Rapirea celor trei jurnalisti (Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian), în urma cu opt ani, a ramas inca 
unul din misterele impenetrabile ale epocii Basescu. De ce a fost nevoie de secretizarea pentru 50 de ani a informatiilor din celula de criza si negociere cu „teroristii“, care inseamna ascunderea modului in care s-au scurs aproximativ 13 milioane de dolari din bugetul statului, in buzunarele altora?!
„Rapirea din Irak“ pute de la o posta a inscenare, cu ingrediente de Hollywood, cu happy end si tot tacamul. Corneliu Vadim Tudor afirma ca in toata povestea este implicat fostul presedinte Traian Basescu. Si nu este singurul.
In timp, cand toate se vor declasifica, vom afla si ce rol a jucat Traian Basescu in dosarele Tigareta, daca am vandut 
sau nu armament incalcand dreptul international sau daca am avut sau nu inchisori ilegale americane pe teritoriul Romaniei.
Analistul militar Valentin Vasilescu, fost deputat PRM dar si fost comandant adjunct al Aeroportului International Otopeni a publicat ieri pe news.russiatoday.ro o analiza referitoare la acest caz. Dosarul in care Corneliu Vadim Tudor cere anchetarea penala a fostului presedinte ar putea detona intreaga grupare condusa de Traian Basescu dar si pe coordonatorii acestuia, intr-unul din cele mai rasunatoare cazuri de coruptie din lume. Se va intampla asta?
Valentin Vasilescu: Ofera Vadim Justitiei posibilitatea aflarii adevarului în ”Rapirea din Irak” ?
În urma unei plangeri formulate de Corneliu Vadim Tudor, Parchetul ÎCCJ a trimis judecatoriei sectorului 1 dosarul în care Traian Basescu, este acuzat ca si-ar fi însusit o parte din banii platiti pentru rascumpararea ziaristilor rapiti în Irak.
Ce afirma Vadim ? Ca rapirea românilor ca si a frantuzoaicei Florence Aubenas si a fostului ofiter de informatii de la Pentagon, Roy Hallums n-ar fi fost una reala ci aranajta de colonelul Steel ( mâna dreapta a generalului locotenent David Petraeus ) si de serviciile de informatii românesti, coordonate de presedintele Traian Basescu. Scopul acestei înscenarii fiind penetrarea retelelor de rapitori veritabili, apartinând insurgentilor irakieni. Numai ca, afirma Tribunul, n-a fost omisa nici îmbogatirea frauduloasa, o parte din asa-zisa rascumparare, platita de statul român, ar fi ajuns în buzunarele lui Basescu si Petraeus. Pîna în prezent, ancheta penala s-a împiedicat de imunitatea totala de care s-a bucurat fostul presedinte Traian Basescu.
Pe 28 martie 2005, jurnalistii români Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci (angajati la postul Prima TV) si Ovidiu Ohanesian (de la ziarul România libera), împreuna cu ghidul lor irakian Mohammed Munaf (despre care ulterior s-a aflat ca avea si cetatenie americana) au fost rapiti la Bagdad de catre persoane necunoscute. Dupa ce au fost tinuti trei zile într-o locatie din Bagdad, ei ar fi fost transferati la 1 aprilie 2005, în beciul unei ferme, aflata la 15 km sud de capitala irakiana, fiind eliberati dupa 55 de zile. În tot acest timp, pe canale misterioase, în România au ajuns în timp real si au fost difuzate pe toate canalele TV mai multe casete filmate de rapitori cu ostaticii. În care jurnalistii transmiteau în limba româna mesajele rapitorilor din care reiesea amenitarea ca-i executa. Operatiunea de ”eliberare” a fost condusa de presedintele Traian Basescu prin intermediul unei celule de criza din cadrul CSAT, stenogramele legate de rapirea din Irak, fiind secretizate pentru urmatorii 50 de ani.
Punînd cap la cap informatiile din teren, primele scurgeri au aparut în august 2007, cînd cotidianul The Washington Post, preluând rapoarte ale biroului de contabilitate a Pentagonului, atragea atentia ca generalul locotenent David Petraeus a pierdut evidenta a 30% din armele furnizate noii armate irakiene, fiind vorba în special de 100.000 de arme de asalt AK-47, ajunse în posesia comandourilor paramilitare siite. În perioada 2004-2008, cu mici întreruperi, generalul locotenent David Petraeus a condus Forta multinationala care a asigurat tranzitia Irakului. În 2008-2010 a fost comandant al USCENTCOM, în 2010-2011 a comandat fortele SUA si ale aliatilor în cadrul misiunii ISAF din Afganistan si din 2011 pâna în 2012 a fost director al CIA, de unde a fost fortat sa demisioneze.
Plecînd de la dezvaluirile soldatului Bradley Manning, facute sub forma unor rapoarte militare americane postate pe site-ului WikiLeaks, jurnalistii de la The Guardian si BBC (sectia araba ) au realizat un reportaj incendiat. În care au adus dovezi ca pe timpul ocupatiei americane, generalul David Petraeus a folosit veterani specializati în razboiul “murdar”, apartinând fortelor pentru operatiuni speciale ale SUA. Acestia au constituit si dirijat unitati paramilitare irakiene formate exclusiv din siiti, realizînd nenumarate centre secrete de detentie pe teritoriul Irakului. Aceste comandouri create de americani, au fost numite „brigazile Lupilor” si executau raiduri, soldate cu asasinate si rapiri.
Fiecare centru de detentie secret avea un centru de interogare, încadrat cu un ofiter de informatii si opt interogatori. Acestia apelau la orice forma de tortura pentru a-l face pe detinut sa vorbeasca, precum electrocutarea, atârnatul cu capul în jos, smulsul unghiilor sau lovituri aplicate zonelor sensibile. The Guardian scrie ca procedurile de tortura ale „brigazilor Lupilor” au intrat în constiinta opiniei publice din Irak, întrucât erau filmate si prezentate în show-uri de televiziune, în cadrul programului numit “Terorismul în mâinile Justitiei”. Totul din ordinul si sub supravegherea generalului locotenent David Petraeus.
Revealed: Pentagon’s link to Iraqi torture centres
Jurnalistii britanici au remarcat ca odata cu numirea generalului David Petraeus în functia de comandant al Fortei din Irak, secretarul de stat al Apararii, Donald Rumsfeld, l-a desemnat pe colonelul în rezerva James Jim Steel, de 58 de ani (un veteran al fortelor speciale americane) cu misiunea de a organiza actiunile ”neconventionale” de culegere de informatii de la insurgentii sunniti, de catre securitatea irakiana. Practic, acesta a fost cel care a creat reteaua de centre de detentie secrete. Steel era secondat de colonelul r. James H. Coffman, un alt veteran al fortelor speciale. Ei nesubordonându-se nimanui în afara de generalul David Petraeus. Coffman îi raporta totul lui Petraeus si s-a descris, într-un interviu acordat ziarului militar american “Stele si Dungi” drept “ochii si urechile” lui Petraeus din Irak. La rîndul lor, detaliile de planificare a unor operatii neconventionale se bazau pe informatii clasificate care ajungeau la colonelul James Steel, pe o linie secretizata, a fortelor speciale SUA (USSOCOM ) care actionau în Irak.
