacau catre Comisia judeteana etc. Din continutul Notei de constatare a D.S. Bacau nr. 9158/02.09.2004 mai reies o serie de alte nereguli: o parte a proceselor verbale de punere în posesie întocmite de comisiile locale fara reprezentantii structurilor silvice de administrare nu au fost macar transmise ocoalelor silvice, dar cetatenii au solicitat imediat marcarea arborilor (unele cereri fiind chiar aprobate de catre fostul sef al O.S. Agas, Darânga Mihai); taierea de arbori fara marcare; încalcari ale limitei fondului forestier proprietate publica de stat, dar si netrasarea unor limite între fondul forestier ramas în administrarea fostului ocol de stat Agas si proprietatile private.

Referitor la situatia actuala a fondului forestier proprietate publica a statului din raza acestor localitati ramas în administrarea ocoalelor silvice de stat, prezentam câteva exemple:

       

    La Ocolul Silvic Comanesti:

  • P. I Supan a fost cedat masiv. În proprietatea statului au ramas câteva parcele lânga orasul Comanesti, neatractive pentru persoanele fizice (u.a. 1, 2, 33, 39 si 55). Din acestea, u.a. 35 si 39 sunt terenuri de forma unor pene, izolate între proprietatile particulare.
  • P. VI Tarhaus, o mare parte a unitatilor amenajistice ramase la ocolul de stat se constituie in enclave în proprietatile private (u.a. 206, 207, 209, 264 etc., de regula cu vârste între 15 – 35 ani). Exista suprafete validate pentru persoanele fizice, dar refuzate de acestea datorita vârstei mici a arboretelor (trupul Cuchinis –de la u.a. 233 la u.a. 248, u.a. 285, 219B, 221, 222A, 223 etc).
  • Similar, în U.P. VII Camenca, pe raza comunei Brusturoasa, au ramas la ocolul de stat plantatiile sau arboretele foarte tinere (u.a. 31, 34, 36, 37, 39, 174%, 196 etc.), dar si multe unitati amenajistice „M” în litigiu de ocupatie, amplasate lânga terenurile retrocedate la aplicarea Legii nr. 18/1991, exploatate si apoi abandonate (35M, 39M1, 39M2, 43M etc.).
  • În U.P. VIII Agas, pe raza comunei Agas, din suprafata acestei unitati de productie au ramas la ocolul de stat suprafate de forma unui triunghi (u.a. 24 împreuna cu u.a. 25A, precum si u.a. 11), iar lânga satul Buruinesu de Sus, au ramas o serie de unitati amenajistice „M” în litigiu de ocupatie, izolate (2M, 4M, 7M, 9M etc.);

 

    La Ocolul Silvic Ciobanus:

  • P. I Goioasa – com. Agas, au ramas, de asemenea, o serie de unitati amenajistice „M” în litigiu de ocupatie, izolate între suprafetele cedate la aplicarea Legii nr. 400/2002, cele retrocedate la aplicarea Legii nr. 18/1991 si cele abandonate la aplicarea Legii nr. 18/1991, deja exploatate (23M, 26M, 30M1, 32M2 etc.). În ceea ce priveste suprafetele puse în posesie la aplicarea Legii nr. 18/1991, ele însele sunt distribuite dispersat si nu sunt completate, asa cum ar fi fost firesc daca erau retrocedate pe baza unor înscrisuri de proprietate reale, de cele în completare la aplicarea Legii nr. 1/2000.
  • În U.P. II Cosnea, tot pe raza administrativa a comunei Agas, au ramas suprafete mari de „M”-uri izolate în suprafata retrocedata persoanelor juridice (18M1, 19M2, etc., lânga suprafetele puse în posesie la aplicarea Legii nr. 18/1991), dar si izolate în trupul de pasune al primariei (106M, 110M, 122M). De asemenea, în trupul de pasune au ramas izolate si subparcele (u.a. 1A, 19A etc.).
  • În U.P. II Ciobanusu Inferior, situatia este similara cu unitatea de productie I Supan învecinata, în prezent la Ocolul Silvic Comanesti, în proprietatea statului ramânând doar u.a. 157.
  • P. III Ciobanusu Superior a fost cedat aproape integral persoanelor juridice, tot în fond forestier proprietate privata mai existând doua suprafete izolate retrocedate persoanelor fizice la aplicarea Legii nr. 18/1991 (în u.a. 167, lânga punctul Offa – Comanesti).
  • În U.P. III Cotumbita, terenurile forestiere ramase în proprietatea publica a statului sunt amplasate în trei trupuri mici de padure dispersate (u.a. 14; u.a. 21 – 24 dar cu refuzul u.a. 21M1, 21M2; u.a 43 – 45 si u.a. 68 continuata cu suprafete retrocedate la aplicarea Legii nr. 18/1991).
  • În U.P. IV Ciughes, pe raza administrativa a comunei Brusturoasa, terenurile forestiere cu care au fost împroprietariti urmasii persoanelor din listele prevazute de Regulamentul de aplicare al Legii nr. 187/1945 si terenurile forestiere ramase în proprietatea publica a statului sunt dispuse în mozaic pe toata suprafata unitatii de productie. În multe situatii suprafetele cu împroprietariri completeaza punerea în posesie în baza prevederilor Legii nr. 18/1991, tablourile întocmite de comitetele locale la aplicarea reformei agrare din anul 1945, ramase nedefinitive, fiind folosite de catre comisia locala a acestei comune înca din anul 1991.

