Cum sunt relatiile armenilor cu românii si ce contributii au adus tarii în ultimile secole. Ce spune expertul Arsen Arzumanyan, care s-a îndragostit de România



Arsen Arzumanyan (27 de ani) este doctor al Universitatii din Bucuresti, pasionat de istoria armenilor din România si din spatiul est european. A venit la Bacau, în cadrul unei scoli de vara, organizata de Uniunea Armenilor din Bacau. În afara de dialectele limbii armene cunoaste bine limbile româna, engleza, rusa si araba si este îndragostit de viata din România. Crede ca românii seamana mai mult cu armenii, decât cu locuitorii din vestul Europei.La UAR Bacau

 

Expertul dr. Arsen Arzumanyan a ales sa studieze România în cadrul unui program al Guvernului Armeniei. Vorbeste si scrie excelent în limba limba româna. Apreciaza modul în care sunt respectate drepturile minoritatilor în România si îsi doreste sa contribuie la întarirea comunitatilor armene din tara si la pastrarea identitatii lor etnice.

uar bacau scoala de vara

A venit la Bacau,  în perioada de 25-27 iulie, în cadrul unei scoli de vara organizata de Uniunea Armenilor din România, Filiala Bacau si Colegiul National “Gheorghe Vranceanu” din localitate.  Expertul armean a urmat în perioada anii 2005-2011 cursurile Facultatii de Relatii Internationale din Universitatea de Stat din Erevan, unde a obtinut licenta si apoi masteratul. Dupa un an pregatitor de limba româna la Universitatea din Bucuresti, a început doctoratul si a sustinut teza de doctorat în decembrie 2015, cu titlul “Comunitatea armeana din România: prezervarea mostenirii unei minoritati nationale” (originalul în limba engleza: The Armenian Community in Romania: Preserving the Heritage of a National Minority). Între anii 2010-2011, Arsen a fost expert în Departamentul Relatiilor Externe al aparatului Guvernului Republicii Armenia. În 2013 a fost consilier personal al ministrului Economiei al României. Din 2014, el lucreaza la Uniunea Armenilor din România, fiind corespondent de presa si coordonator  pe relatia UAR cu institutii din Armenia si Diaspora armeana. În afara de doua dialecte ale limbii sale materne (occidentala si orientala), el vorbeste limbile româna, engleza, rusa si araba.

M.M.  Ai studiat istoria comunitatii armene din România. Care este evolutia relatiilor româno – armene pe pamânt românesc?

 

Arsen Arzumanyan: Primii armeni au venit în România în secolele XI-XII prin Crimea, dupa caderea capitalei Armeniei, Ani, în anul 1045. De fapt, mai sunt atestari despre unele grupuri de armeni care existasera pe pamântul românesc si înainte. Orasele Botosani, Suceava, Iasi si alte localitati mai mici din jurul lor au devenit centrele armenilor. Începând de secolele medievale, armenii au fost activ integrati în mai multe activitati în regiunile istorice ale României: Transilvania, Moldova, Valahia (Tara Româneasca) si Dobrogea. Asadar, cele mai vechi surse solide de informatie despre activitatile comunitatilor armene apar începând din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Faptul ca biserica armeana din Botosani este din anul 1350, iar cea din Iasi din 1395, sunt cele mai stralucite dovezi ale existentei comunitatilor armene pe pamântul românesc. Iar relatiile între cele doua popoare, armean si român, au fost foarte bune si atunci când la Botosani sau Suceava existau doi conducatori ai urbei, armeanul pentru armeni si românul pentru români, si acum, când numarul armenilor a scazut foarte mult în România. Numai în Suceava s-au pastrat doua biserici si doua manastiri (Zamca si Hagigadar) armenesti din secolele XVI-XVII. Armenii au avut o istorie glorioasa si în alte orase ale Moldovei, precum Bacau, Roman, Focsani, Galati, etc. Nu mai vorbim despre armenii din Transilvania care au construit doua orase în secolul al XVIII-lea, Gherla, fostul Armenopolis, si Dumbraveni, fostul Elizabethopolis, de asemenea fiind prezenti si în Gheorgheni, Frumoasa, Baia Mare, Târgu Mures, etc. În Muntenia, armenii s-a stabilit în general în Bucuresti si Pitesti, iar în Dobrogea, armenii au fost concentrati în Constanta si Tulcea. Numarul armenilor din Constanta (si celor din Bucuresti) a crescut brusc dupa Genocidul armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923 când aici au ajuns câteva mii de armeni, desi mare parte din ei au plecat spre Occident. Astazi, cei mai multi armeni sunt în Bucuresti, iar apoi în Constanta.

Din pacate, generatiile noi din ambele tari nu prea stiu multe lucruri, unii despre altii, cât si despre uriasa mostenire a comunitatii armene din România. Vom face tot posibilul, ca în ambele tari sa se stie mult mai multe lucruri atât despre literatura, arta, obiective turistice, etc. ale Armeniei si României, cât si despre comunitatea armeana din România si istoria ei glorioasa.

 

M.M. Cum apreciezi respectarea drepturilor omului în România?

