„Evenimentele de la Kiev sunt considerate de Moscova un atentat la suveranitatea Ucrainei“

Interviu cu jurnalista Felicia Nichita – Toma (Ziarul ”Zorile Bucovinei”, Cernauti, Ucraina), realizat de Lucretia Berzintu -AJRP

”Manifestantii sunt numiti „teroristi si extremisti”, vinovati de actuala criza politica, Moscova adresându-se catre tarile UE si SUA sa nu se amestece în chestiunile Ucrainei.”

Protestele în masa din Ucraina nu au trecut neobservate în Europa si lumea întreaga. Populatia din Ucraina îsi exprima cetatenia lor în strada, pentru schimbare, pentru un viitor mai bun, proeuropean – fara sa tina cont de vreme, temperaturile fiind si de minus 20 de grade Celsius. Oamenii condamna actuala guvernare care, prin actiunile lor si atitudinea lor iresponsabila si cinica fata de cetatenii sai, a condus tara la prezenta confruntare, mentioneaza ”Pravda Ucraineana”. Multi jurnalisti de la teleradiodifuziunile si ziarele de stat se concediaza din motive ideologice.

Pentru o informare corecta a românilor de pretutindeni despre situatia actuala din Ucraina am contactat-o pe jurnalista Felicia Nichita – Toma din Bucovina de Nord (Secretar general de redactie la ziarul ”Zorile Bucovinei”) pentru a-i solicita un interviu. A acceptat sa raspunda întrebarilor cu promptitudine si amabilitate, dupa cum urmeaza:

– Lucretia Berzintu: – Când au început manifestatiile în Ucraina si care a fost scânteia care a aprins spiritele populatiei revolutionare?

Felicia Nichita – Toma– Protestele în Ucraina au început la sfârsitul lunii noiembrie precedent, când Ianukovyci n-a semnat la summit-ul din Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana. Însa violentele din centrul Kievului au început duminica, 19 ianuarie, dupa amiaza, dupa adoptarea, la 16 ianuarie, de catre Rada Suprema a Ucrainei si semnarea în ajun de catre presedintele V. Ianukovyci a peste zece legi scandaloase ce instaureaza dictatura si limiteaza drepturile omului si libertatea cuvântului.

Lucretia Berzintu– Cine sunt “EuroMaidanii” si cine i-a numit astfel?

Felicia Nichita – Toma– Persoane din întreaga Ucraina, care protesteaza împotriva regimului lui Ianukovyci si acestor legi anticonstitutionale ce au fost adoptate cu încalcarea legislatiei în vigoare. „EuroMaidanii” i-a numit poporul, deoarece centrul protestelor e pe Maidanul din Kyiv (Piata Principala) si toti sunt proeuropeni.

Lucretia Berzintu– Care sunt cerintele manifestantilor?

Felicia Nichita – Toma– Anularea respectivelor legi, pedepsirea vinovatilor pentru violentele din centrul Kievului, demisionarea lui Ianukovyci si guvernului lui Azarov, eliberarea tuturor detinutilor politici, alegeri prezidentiale si parlamentare anticipate.

Lucretia Berzintu– Au loc tratative între opozitie si guvern, presedintele Ianucovyci?

Felicia Nichita – Toma– Pâna în prezent au avut loc trei asemenea runde de tratative, însa pâna ce puterea n-a îndeplinit nici una din ele.

– Cum au actionat fortele speciale pentru a calma situatia?

– Fortele de ordine au reactionat prin violente ce au exalat confruntarile.

– Care este situatia în prezent?

– Situatia e tensionata, însa relativ pasnica. Deoarece ambele tabere se abtin de la confruntare, asteptând, se pare, ziua de marti, 28 ianuarie, când urmeaza sa aiba loc sesiunea extraordinara a Radei Supreme a Ucrainei si Ianukovyci promite sa faca unele schimbari si cedari, cu toate ca protestatarii nu cred în promisiunile presedintelui, deoarece tot timpul i-a mintit.

– Care sunt sustinatorii actualei conduceri a Ucrainei? Exista si sustineri externe?

– Cei din regiunile estice ale Ucrainei – Donetk, Lugansk, Harkiv, Dnipropetrovsk Odessa, Herson si Republica Autonoma Crimeea, însa si aici opozantii proeuropeni au sustinatori. Daca vorbim de sustinatori externi, unicul e Rusia.

– Vineri seara a sosit comisarul european pentru extinderea si politica de vecinatate, Stefan Fule, în calitate de reprezentant special al UE care s-a întâlnit cu presedintele Ucrainei, Ianukovyci, si cu lideri ai opozitiei. Care sunt concluziile discutiilor?

– Sa înceteze violentele, iar conflictul sa fie rezolvat doar pe cale pasnica, puterea urmând sa întreprinda pasi concreti pentru ameliorarea pasnica a situatiei critice din tara.

– Media din Ucraina este libera? În ce masura populatia este bine informata?

– În mare majoritate e libera, însa exista ziare si audiovizual finantat de stat ce nu descriu obiectiv evenimentele. Dar oricum, populatia e informata la nivel.

– În ziarul “Zorile Bucovinei” am citit despre ororile de neimaginat care se fac împotriva manifestantilor de catre institutii ale statului. Câte victime sunt pâna în prezent? Sunt victime si printre români?

– Pâna în prezent sunt cinci victime din partea manifestantilor si un politist din paza de stat, care nu avea nimic cu evenimentele tragice din centrul Kyivului, dar a decedat în consecinta unei lovituri mortale de cutit, când iesea de la serviciu. Însa numarul victimelor poate spori, fiindca multi manifestanti sunt dati disparuti fara urme si nimeni nu stie de soarta lor.

Români sunt foarte putini pe EuroMaidan, deci, si victime nu sunt printre ei.

– În ce situatie se afla românii din Ucraina si în ce masura ar putea sa-i ajute România în acest context al “EuroMaidanului”?

– România ar putea sa-i sustina moral si prin adresarea catre Consiliul Europei de a bloca conturile bancare din strainatate si de a introduce sanctiuni fata de cei de la conducere si vinovatilor de violentele din Kyiv.

– Care sunt solutiile pentru rezolvarea situatiei? Ce spun observatorii internationali?

-Solutiile ramân aceleasi – demisionarea actualei conduceri a Ucrainei, alegerile anticipate a presedintelui si parlamentului, anularea legilor drastice ce introduc si intensifica sanctiuni împotriva manifestantilor, interzic deplasarea în grup nu mai mult de cinci automobile, nu permit informarea populatiei despre viata privata a celor din esaloanele de vârf ale puterii, ale procurorilor si judecatorilor, ci prevad pentru toate acestea pedepse cu închisoarea.

– A aparut, mai nou, Consiliul Poporului. Care este scopul acestuia?

– Luarea puterii în mâinile poporului, limitarea functiilor administratiei presedintelui, a celor regionale si raionale de stat ce în prezent sunt principalele organe ale puterii, pe când Rada Suprema si consiliile locale sunt doar organe reprezentative ce îndeplinesc împuterniciri delegate de administratii.

– Cum vad, oamenii simpli, iesirea din aceasta criza politica?

– În demisionarea puterii, alegeri anticipate, în acest an, semnarea Acordului de Asociere cu UE.

– Manifestantii se asteapta la vreun ajutor din partea organizatiilor internationale, UE, SUA, s.a.?

– Protestatarii au nevoie de sprijin moral.

– Care este pozitia Rusiei în prezent?

– Doar Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, si-a expus parerea oficiala – evenimentele din Kiev sunt considerate atentat la suveranitatea Ucrainei, manifestantii sunt numiti „teroristi si extremisti”, vinovati de actuala criza politica, Moscova adresându-se catre tarile UE si SUA sa nu se amestece în chestiunile Ucrainei.

Daca cititorii doresc mai multa informatie sunt invitati sa consulte site zorilebucovinei.com

Interviu realizat de Lucretia Berzintu -Asociatia Jurnalistilor Romani de Pretutindeni