 

Apreciem ca atât modul de împroprietarire cu terenuri forestiere adoptat de comisiile locale Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca din Valea Trotusului, judetul Bacau, precum si de catre comisia judeteana Bacau, cu invocarea corelarii prevederilor art. 18 din Legea nr. 400/17.06.2002, referitor la modificarea art. 291 din O.U.G. nr. 102/2001, cu cele ale art. 36 din Legea nr. 1/2000, cât si modul de punere efectiva în posesie a persoanelor fizice având autori pe cei înscrisi în tablourile de împroprietarire, au creat o situatie grava, care va provoca probleme deosebite în aplicarea noii legi a fondului funciar pentru adevaratii proprietari ai acestor terenuri, persoane fizice sau juridice.

 

  1. Cu privire la alte aspecte privind împroprietarirea cu terenuri din fond forestier în baza tablourilor întocmite de comitetele locale la aplicarea reformei agrare din anul 1945, ramase nedefinitive

 

Suprafata de fond forestier din jurul actualului sediu al Ocolului Silvic Ciobanus si al pepinierei silvice cantonale din U.P. II Ciobanusu Inferior, u.a. 1, amplasata în punctul denumit „Parcul Ciobanus”, a fost parcelata în vederea împroprietaririi  în baza tablourilor întocmite de comitetele locale la aplicarea reformei agrare din anul 1945, ramase nedefinitive. Pozitia acestui teren intravilan din lunca  pârâului Ciobanus, practic plan, este foarte convenabila ca amplasament (de-a lungul drumului auto Ciobanus). O parte din suprafata este pretabila pentru o posibila schimbare a categoriei de folosinta în teren de constructii, nefiind acoperit cu vegetatie forestiera (6,7 ha, din care 5,0 ha suprafata aferenta ocolului silvic) sau având consistenta 0,2 în u.a. 1D (3,1 ha).

Noii vecini ai ocolului silvic sunt în partea de nord un grup de persoane care au cumparat terenurile de la cei pusi în posesie initial, iar în partea de sud fostul primar al comunei Asau, respectiv presedintele comisiei locale Asau care a efectuat punerea în posesie pe raza localitatii Comanesti, Radulescu Constantin. Punerea în posesie s-a facut astfel:

 

Persoana fizica pusa în posesie HCJ Nr. si data. pv de punere în posesie Comisia locala Supraf.(ha) Observatii
Butaru Cornel C-tinButaru Cornel 7395/2004 7660/2004 Fara numar 30.04.2004 Comanesti 3.05 Modificari ale suprafeteiFara date B.I./împ.
Darie Simion 7395/20048476/2004 Fara numar 19.06.2004 Comanesti 5.00
Timis Maria 7395/20048476/2004 Fara numar 19.06.2004 Comanesti 4.50 Modificari si taieturi ale supraf., în preambul 3.0 ha
Darie Grigore 7395/20048476/2004 Fara numar 19.06.2004 Comanesti 5.00 Modificari ale suprafetei
Voican Vasile 7395/2004 7660/2004 2261 din 03.05.2004 Comanesti 4.40 Fara date B.I./împ.În preambul 5.0 ha
Bucalau Gh. Vasilica 7395/20047954/2004 450 din 02.10.2003 Comanesti 5.00 Fara date B.I./împ
Fodor Paraschiva 7395/2004 7660/2004 5079 din 29.12.2003 Comanesti 0.50
Banu Eleonora 7395/20048476/2004 Fara numar 30.04.2004 Comanesti 4.40
Taranu D. Gheorghe 7395/20047954/2004 135  din 02.10.2003 Comanesti 5.00 Nr. înregistr. modificat din 435 în 135
Radulescu Constantin 8444/2004 5 din 22.06.2004 Asau 0.35 Comisia locala nu are atributii aici
Total pus în posesie u.a. 1 37.2 Ridicare topometrica
Supraf. u.a. 1 cf. amenajam. 33.1 inclusiv OS Ciobanus Amenaj. silvic. Teren fara VF u.a. 1A, 1C1C2,1P au 6.7 ha

Datorita faptului ca au fost efectuate schimbari ale punerilor în posesie, fiind întocmite procese verbale în diverse variante, fara înregistrare si fara anularea celor precedente, suprafetele reale pusa în posesie sunt în prezent necunoscute, ca si identitatea unora dintre actualii detinatori. Fostul sef al O.S. Comanesti, Teodor Plumb, apare mentionat ca reprezentant al detinatorului legal al terenurilor ce se predau. Radulescu Constantin apare ca s-a pus singur în posesie pe raza administrativa a altei localitati. Precizam ca în mod legal punerea în posesie trebuia efectuata, asa cum s-a procedat în cazul celorlalte persoane, de catre comisia locala Comanesti. Apreciem ca în teren suprafata detinuta de Radulescu Constantin, suprafata împrejmuita deja, este mai mult decât dubla. De altfel, ridicarea în plan indica forma proprietatii ca cea a unui trapez ale carui dimensiuni conduc la marimea de cel putin 1,2 ha, fata de schita din procesul verbal de punere în posesie, de forma aproximativ a unui triunghi, ale carui dimensiuni conduc într-adevar spre valoarea de 0,35 ha.

 

  1. Cu privire la modul de gospodarire al padurilor private cu care persoanele fizice din localitatile de pe Valea Trotusului au fost împroprietarite prin invocarea prevederilor Legii nr. 400/2002

 

În perioada 18.05.2005 – 17.06.2005 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare Suceava a efectuat un control în padurile private din zona denumita Valea Muntelui, amplasata în bazinetul forestier al râului Trotus – pe raza localitatilor în care s-a facut împroprietarirea persoanelor fizice cu teren forestier prin preluarea listelor întocmite cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare. Între obiectivele controlului a fost si verificarea modulului în care se gospodaresc padurile proprietate privata din zona Valea Muntelui. Au fost constatate urmatoarele aspecte:

– exploatarea foarte intensiva a padurilor, legal si ilegal, de catre un grup relativ restrâns de oameni de afaceri locali. La preturi foarte mici, care coboara la cinci milioane de lei hectarul de padure ajunsa la vârsta exploatabilitatii, acesti investitori au devenit detinatori ai padurii sau masei lemnoase, utilizând o varietate de forme juridice care sa dea un aspect de legalitate tranzactiilor (contracte sau precontracte de vânzare-cumparare, împuterniciri totale de reprezentare, contracte de prestari de servicii fara clauze privind raspunderea pentru nerespectarea legilor silvice, etc.). Reconstituirea facila a dreptului de proprietate asupra unor suprafete pe care cetatenii respectivi nu le-au detinut a nascut în zona o adevarata industrie a procuratorilor de vânzari de padure. Ca exemple au fost prezentate:

  • contractul de vânzare-cumparare între A.F. Mitrofan I Ionel si Tronale Gheorghe pentru 6 ha padure cu 10 milioane lei/ha, anterior punerii în posesie, cu clauza ca plata se va face pe masura ce se vor derula procedurile de retrocedare; chitanta (în loc de orice act de vânzare-cumparare autentificat) prin care acelasi Mitrofan Ionel cumpara 4,00 ha padure cu numai 5 milioane lei/ha de la Hârjoaba Petru.
  • procura prin care S.C. Dunarea S.A. Bucuresti îl împuterniceste pe Trifonescu Vladimir Octavian sa cumpere padure în Moldova si un asemenea contract de vânzare-cumparare, respectiv pentru 4,0 ha de la Matei Dorel si Matei Rodica-Elena; padurea respectiva a fost exploatata de S.C. Libertas S.R.L. Brusturoasa.
  • notele de relatii prin care cetatenii Anitoaie D Catrina, Matei Zamfira si Anitoaie T Simion declara ca au împuternicit pe Atudorei Gheorghe sa exploateze o padure despre care nu stiu unde se afla. În schimb, padurea detinuta de Atudorei Gheorghe a fost exploatata în partizile 6375-6378 de catre S.C. Libertas;

– în etapa urmatoare s-au întocmit documentatiile legale pentru exploatarea padurii (studii sumare de amenajare, cote de taiere, puneri în valoare si autorizatii de exploatare) si s-au taiat suprafetele în cvasitotalitate, iar lemnul s-a introdus în circuitul economic. În lipsa unor controale de exploatare si a lipsei de interes pentru starea viitoare a padurii, pe cea mai mare parte din suprafata parchetelor lemnul de lucru de valoare mica a ramas raspândit, cu cioate înalte de pâna la un metru, necojite, cu resturi de exploatare nestrânse;

– controalele executate de I.T.R.S.C. Suceava au constatat în padurile particulare, pe cca 337 ha, taierea ilegala a 6188 mc (18,4 mc/ha), cu o valoare de 4800 milioane lei. Din volumul de 6188 mc, 4647 mc reprezinta taieri ilegale identificate în parchetele de exploatare.

Volumul si valoarea taierilor ilegale sunt mult mai mari, controalele I.T.R.S.C. Suceava acoperind decât circa 4 % din terenurile forestiere proprietate particulara cu care au fost împroprietariti locuitorii din Valea Trotusului. Materialul lemnos a gravitat exclusiv spre instalatiile de debitat material lemnos din zona;

– atât punerea în valoare a masei lemnoase de catre ocoalele silvice din zona pentru acesti proprietari, cât si utilizarea ciocanelor silvice în acest scop s-au efectuat în mai multe cazuri cu încalcarea prevederilor legale în vigoare si a prescriptiilor tehnice, prin alegerea pentru extragere numai a arborilor de dimensiuni mari, ignorarea la punerea în valoare a arborilor uscati sau a taierilor ilegale deja existente, neaplicarea ciocanului silvic cu amprenta circulara pe arborii declarati marcati, neinventarierea elementelor dendrometrice a arborilor din care s-a constituit partida, puneri în valoare de volume superioare celor alocate sau stabilite prin studiile sumare de amenajare;

– în putinele suprafete puse în posesie care nu au fost încredintate spre exploatare unuia sau altuia dintre exploatatorii majori locali padurea este afectata de taieri ilegale cu caracter de furt, posibilitatea asigurarii pazei de catre proprietari fiind considerata în zona o utopie;

– datorita unor puneri în posesie preferentiale, urmate de exploatarea padurii de pe suprafetele respective, unii dintre cetatenii cu terenuri forestiere validate au refuzat amplasamentele propuse, solicitând la rândul lor padure exploatabila si de consistenta plina. În aceste conditii, desi initial au fost puse în posesie si descarcate din gestiunea ocoalelor silvice, numeroase suprafete au ramas ale nimanui. Numai la nivelul Ocolului Silvic Ciobanus au fost identificate peste 700 ha fond forestier pierdute din evidente în acest mod, marea lor majoritate fiind, evident, puternic degradate.

– a fost constatata ineficienta sistemului de control a masei lemnoase instituit de cele doua ocoale silvice de stat (postul de control din imediata apropriere a sediului Ocolului Silvic Ciobanus si cel al Ocolului Silvic Comanesti, cu program permanent, asigurat de angajatii unei firme specializata în activitati de paza si de padurari, dotate cu  instalatii de filmat exterioare si cu registre de evidenta a traficului masei lemnoase. Astfel, desi cel de la O.S. Ciobanesti este situat la singura iesire dintr-un bazin forestier cu o lungime de peste 30 km, în care s-au constatat taieri ilegale pe sute de hectare, confiscarile realizate la acest post de control sunt mai mult decât modeste. Dealtfel, nici în perioada controlului carutele ce transportau masa lemnoasa nu erau verificate riguros.  Procesatorii de lemn din zona au profitat si prin alte metode de superficialitatea controlului efectuat în acel punct, S.C. MAL ML IMPEX S.R.L. Asau transportând din  partizile 111/1 si 111/2 un volum de 4460 mc rasinoase fata de 2240 mc prevazuti în actul de punere în valoare. De asemenea, în amonte de punctul de control sunt amplasate doua instalatii de debitat care sunt controlate superficial, acestea putând legaliza la transport parte din lemnul taiat ilegal. Similar, postul de control al Ocolului Silvic Comanesti controleaza circulatia materialului lemnos transportat dint-un un bazinet tot cu o singura iesire. Desi cea mai mare parte din padurile particulare validate la comuna Brusturoasa sunt amplasate de-a lungul drumului forestier Camenca iar mare parte din acestea au fost parcurse cu taieri ilegale, la acest post de control nu exista constatari în acest sens;

– controalele au inclus si 15 verificari ale societatilor economice care proceseaza sau comercializeaza materiale lemnos.

În afara unor nereguli în activitatea de prelucrare primara a lemnului,  în cazul S.C. MAL ML IMPEX S.R.L. Asau, mentionata în Nota pentru transportul din  partizile 111/1 si 111/2 (exploatate tot de acest agent economic) a unui volum de 4460 mc rasinoase fata de 2240 mc prevazuti în actul de punere în valoare, s-a mai constatat ca Gherasim Mihaela, contabila la societatea respectiva si fiica administratorului societatii comerciale, a cumparat de la 5 proprietari, prin contracte de vânzare-cumparare nelegalizate, suprafata de 24,6 ha cu 246 milioane lei, amplasate în UP II Ciobanus, ua 10F, 11D, 11E. Controalele de exploatare executate în cele doua partizi au relevat ca lucrarile s-au executat fara respectarea regulilor silvice în domeniu si ca s-au exploatat preponderent arborii de rasinoase cu dimensiuni mari, fiind lasati pe teren arborii de foioase sau cei de rasinoase subtiri. S-au taiat ilegal 772 arbori, cu un volum 1475 mc.

S.C. Libertas S.R.L. Brusturoasa a achizitionat de la proprietari (adeseori prin prin S.C. Dunarea S.A., societate care s-a ocupat cu intermedierea vânzarilor de padure) masa lemnoasa aferenta mai multor partizi, dintre care au fost verificate partizile 8036 (1034 mc), 8136 (915 mc), 9 (1880 mc), 6 (422 mc) si 7 (385 mc). Autorizatiile de exploatare au fost emise pentru firma S.C. Libertas S.R.L., care a predat suprafata proprietarilor la terminarea lucrarilor, întocmind procese verbale care arata ca nu s-au produs taieri ilegale. Desi taieri au fost constatate în partida 9 (19 arbori, 43,592 mc, 90,9 milioane lei), ele nu au putut fi imputate firmei ci s-a întocmit plângere penala împotriva proprietarului.

S.C. NIN FOREXIM S.R.L. Focsani a cumparat prin intermediul angajatei sale, Catrintasu Ramona-Mihaela, 19,7 ha cu suma de 1540 milioane lei. În aceste suprafete a solicitat, în baza unor studii sumare de amenajare, constituirea a mai multe partizi, din care s-au controlat partizile 12, 13 si 18. în aceste partizi s-a constatat nerespectarea regulilor de exploatare, aplicându-se amenzi în valoare de 41,2 milioane lei. De asemenea, în partizile verificate s-a constatat taierea ilegala a  1093 de arbori, cu un volum de 1837 mc. Pentru aceste fapte s-au întocmit doua procese verbale de constatarea infractiunii. Analizând activitatea de evidenta a depozitelor de masa lemnoasa ale firmei s-a constatat ca aceasta a expediat un volum cu peste 2000 mc mai mare decât cel provenit din exploatarea partizilor proprii. Firma a prezentat documente din care reiese ca ar fi cumparat lemn de la societati din judetul Vrancea. Deoarece este foarte putin plauzibil ca lemnul respectiv sa fi fost transportat din Vrancea în zona Valea Muntelui si vândut apoi de aici, au fost solicitate I.T.R.S.V. Focsani si politia pentru verificarea activitatii celor doua firme din Vrancea si situatia autovehiculelor cu care s-au facut transporturile. Cercetarile sunt îngreunate de firmele respective prin tergiversarea prezentarii documentelor de însotire în original.

– Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare Suceava a constatat ca cea mai mare parte a taierilor ilegale au fost facute dupa autorizarea corecta a partizilor, ca urmare a întocmirii unor studii de amenajare atent verificate si a alocarii de cota de taiere în limitele stabilite, agentii economici forestieri din zona urmarind în primul rând începerea legala a exploatarii, “intrarea în padure”. În continuare acestia au profitat de faptul ca pot achizitiona cantitati nelimitate de documente de însotire si ca nu exista un control coerent al descarcarii partizilor,  legalizând darea în circuitul economic a unor cantitati imense de masa lemnoasa taiata ilegal. Deoarece fenomenul se poate extinde si în alte zone cu suprafete mari de paduri proprietate particulara iar controalele de circulatia materialului lemnos si la instalatiile de debitat nu au eficienta necesara pentru acest gen de evaziune economica, nota de control a I.T.R.S.V. Suceava a propus reintroducerea unui sistem coerent de analiza si control a eliberarii documentelor de însotire a masei lemnoase catre agentii economici, care sa permita un control riguros al modului de folosire a acestora.

 

  1. Concluzii

 

Dupa data de 18.07.2002, când reprezentantii comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din localitatile Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca din Valea Trotusului, judetul Bacau si ai comisiei judetene au avut o întâlnire la sediul Primariei Agas, la scurt timp dupa publicarea Legii nr. 400/2002 privind aprobarea O.U.G. nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000, s-a trecut în mod accelerat la reconstituirea si validarea de terenuri forestiere pe baza listelor definitive de împroprietarire întocmite de comitetele locale de aplicare a reformei agrare din anul 1945, liste ramase nedefinitive.

În prezent, în localitatile de pe Valea Trotusului a fost astfel validata o  suprafata totala de  12787 ha padure, cu amplasament de asemenea validat prin hotarâri ale comisiei judetene de 11472 ha (inclusiv prin hotarâri de schimbare a amplasamentului stabilit si propus spre validare de catre comisiile locale). Din aceasta suprafata astfel amplasata locuitorii Vaii Trotusului au fost împroprietariti cu suprafata totala de 8814 ha.

Temeiul legal invocat, atât de secretarul Prefecturii judetului Bacau, Hura Gheorghe, cât si de consilierul juridic al D.S. Bacau, Ardei Gheorghe, a fost corelarea prevederilor art. 18 din Legea nr. 400/17.06.2002, referitor la modificarea art. 291 din Legea nr. 1/2000, cu cele ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. Deoarece Legea nr. 400/2002, punctul 3, prin care se completeaza art. 6 din O.U.G. nr. 102/2001 a stabilit ca la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere este admisa numai proba cu înscrisuri, cei doi juristi au apreciat ca listele definitive de împroprietarire întocmite de comitetele comunale de aplicare a reformei agrare ar constitui astfel de înscrisuri cu data certa. Privind necesitatea dovedirii vechiului amplasament al terenurilor stabilita de prevederile art. 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002, interpretarile nu au consemnat o pozitie clara, dar din modul de lucru al comisiilor locale si a comisiei judetene reiese faptul  ca s-au raportat în primul rând la denumirea mosiei sau a partii din mosie care urma a se expropria, înscrisa în listele definitive de împroprietarire si procesele verbale de expropriere ale comitetelor comunale, desi aceste documente  nu au fost definitivate la nivelul plasei Moinesti, asa cum impunea Regulamentul de aplicare al Legii nr. 187/1945).

Pentru a justifica solicitarea unor trupuri de padure matura având doar un amplasament global precizat de Legea nr. 59/01.03.1948 pentru schimbarea si completarea islazurilor comunale si pentru împroprietarirea locuitorilor unor comune din Valea Trotusului, prin defrisarea unor paduri din marile proprietati, au fost invocate în punctul de vedere al secretarului prefecturii, în mod  trunchiat, prevederile acestui act normativ. Domnul Hura Gheorghe a interpretat ca prin prevederile art. 9 din Legea nr. 59/1948, care a stabilit ca procedura împroprietaririi si plata loturilor urma sa se faca potrivit celei stabilite de Legea nr. 187/1945, s-ar fi recunoscut competenta comitetelor comunale de a initia împroprietarirea cu suprafetele defrisate prin efectul Legii nr. 59/1948 ca o aplicare a Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare.

O interpretare în sprijinul corelarii sustinute de cei doi juristi au exprimat-o fostii sefi al O.S. Agas si O.S. Comanesti, precum si delegatii directiei silvice în comisia tehnica de pe lânga comisia judeteana, care au mai argumentat ca la aplicarea reformei agrare din anul 1945 s-ar fi procedat la o corelare a prevederilor art. 3 din Legea nr. 187/1945 cu cele ale art. 3, lit. c din regulamentul de aplicare, ceea ce ar fi permis exproprierea totala a terenurilor, inclusiv a padurilor si viilor. De asemenea, au mai motivat ca listele definitive de împroprietarire în sine, întocmite de comitetele comunale de aplicare a reformei agrare, ar constitui înscrisuri cu data certa, chiar daca nu au ramas definitive.

Privind vechiul amplasament, acestia considera acoperitoare declaratiile din cererile cetatenilor si denumirile trupurilor de padure care ar fi fost expropriate (desi nu cunosc daca exproprierile au fost efective) si justifica schimbarile dese de amplasament (deci anularea ipoteticei îndepliniri a conditiei referitoare la vechiul amplasament) prin dorinta de a nu fragmenta suprafata care a ramas în administrarea ocoalelor silvice de stat.

Între cei care nu si-au exprimat pozitia în notele de relatii solicitate este si ing. Ghelasa Viorel, fost director al D.S. Bacau si  fost secretar de stat în autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, în acelasi timp persoana care a semnat, alaturi de seful fondului forestier, raportul cu nr. 9167/05.12.2000 adresat Regiei Nationale a Padurilor, Directia Fond Forestier, în care a sesizat incorectitudinea reconstituirii dreptului de proprietate cu terenuri forestiere prin preluarea listelor întocmite la aplicarea Legii nr. 187/1945.