 

Arsen Arzumanyan Guvernul României are o contributie uriasa în dezvoltarea minoritatilor nationale care se bucura de drepturi considerabile consfintite prin Constitutie. În particular, România sprijina cele 19 organizatii ale minoritatilor nationale oficial recunoscute (printre ele si cea armeana) într-un numar semnificativ de situatii, precum dreptul de participare la alegerile parlamentare; alocarea anuala de fonduri din bugetul statului; finantarea  editurilor, salariile profesorilor de limba materna, ale personalului cleric etc., precum si renovarea/restaurarea unor lacase de cult din fondurile statului; dreptul de a avea emisiuni de televiziune si radio, precum si tiparirea de manuale în limbile lor materne, etc.; posibilitatea  de a participa la viata social-politica a României. Minoritatile nationale, în special cea armeana, la rândul lor, contribuie la dezvoltarea în multe domenii din România prin reprezentantii lor.

 

M.M.  Ce personalitati armene cunosti, care au influentat istoria României, si care au fost evidentiate în lucrarea ta de doctorat?

 

Arsen Arzumanyan: În teza mea de doctorat am vorbit despre aproape toate personalitatile cunoscute din România în trecut sau în prezent care aveau sau au origine armeana. Printre ei putem numara pe domnitorul Moldovei Ioan Voda cel Cumplit sau Ioan Armeanul (1572-1574), matematicianul Spiru Haret, carturarul Gheorghe Asachi, cunoscutul om politic Grigore Trancu-Iasi, filozoful Vasile Conta, colectionarul Krikor H. Zambaccian, medicul neurochirurg Dumitru Bagdasar, criticul literar Garabet Ibraileanu, medicul Ana Aslan, fondatorul Institutului National de Geriatrie si Gerontologie (primul din lume), etc. Astazi, cei mai cunoscuti membri ai comunitatii armene sunt senatorul Varujan Vosganian, presedintele Uniunii Armenilor din România (UAR), Varujan Pambuccian, deputatul UAR, cântareata Corina Chiriac, pianistul de jazz Harry Tavitian, scriitorul Stefan Agopian si altii. Lista este lunga, iar personalitatile cunoscute reprezinta multe domenii.

 

M.M.  Care este evolutia demografica a armenilor în România, în ultimul secol. Câti sunt ei în momentul de fata, potrivit Recensamântului si câti sunt nedeclarati?

 

Arsen Arzumanyan: Merita de mentionat ca multe date, cel putin legate de armenii din România, nu sunt corecte ceea ce constituie obiectul unei alte analize în cadrul tezei mele. De exemplu, în mai multe orase numarul armenilor este mai mare fata de cei declarati la recansamânt. S-a vorbit mult si despre faptul ca pe parcursul recensamântului s-au confundat armenii cu aromânii. Astfel, oficial numarul celor care au origine armeana este 1,361 dupa recensamântul din 2011 care nu poate fi un numar corect, mai ales ca în datele oficiale informatia despre etnia a 1,236,810 persoane este considerata nedisponibila. Bineînteles, si printre ei se pot afla multi armeni.

 

M.M.  În ultimii 4 ani ai trait în România, la studii si prin comunitatile de armeni. Ce impresie ti-ai format si care sunt cele mai frumoase experiente traite?

 

Arsen Arzumanyan: România este o tara foarte frumoasa care poate si trebuie sa fie mult mai dezvoltata, iar Bucurestiul sa devina centrul Europei de est. De asemenea, as vrea sa vad relatiile româno-armene mult mai active în toate domeniile.

Cele mai frumoase experiente traite în România au fost calatoriile mele în întreaga tara unde am vizitat sute de obiective turistice si am descoperit România. O alta experienta minunata este integrarea în activitatile Uniunii armenilor din România, datorita careia spiritul armenesc continua sa aiba locul sau specific pe acest pamânt. Aceste doua lucruri m-au ajutat foarte mult pentru a-mi finaliza teza de doctorat, precum si a cunoaste aceasta tara, care este atât de aproape de Armenia, dar în acelasi timp fiind si ”departe” din cauza ca nu ne prea cunoastem. As vrea sa mentionez ca în acesti ani am observat ca românii cu obiceiurile, traditiile si mentalitatea (pe scurt, cu bune si cu rele) mai degraba seamana cu armenii, decât cu locuitorii din vestul Europei.

UAR Bacau

M.M.  Cum ti se pare viata comunitatii armenilor din Bacau, condusa de Vasile Agop?

 

Arsen ArzumanyaN:  Fara exagerare, domnul Vasile  Agop este un om exceptional pentru comunitatea armeana din Bacau. Numai cu câtiva oameni organizeaza anual evenimente foarte importante pentru a pastra si a dezvolta ”armenitatea” în Bacau. Ma bucura faptul ca, si pe viitor, ei vor sa faca mai multe evenimente de mai mare anvergura la care sa participe cât mai multi oameni din Bacau. Din tot sufletul îmi doresc ca orasul Bacau sa fie mereu un centru important armenesc din regiunea Moldovei. Îi voi ajuta cu ce pot, dar mai întâi cu limba armeana, având în vedere ca majoritatea armenilor din România nu mai vorbesc limba armeana. Consider ca pentru prezervarea identitatii nationale cel mai important lucru a fost si ramâne pastrarea limbii materne nu numai pentru armeni, ci pentru orice natiune.

Vasile Agop, Uniunea Armenilor din Romania, Filiala Bacau

Vasile Agop, Uniunea Armenilor din Romania, Filiala Bacau

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *