Cine nu doreste interconectarea celor doua state romanesti



România va marca preluarea oficiala a presedintiei Consiliului Uniunii Europene pe 10 ianuarie 2019 , cu un concert la Ateneu, la care vor participa presedintele Comisiei Europene si întregul Colegiu al Comisarilor Uniunii Europene. Vizita lui Jean Claude Juncker la Bucuresti vine dupa ce acesta a declarat recent ca, disputele politice din România îl fac sa se îndoiasca de capacitatea Guvernului de la Bucuresti de a gestiona presedintia rotativa a Consiliului UE. Totodata, liderul european a spus ca are dubii ca statul român va putea sa îsi puna propriile interese deoparte în favoarea celor ale Uniunii Europene.

Jean Claude Juncker se înseala – în ciuda divergentelor politice, oficialitatile statului român sunt pregatite si pot face fata acestei presedintii. România are datoria de a folosi fereastra de oportunitate oferita de presedintia Consiliului UE pentru a-si promova/consolida proiectele lansate la Bucuresti în cadrul summit-ului Initiativei celor Trei Mari, proiecte care sunt orientate catre cresterea economica, interconexiunea si dezvoltarea regiunii INTERMARIUM.

Conceptul geopolitic numit ”Intermarium” se dezvolta în regiunea dintre „cele trei mari” (Neagra, Adriatica si Baltica); Proiectul ”Intermarium” se doreste a fi o „bariera” imaginara formata din state ex-sovietice si foste state socialiste, care prinde contur pe masura ce Rusia îsi creste puterea regionala. Cele doua state-fundatie pe care se bazeaza acest concept sunt România si Polonia. Menirea ”Intermarium” este sa descurajeze orice potentiala expansiune a Rusiei catre Vestul Europei, iar Statele Unite sustin dezvoltarea acestei regiuni.

Summit-ul Intermarium de la Bucuresti a inclus o importanta componenta de afaceri si o componenta de analiza a proiectelor de interconectare a statelor membre Intermarium. Concluzia a fost ca potentialul Intermarium coincide cu nevoile reale a celor 12 state participante, si anume de dezvoltare economica si de interconectare regionala, în vederea atingerii convergentei cu Europa de Vest. Exista suficiente implicatii strategice ale interconexiunilor preconizate la summitul Intermarium de la Bucuresti care trebuie luate în considerare la desenarea profilului presedintiei române a Consiliului UE.

Protocoalele recente semnate în cadul sedintei comune a guvernelor României si Republicii Moldova duc la gândul ca proiectul interconectarilor se aplica si statului moldovean. Majoritatea documentelor semnate la Bucuresti de Pavel Filip si Viorica Dancila s-au referit la interconexiunea celor doua state românesti.

Voi aminti ca oficialii români au promis ca proiectele dedicate Republicii Moldova vor fi în topul agendei presedintiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Pentru ca proiectele europene sa fie implementate la Chisinau ar trebui sa existe o coalitie parlamentara pro-europeana.

Exista un singur impediment: cum vor fi implementate toate aceste proiecte de interconectare ale Basarabiei la România daca Maia Sandu si Andrei Nastase declara ca nu vor sa faca o alianta post-electorala cu Partidul Democrat din Moldova?

Impartaseste

Victor Nichitus a etichetat acest articol cu: , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

Bogdanesti-Sfintirea Paraclisului