Analizând continutul actelor normative invocate si fondul de arhiva referitor la aplicarea Legii nr. 187/1945 si ale Legii nr. 59/1948, comisia de control a ajuns la concluzia ca interpretarile care s-au constituit în baza juridica pentru împroprietarirea cu terenuri forestiere a persoanelor fizice din cele 5 localitati au fost tendentioase. Dimpotriva, atât din continutul actelor normative referitoare la retrocedarea terenurilor forestiere si din cel al regulamentelor privind procedurile legale admise, reiese fara echivoc ca nu este admisibila corelarea prevederilor Legii nr. 187/1945 cu prevederile Legii nr. 59/1948 în vederea aplicarii în corelare a art. 291 cu art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

Toate documentele de arhiva consultate demonstreaza ca în localitatile de pe Valea Trotusului, cu exceptia comunei Magiresti (unde, în urma exproprierii a 319 ha, au fost împroprietarite 487 persoane cu o medie de 0,31 ha teren agricol pe un împroprietari) reforma agrara nu a fost aplicata, ca nu au fost finalizate exproprierile propuse de comitetele locale de aplicare a reformei agrare din anul 1945, ca în cazul ocupatiilor de fond forestier autoritatile statului au intervenit pentru restabilirea legalitatii si pentru respectarea regimului silvic si au fost admise contestatiile proprietarilor în cazul asimilarii fortate de catre comitetele comunale a padurii cu terenurile agricole. Tot din documentele de arhiva rezulta ca la aplicarea Legii nr. 59/1948 doar procedura împroprietaririi si plata loturilor provenite din defrisarea padurilor marilor proprietari urma sa se faca potrivit celei stabilite de Legea nr. 187/1945, dar nicidecum prin aceasta ar fi fost recunoscuta initiativa de împroprietarire a comitetelor comunale, de altfel nefiind întocmita nici o lista de împroprietarire la aplicarea Legii nr. 59/1948.

În ceea ce priveste procedura stabilita de lege în cazul art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, regulamentele de aplicare au stabilit ca persoanele fizice aflate în situatia precizata de acest articol se înscriu în anexa nr. 49 la Regulament, care face parte din grupul anexelor referitoare doar la terenurile agricole. Conform formularului anexei nr. 49, nu poate fi reconstituita decât marimea suprafetei de teren agricol, nicidecum locatia acestora. Nicaieri în cuprinsul capitolului III – Retrocedarea terenurilor forestiere din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 nu se face referire la prevederile art. 36; de asemenea, nicaieri în regulament nu se face referire la prevederile Legii nr. 59/1948

Nu exista nici un temei legal pentru întocmirea anexa nr. 53  prin preluarea ca autori a persoanelor înscrise în tablourile  de împroprietarire întocmite în baza prevederilor Legii nr. 187/1945. Anexa nr. 53 a fost stabilita de art. 61 si 63 din Regulament corespunzator prevederilor art. 24 din Legea nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si trebuie sa cuprinda numai persoanele fizice deposedate de terenuri forestiere, care au formulat cerere de reconstituire pe vechile amplasamente. Cu toate acestea, pentru a se da o aparenta nota de legalitate reluarii listelor împroprietaritilor  cu teren agricol întocmite la aplicarea reformei agrare din anul 1945, fara ca acestia sa depuna la dosar înscrisuri de proprietate, comisiile locale au întocmit în totalitate (iar comisia judeteana le-a validat) anexe 53 în care au omis intentionat din titulatura acestora tocmai referirea la baza legala si anume „conform art. 24 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare”.

Referitor la modul de reconstituire si validare a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor adoptat de comisiile locale ale localitatilor din Valea Trotusului si Comisia judeteana Bacau pentru persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, procedeul folosit de catre comisiile locale a fost acela de a se crea aparenta legalitatii privind continutul dosarelor individuale. Aceste dosare sunt pastrate la sediul prefecturii judetului Bacau, în loc de sediul comisiilor locale (primarii).

Au fost identificate numeroase nereguli referitoare la modul de solicitare a terenurilor forestiere, la vocatia succesorala a solicitantilor, la stabilirea identitatii autorilor, existând dubii chiar privind autenticitatea semnaturilor din cereri, declaratii sau procesele verbale de punere în posesie.

Fiecare comisie locala a pregatit cereri tip, prin care solicitantii au revendicat fie expres teren forestier (Agas, Comanesti, Palanca), fie teren fara precizarea categoriei de folosinta. Dosarele comisiilor locale Agas, Comanesti si Palanca contin declaratii privind asa zisul amplasament (vecinatati), unele fiind autentificate de secretarul primariei (Agas) sau chiar de catre un notar public (Palanca).

În locul actelor de proprietate prevazute de art. 6 din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificat prin dispozitiile art.. I, punct 3 din Legea nr. 400/2002 si de art. 10, alin (2) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001, toate primariile au emis adeverinte în care au fost preluate, pentru fiecare pozitie din listele definitive ale împroprietaritilor ramase nedefinitive, consemnarile comitetelor locale de aplicare a reformei agrare din anul 1945. Marimea loturilor este cea maxima avuta în vedere de Legea nr. 187/1945, deci fara respectarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, marimea concreta a loturilor de împroprietarit, inclusiv a fânetelor si islazurilor, urma a se determina în raport cu rezerva de pamânt existenta în raza plasei, marimea de 5 ha fiind de fapt un plafon maxim (art. 15), iar masurarea loturilor trebuia certificata de catre organele Ministerului Agriculturii si Domeniilor. De altfel, loturile de teren agricol definitivate la nivelul plaselor judetului Bacau, conform documentelor de arhiva, au atins suprafata maxima de 1,2 ha, iar în singura comuna din plasa Moinesti în care s-a aplicat reforma agrara suprafata medie a loturilor agricole a fost de 0,63 ha.