James Jim Steel si-a început cariera de ofiter pentru operatiuni speciale în razboiul din Vietnam, unde a participat alaturi de Richard Armitage (adjunct al secretarului de stat al Apararii în perioada 2001-2005) la programul clandestin Phoenix. Acesta se referea la tortura si asasinate în închisorile secrete ale CIA, denumite PRU (centre de interogare). Reteaua PRU era subordonata direct sefului biroului CIA de la Saigon si fiecare centru de interogare era condus de unul din cei 704 ofiteri superiori ai CIA, detasati în Vietnam. Peste 50.000 de vietnamezi, în mare parte femei, batrîni si copii au murit în aceste închisori secrete.
http://4.bp.blogspot.com/
În perioada 1984-1986, colonelul Steele a fost comandantul corpului de instructori americani, detasat în El Salvador pentru instruirea unitatilor de contraspionaj ale armatei nationale. Aici Steele a adaptat si aplicat aceeasi doctrina a contra insurgentei din Vietnam, escadroanele mortii, constituite de el si actionând sub comanda sa, au comis acte de terorism. Steele ar fi fost responsabil de disparitia sau asasinarea a zeci de mii de civili salvadorieni, printre care si a cardinalului Oscar Romero. David Petraeus, pe atunci maior, a efectuat o vizita de documentare în El Salvador, în 1986, devenind un adept si un sustinator al metodelor de contraspionaj ale lui Steele.
Conform versiunii oficiale, rapirea ar fi fost pusa la cale de Omar Hayssam, de unul singur, el fiind si condamnat pentru aceasta fapta la 23 de ani de închisoare. Ori versiunea lui Vadim rastoarna datele problemei, Omar Hayssam fiind de fapt unealta serviciilor de informatii românesti si prin urmare, cel pe seama caruia s-a pus întreaga înscenare. Hayssam e clar ca stia ceva dar si-a tinut pliscul, motiv pentru care a fost initial eliberat din închisoare si scos din tara . De ce a tacut Omar Hayssam, cu ce-l aveau la mâna serviciile de informatii românesti, atunci cînd au înscenat rapirea ?
Din cartea fostului adjunct al procurorului sef al DIICOT, Ciprian Nastasiu reiese faptul ca în Dosarul 628/D/P/2005, denumit Armamentul, Omar Hayssam ar fi fost cel care care a aranjat 20 sau 30 de contracte cu arme românesti de la ROMTEHNICA. El procurînd certificatele fictive de utilizator final, de la ministrul apararii din Yemen, Abdul Malik al Seyani. Operatiunile erau coordonate de israelianul Shimon Naor ( alias Simion Herscovici ), posesor de pasaport românesc seria D. nr. 0398132, la data de 28.02.1994, pe numele de Herscovici Sorin, nascut la data de 22.10.1949 in Galati . Naor era un veteran al operatiunii Iran-Contras derulata de consilierul pentru Securitate Nationala al presedintelui american, Ronald Reagan. În 1993 Naor a revenit in Romania, unde intermediat vînzarea de arme românesti. În anturajul lui Nahor (Herscovici) s-a aflat generalul Florentin Popa, sef al Directiei de înzestrare al MApN.
Potrivit art. 8 si art. 25 din Regimul de zbor in spatiul aerian al Romaniei ( HCM 793/04.07.1974 ), numai MApN autorizeaza zboruri ale aeronavelor straine care transporta arme si aceasta necesita o aprobare din partea presedintelui Romaniei, data cu 10 zile inainte de data executarii zborului.
Presedintele României era în acea perioada Emil Constantinescu, avîndu-l drept consilier pe probleme de Securitate Nationala pe Dorin Marian. Emil Constantinescu nu poate spune ca nu-l cunostea pe Omar Hayssam întrucît s-a pozat alaturi de el. Ca o coincidenta, Omar Hayssam si Dorin Marian, însotiti de Dinu Patriciu, apar într-o fotografie din acele vremuri, într-un bazar din Sudan. Ca intermediar al armelor românesti, Naor închiria avioanele cu care cara armele în zone supuse embargoului international, de la unul si acelasi transportator aerian ( firmele paravan ale lui Viktor Bout ). Un exemplu în acest sens, complet documentat:
Rechizitoriul lui Valentin Vasilescu, la Uniunea Europeana
Traian Basescu nu avea cum sa nu stie la ce operatiuni ”speciale” lua parte Omar Hayssam întrucît în acea perioada era ministru al Transporturilor.
