Pe 17 si 18 mai, la Palatul Cotroceni din Capitala sub patronajul presedintelui Klaus Werner Iohannis a avut loc conferinta „Podurile Tolerantei“, organizata de B’nai B’rith Europe, Forumul B’nai B’rith – ”Dr. Moses Rosen” România si Federatia Comunitatilor Evreiesti din România. Din Bacau a fost invitat si a sustinut un discurs Gabriel Stan, directorul Casei Corpului Didactic.
Anul acesta, conferinta din cadrul proiectului „Podurile Tolerantei“ s-a desfasurat sub genericul ”Dimensiunile convietuirii si contributii la dezvoltarea României. Educatie. Stiinta. Cultura”. Ceremonia de deschidere a avut loc, marti, 17 mai 2016, la ora 10, în Sala ”Unirii” de la Palatul Cotroceni, în prezenta lui Klaus Werner Iohannis – presedintele României, Dacian Ciolos – primul ministru al guvernului României, Daniel Citone – presedinte al B’nai B’rith Europa, Jose Iacobescu – presedinte al B’nai B’rith Romania, Aurel Vainer – presedintele FCER, Aledin Amet – secretar de stat al DRI, Daniel Vasile – presedintele ANR, Mihai Neacsu – directorul CNCR, dar si a unui numeros public, alcatuit din oameni de cultura, educatori, activisti civici, formatori de opinie, jurnalisti, etc.
Casa Corpului Didactic ”Grigore Tabacaru” Bacau a fost reprezentata de profesorul Gabriel Stan, directorul acesteia. „Permanent am militat pentru dezvoltarea unor proiecte, menite sa contribuie într-o maniera plenara, la afirmarea internationala a noului mediu educational din tara noastra.
Din nefericire, intoleranta, ura rasiala, xenofobia si antisemitismul se manifesta înca, în lume. De aceea, mai ales tânara generatie, trebuie sa fie educata în spiritul promovarii tolerantei si a bunei întelegeri.
Asadar, nu pot decât sa-mi exprim satisfactia ca aceste preocupari primesc confirmari importante, fiind, deci, apreciate la cel mai înalt nivel.”, ne-a declarat prof. Gabriel Stan, directorul Casei Corpului Didactic ”Grigore Tabacaru” Bacau.
Profesorul bacauan a sustinut în cadrul seminarului un discurs despre importanta educatiei în combaterea discriminarii romilor, antisemitismului si pastrarea memoriei Holocaustului, cele mai relevante aspecte ale proiectului ”Predarea Holocaustului în scolile din România”, desfasurat la Bacau, în ultimii 12 ani.
Profesorul de istorie bacauan Gabriel Stan este, totodata, autorul unicei programe de curs optional pentru liceu, aprobata în anul 2005 de Ministerul Educatiei, „Istoria evreilor. Holocaustul”.
De asemenea, din anul 2008, la Bacau, a fost organizat cursul acreditat de Ministerul Educatiei, Holocaust, combaterea rasismului si discriminarii, un program complex, initiat de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic ”Grigore Tabacaru” Bacau, la care au participat peste 100 de profesori din judetul Bacau. La acestea se adauga o suita de proiecte si conferinte dedicate problematicii Holocaustului, la care au participat experti din Elvetia, Franta, Germania, Israel, România si SUA. Unul dintre acestea a fost proiectul educational „Israelul azi. Situatia din Orientul Apropiat”, la care au participat deopotriva elevi si cadre didactice si care va continua printr-un parteneriat cu scoli din Israel, si, nu în ultimul rând, o serie de întâlniri emotionante cu supravietuitori ai Holocaustului.
Un nou format al proiectului a fost inaugurat în acest an, sub denumirea generica „Predarea Holocaustului în scolile din România”, program de formare continua avizat de Ministerul Educatiei si destinat profesorilor de istorie si stiinte sociale. 
Totodata, Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau este implicata si în organizarea unor activitati cu caracter educational si civic, care promoveaza combaterea extremismului, discriminarii, intolerantei, rasismului, xenofobiei si antisemitismului.
De curând, directorului Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau, profesorul Gabriel Stan, i-a fost reconfirmata calitatea de membru al Comitetului pentru programe educationale si parteneriate cu institutii academice, care functioneaza pe lânga Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Comitetul este alcatuit din 31 de personalitati reprezentative si recunoscute în domeniul studierii Holocaustului, personalitati ale vietii publice interne si internationale, cu competente si merite în domeniul studierii fenomenului genocidal, acestea fiind numite prin decizie a primului ministru, la propunerea directorului general al Institutului, profesorul universitar Alexandru Florian.
Casa Corpului Didactic din Bacau, în urma programelor de formare dar si a parteneriatelor obtinute cu Ambasada SUA si Ambasada Israelului, este pe primul loc în tara în topul Ministerului Educatiei Nationale.
Alocutiunea presedintelui Klaus Werner Iohannis:
„Domnule Presedinte Aurel Vainer,
Domnule Presedinte al B’nai B’rith Europa,
Domnule Presedinte al B’nai B’rith România,
Domnule Ministru,
Stimati reprezentanti ai corpului diplomatic,
Domnilor secretari de stat,
Doamnelor si domnilor,
Va întâmpin cu bucurie la Palatul Cotroceni, la aceasta manifestare ce sta sub semnul parteneriatului si tolerantei, al amintirii trecutului si pretuirii prezentului. Înaltul Patronaj pe care l-am conferit este expresia simbolica a importantei pe care o acordam dialogului intercultural, respectului pentru diversitate si angajamentului pentru combaterea intolerantei, rasismului, antisemitismului si xenofobiei.
Aceasta manifestare capata o relevanta în plus în contextul particular pe care îl traversam.
Daca ne uitam în jurul nostru, în Europa si în lume, provocarile cu care ne confruntam ne obliga înca o data sa redescoperim si sa cultivam toleranta. În fata pericolului radicalismului si extremismului va trebui sa fim mai fermi si mai uniti ca niciodata în apararea valorilor care definesc astazi o societate democratica – libertatea, toleranta si pluralismul.
România a fost binecuvântata de existenta istorica pe teritoriul sau a numeroase minoritati etnice, culturale si religioase. Secolele de convietuire cu majoritatea româneasca au fost marcate de relatii umane si sociale complexe, ce sunt astazi parte a patrimoniului nostru cultural si a memoriei colective.
Au fost si vremuri grele, si momente tragice, despre care cu siguranta veti vorbi în cadrul acestei manifestari. Vremurile grele si momentele tragice trebuie asumate, caci doar astfel putem desprinde din trecut învataminte pentru a promova valorile profund umane care ne apropie.
România puternica în Europa si în lume, asa cum ne dorim sa fie, presupune a ne asuma trecutul si a-l include în proiectul de recuperare si valorizare a tuturor identitatilor, cea a majoritatii românesti si cele ale minoritatilor nationale. În protejarea si în garantarea exercitiului neîngradit al drepturilor culturale si al libertatii religioase vad o componenta fundamentala a exercitiului democratic într-un stat de drept.
Astazi putem cu siguranta aprecia faptul ca unul dintre factorii importanti ai modernizarii statului nostru a fost consensul dintre majoritate si minoritatile nationale – fara exceptie – pe marile proiecte ale României, incluzând aici procesul de integrare europeana si apartenenta la spatiul de securitate nord-atlantic.
Prin urmare, a dezvolta puntile tolerantei prin dialogul interetnic este un obiectiv nu doar pentru una sau alta dintre minoritati, ci un interes strategic pentru natiunea noastra în ansamblul ei. Toleranta de care vorbim nu este o acceptare pasiva si indiferenta a existentei „celuilalt”, ci o asumare activa a diversitatii ca valoare sociala si resursa a dezvoltarii durabile a colectivitatilor.
Aceasta realitate nu se impune de la sine, ci necesita un efort continuu, iar puntile tolerantei trebuie construite de fiecare din noi, zi de zi. Din aceste considerente, sprijin proiectul Federatiei Comunitatilor Evreiesti si al B’nai Brith din România de a organiza anual, printr-o manifestare cu participare internationala, o asumare activa a dialogului interetnic si a luptei împotriva intolerantei.
Nu întâmplator, în acest an în care România detine presedintia Aliantei Internationale pentru Memoria Holocaustului, manifestarea pe care o deschidem astazi acorda o atentie deosebita tragicei sorti a comunitatii evreiesti si a celei roma în perioada celui de-al doilea Razboi Mondial.
Doamnelor si domnilor,
Mi-ar fi placut sa continui spunând ca oamenii au învatat absolut tot ce era de învatat din experientele trecutului. Din pacate, istoria recenta ne arata ca putem cu usurinta sa repetam unele greseli.
Relatia noastra cu expresiile concrete ale diversitatii culturale si etnice are uneori si forma zidurilor, nu doar a puntilor, iar pericolul intolerantei poate renaste în paralel cu discursul antieuropean.
În cursul acestui an, am declarat la Bucuresti, Ierusalim si Washington ca România este decisa sa contracareze cu toata determinarea manifestarile antisemite, rasiste si xenofobe si sa devina un exemplu regional de promovare a memoriei Holocaustului.
Dincolo de masurile legislative si cadrul institutional, este nevoie de un sistem educational prin care tinerii sa cunoasca si sa înteleaga faptele trecutului, ca parte a formarii lor ca cetateni. Asa vom reusi sa cultivam pluralismul si libertatea si sa contracaram intoleranta si extremismul.
De aceea, ma bucur sa vad în aceasta sala, simbolic denumita a Unirii, elevi si tineri care în cursul zilei de astazi si mâine vor avea prilejul de a cunoaste contributia a trei minoritati nationale la dezvoltarea României.
Dar vor afla totodata ca au existat si legile antisemite, si trenurile mortii, si Podul Iloaiei, robia si lagarele din Transnistria. Si mai ales, sper ca tinerii de azi sa afle cum putem face ca experientele tragice ale trecutului sa nu se mai repete.