Consemnarile adeverintelor privind marimea suprafetelor de teren agricol (cu exceptia celor emise de primaria Brusturoasa, unde a fost mentionata fals folosinta forestiera) au fost trecute direct în anexa nr. 53 prevazuta de Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001. Deoarece aceasta anexa a fost prevazuta numai pentru teren forestier, toate cele 5 comisii locale au omis intentionat din titulatura acestora tocmai referirea la baza legala (art. 24 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare).

Adeverintele din dosarele individuale de la comisia locala a comunei Agas apar ca fiind emise de consiliul local, structura fara atributii legale în acest sens.

Dosarele individuale de la comisia locala a comunei Brusturoasa contin adeverinte în doua variante, în ultima fiind adaugate la suprafetele de pasuni si celelalte categorii de terenuri agricole, evident fiind emise dupa întâlnirea de la Primaria Agas.

Începând cu anul 2001 comisia judeteana nu a mai tinut cont de obiectiile privind legalitatea reconstituirii drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere prin preluarea listelor nedefinitive ale reformei agrare din anul 1945 cât si privind relevanta Legii nr. 59/1948. De asemenea, nu a tinut cont de obligativitatea întocmirii anexei nr. 49 prevazuta de regulamentele de aplicare a Legii nr. 1/2000 si de faptul ca suprafetele cu teren agricol provenite din padurile defrisate la aplicarea Legii nr. 59/1948 si destinate împroprietaririi locuitorilor din Valea Trotusului sunt incluse în prezent în pasunile primariilor, primarii care nici nu au predat statului suprafetele stabilite de lege ca schimb. Dimpotriva, a validat toate anexele 53 care au preluat listele nominale si a emis hotarâri de stabilire a amplasamentelor, procedura neprevazuta de legile fondului funciar sau de regulamentele de aplicare a acestora.

Mai mult, comisia judeteana a emis hotarâri de schimbare a amplasamentelor, contrazicându-si hotarârile initiale privind asa zisa reconstituire a amplasamentelor. Toate aceste schimbari au fost orientate spre amplasamente cu acces de-a lungul drumurilor auto forestiere si în trupuri de padure matura, cu arborete valoroase. În categoria terenurilor forestiere refuzate se înscriu în primul rând ocupatiile în litigiu (asa zisele „M”-uri), care dupa ce au fost exploatate abuziv au fost parasite, precum si suprafetele transmise comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 dar nepuse în posesie, a caror vegetatia forestiera a fost taiata ilegal. Urmeaza terenurile forestiere neatractive sub aspectul exploatarii lemnului (plantatii, arborete tinere, arborete bracuite etc.) sau mai greu accesibile. Chiar si în aceste conditii de selectie au ramas sute de hectare de terenuri forestiere nepuse în posesie, generate de nemultumirile cetatenilor fata de favorizarea unor persoane de catre comisiile locale.

În punerea în posesie au mai aparut si alte nereguli: mai multe puneri în posesie pentru acelasi proprietar; o parte a proceselor verbale de punere în posesie au fost întocmite de comisiile locale fara stirea reprezentantilor structurilor silvice de administrare; o parte a proceselor verbale nu au fost nici macar transmise ocoalelor silvice, dupa care cetatenii au solicitat imediat marcarea arborilor; taierea de arbori fara marcare; încalcari ale limitei fondului forestier proprietate publica de stat, dar si netrasarea unor limite între fondul forestier ramas în administrarea fostului ocol de stat Agas si proprietatile private etc.

Ca urmare, în prezent padurile administrate de Directia Silvica Bacau în aceasta zona sunt în mare parte arborete tinere, de clasa de productie inferioara celor cedate sau de consistenta redusa, constituite în portiuni de padure fragmentate sau chiar izolate între proprietatile particulare, în unele  situatii greu accesibile. Situatia creata nu numai ca afecteaza fondul de productie si genereaza o serie de cheltuieli ale directiei silvice, dar vor apare probleme deosebite în aplicarea noii legi a fondului funciar pentru adevaratii proprietari ai acestor terenuri, persoane fizice sau juridice.

Un exemplu privind împroprietarirea abuziva si cu favorizarea unor persoane îl constituie punerea în posesie în suprafata de lânga sediul Ocolului Silvic Ciobanus (U.P. II Ciobanusu Inferior, u.a. 1) prin care o serie de persoane, între care si fostul primar al comunei Asau si fost presedinte al comisiei locale, au intrat în posesia unor terenuri intravilane din lunca pârâului Ciobanus, lânga un drum auto, pretabile pentru schimbarea categoriei de folosinta în teren pentru constructii. O parte a proceselor verbale de punere în posesie nu au numar de înregistrare, iar suprafata totala din acestea depaseste suprafata subparcelei cu 9,1 ha, situatie din care reiese ca o parte a proprietarilor au fost înlocuiti fara anularea explicita a punerilor în posesie. Suprafata detinuta de fostul primar este cel putin dubla decât cea consemnata de înscrisuri, iar punerea sa în posesie s-a facut de catre comisia locala Asau, al carei presedinte era, pe raza administrativa a altei localitati (Comanesti).

Controlul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Suceava a surprins numeroase nereguli privind modul de gospodarire al padurilor private cu care persoanele fizice din localitatile de pe Valea Trotusului au fost împroprietarite: taierea ilegala, numai pe suprafata de 337 ha, a unui volum de 6188 mc; circuitul civil foarte intens al terenurilor forestiere sau a masei lemnoase pe picior, la preturi derizorii si cu utilizarea unei varietati de forme juridice care sa dea un aspect de legalitate tranzactiilor (activitate foarte intensa a procuratorilor de vânzari de padure, contracte sau precontracte de vânzare-cumparare, împuterniciri totale de reprezentare, contracte de prestari de servicii fara clauze privind raspunderea pentru nerespectarea legilor silvice, etc.); declaratiile unor cetateni ca au împuternicit exploatarea padurii cu care au fost împroprietariti dar nu cunosc unde sunt proprietari; pe cea mai mare parte din suprafata parchetelor lemnul de lucru de valoare mica a ramas raspândit, cu cioate înalte de pâna la un metru, necojite, cu resturi de exploatare nestrânse; atât punerea în valoare a masei lemnoase de catre ocoalele silvice din zona pentru acesti proprietari, cât si utilizarea ciocanelor silvice în acest scop s-au efectuat în mai multe cazuri cu încalcarea prevederilor legale în vigoare si a prescriptiilor tehnice; cantitati duble de material lemnos transportate de firmele de exploatare la gaterele proprii fata de prevederile actelor de punere în valoare etc. Un aspect distinct constatat de I.T.R.S.C. Suceava este lipsa de eficienta a sistemului de control a eliberarii documentelor de însotire a transportului materialului lemnos,  aceste documente cu regim special putând fi foarte usor procurate în prezent, deoarece distribuirea acestora se face, potrivit Normelor aprobate prin H.G. nr. 427/2004, direct de catre sucursalele Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” S.A. Acest aspect a mai fost constatat, de altfel, si în controalele efectuate de catre consilierii din cadrul fostei Directii de Inspectii din cadrul ministerului.

 

  1. . Masuri propuse

 

10.1 Nota sa fie transmisa Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie în vederea efectuarii unor cercetari specifice pentru a se stabili daca aspectele referitoare la modul de reconstituire si validare cu terenuri forestiere în localitatile Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca din judetul Bacau, cu invocarea corelarii prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu completarile si modificarile ulterioare cu prevederile art 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002, pot fi apreciate ca infractiuni.

10.2. Nota sa fie transmisa Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva pentru:

– luarea unor masuri urgente de sistare a punerii la dispozitia comisiilor locale si a punerilor în posesie a terenurilor forestiere proprietate publica a statului care au fost reconstituite prin preluarea consemnarilor pentru persoanele înscrise în tablourile  de împroprietarire întocmite de comitetele locale în baza prevederilor Legii nr. 187/1945;

– luarea unor masuri administrative, daca acestea se impun, fata de personalul din cadrul ocoalelor silvice Ciobanus (Agas) si Comanesti si D.S. Bacau, responsabil pentru aplicarea nejustificata a Legii nr. 1/2000 în situatiile mentionate la punctele 2, 5 f, 6 si 7 din prezenta Nota, precum si pentru neregulile constatate de controlul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare Suceava;

– sistarea serviciului public de marcare si evaluare a arborilor destinati taierii asigurat în regim de prestatie de catre Ocolul Silvic Ciobanus si Ocolul Silvic Comanesti din cadrul D.S. Bacau pentru persoanele fizice detinatoare de teren forestier dobândit prin aplicarea nejustificata a Legii nr. 1/2000, în situatiile care au facut obiectul controlului ;

– comunicarea catre Directia Generala pentru Controlul Aplicarii Regimului Silvic si Control Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a modului de îndeplinire a masurilor adoptate.

10.3. Nota sa fie transmisa Directiei Juridice si Contencios pentru luarea urmatoarelor masuri:

– actionarea în judecata a comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor ale localitatilor Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca din judetul Bacau precum si a Comisiei Judetene Bacau pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, pentru emiterea unor hotarâri de validare si amplasament, eliberarea unor titluri de proprietate si punerea în posesie fara temei legal a unor terenuri forestiere în conditiile expuse în prezenta Nota;

– notificarea  Comisiei Judetene Bacau pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor în vederea sistarii validarii, punerii în posesie si emiterii de titluri de proprietate cu terenuri forestiere prin invocarea corelarii prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 cu completarile si modificarile ulterioare cu prevederile art 291, alin (1) din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 400/2002.

10.4. Nota sa fie transmisa Directiei Politici, Strategii si Reglementari Forestiere pentru luarea unei initiative legislative de modificare a sistemului de distribuire a formularelor documentelor de însotire a transportului materialului lemnos, prin modificarea corespunzatoare a  Normelor aprobate prin H.G. nr. 427/2004 cu completarile ulterioare.

10.5. Nota sa fie transmisa Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare Suceava pentru sistarea aprobarilor studiilor sumare de amenajare si a actelor de punere în valoare a masei lemnoase din terenuri forestiere puse în posesie fara temei legal în conditiile expuse în prezenta Nota.

Consilieri, Vasile MIRCEA                              Gheorghe RIDICHIE 

Delegat Regia Nationala a Padurilor – Romsilva Mihail SINGUREANU

18.07.2005 Consilier Gasparel Mihai

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *