“131 de morminte, 131 de oameni pusi la pamant din nou”



Interviu cu dr. Aurel Vainer, presedintele FCER

Era imposibil ca un nespecialist în demolari sa poata face asa ceva. Morminte de sute de kilograme date jos * Am multe îndoieli asupra rezultatelor reconstituirii * Eu nu cred înca în statul Palestina * Nimic nu este mai important decât lupta pentru pace si aceasta sa fie o pace reala * Sper ca presedintele Basescu a facut vizita în Siria pentru pace, nu pentru a fi partizanul tarilor arabe * Este important ca un cetatean care a avut o legatura de nastere cu România sa poata reveni cu drepturi depline * FCER si Fundatia Caritatea se afla într-o situatie delicata

Mircea Merticariu (M.M.): Cum se vor desfasura alegerile pe colegiul în care candideaza dr.Aurel Vainer?

Aurel Vainer (A.V.): Pentru prima data s-au alocat un numar de locuri pentru românii de peste hotare. Avem colegii pe Asia, Africa, Orientul Apropiat, Continentul American si fosta URSS. Candidatii minoritatilor nationale au dreptul sa figureze pe lista la toate colegiile pe tara dar si la toate colegiile de pe circumscriptia 43 din strainatate, în concurenta cu candidatii partidelor. În cazul de fata, eu voi fi si în Europa si pe alte continente. Din câte stiu pe colegiul meu vor fi doi candidati din Israel, doamna Mariana Stoica, fostul ambasador si eu, dr. Aurel Vainer. ( N. R. – În acelasi colegiu, în afara de Mariana Stoica si Aurel Vainer, mai candideaza Herman Bercovitz, Armand Shor, Sorin Niculescu, Koto Iosif si Sicoe Viorel). Democratia înseamna vot si vot înseamna numar. Eu am si relatii de familie, destul de multe în Israel, care ma vor ajuta. la fel, „Viata Noastra” este un vehicul de informatie dinspre Israel spre noi FCER si invers. Acelasi lucru pozitiv este valabil si despre „Anima News”. Urez succes tuturor candidatilor care vor fi pe liste alaturi de mine!

M.M.: Din pacate, în ultima perioada au aparut mai multe speculatii referitoare la devastarea Cimitirului Evreiesc din Bucuresti, de pe strada Giurgiului. Care este parerea dv referitor la acest fapt?

A.V.: Speram ca în 2008 vom vorbi tot mai putin despre negarea Holcaustului. Din pacate a aparut un fapt care m-a zdruncinat teribil, acest atac amntisemit, terorist de pe strada Giurgiului. 131 de morminte, ca si 131 de oameni pusi la pamânt din nou. Noi am protestat dindata. Ne-am adresat pe tonul cel mai serios si grav la presedinte, la ministrul Justitiei, Procuratura, Politie etc. Am fost în doua audiente importante la Ministrul de Interne si la cel de Justitie. Dupa ce am primit semnalul, doua mesaje scurte, dar foarte precise, pentru cele întâmplate, de la seful statului si primul ministru, care si-au exprimat indignarea si au dispus masuri foarte severe. La cei doi ministri am mers cu o delegatie a rabinilor originari din România, patru din Israel si doi reprezentând Statele Unite si Europa. Am cerut ancheta si cercetare pâna la inspiratori si realizatori ai atacului.

M.M: Sunteti multumit de rezultatul anchetei?

A.V.: Pâna la aceasta data ar fi fost normal sa avem rezultate concrete. Din câte stiu a avut loc o reconstituire. Am multe îndoieli asupra rezultatelor. Iar s-a constatat ca un numar de tineri, teribilisti ar fi facut atacul, situatie care nu poate justifica situatia din cimitir. Era imposibil ca un nespecialist în demolari sa poata face asa ceva. Morminte de sute de kilograme date jos. S-a lucrat foarte precis dupa un plan. Politia spune ca nu este asa, ca nu exista mesaje antisemite, ca „jos jidanii” sau altceva. Eu am încredere în autoritati ca îsi vor face pâna la urma treaba. Am dus la ministri câte un dosar documentar cu literatura antisemita care inspira astfel de atacuri. Cantitatea de maculatura xenofoba si antisemita sper sa se reduca de pe piata.

M.M: Presedintele Traian Basescu a omis la vizita din Siria, statul Israel, ca vecin. De fapt, care este situatia?

A.V.: M-a suprins si pe mine. Dar fiind vorbitor fara hârtie în fata, ca si domnul Basescu, poti omite unele lucruri. În una din vizitele mele în Orientul Apropiat, am fost în Siria, în Palestina si Egipt. Am spus si eu „Palestina” în locul Autoritatii Palestiniene. Deocamdata nu exista acest stat. Poti sa ai unele scapari. Eu nu cred înca în statul Palestina.

M.M.: Exista însa o proiectie pe viitor atât în cazul dumneavoastra, cât si a presedintelui Basescu?

A.V.: Este posibil, deoarece se doreste crearea statului Palestinian. Dupa întelegerile care sunt necesare. Cum este Harta Drumurile, cum se spunea. Este decizia celor patru puteri, grupuri de interese si de sprijin, care au adoptat-o. Din pacate nu s-a ajuns la o întelegere. Situatia s-a complicat. Apelul meu la Parlament, cu ocazia aniversarii a 60 de ani de la crearea statului Israel, este ca nimic nu este mai important decât lupta pentru pace si aceasta sa fie o pace reala. Eu sper ca presedintele Basescu a facut aceasta vizita pentru pace nu pentru a fi partizanul tarilor arabe.

M.M.: Ce proiecte legislative aveti în vedere pentru urmatorul mandat de deputat?

A.V.: Sunt doua probleme care s-au ridicat la adunarile electorale. Intentionez sa fac o interpelare la Guvern, referitoare la legile 10 si 290 si 247 si pe de alta parte la procesul de acordare a despagubirilor pentru cei refugiati din Basarabia, Herta si Bucovina. Mi s-a sesizat ca ar fi necesara o interventie pentru îmbunatatirea legislatiei pentru acordarea cetateniei. A fost o regula în timpul emigrarii, nu puteai obtine pasaportul daca nu renuntai la cetatenie. Este nevoie de simplificari pentru cei care si-au pierdut cetatenia, nu din cauza lor ci pentru ca au fost obligati. Astazi, cel care cere revenirea la cetatenia româna trebuie sa faca formele ca oricare strain.

M.M.: Putem estima numarul evreilor români care îsi doresc cetatenia româna?

A.V.: Sunt foarte multi care îsi doresc cetatenia româna din nou. Este o dorinta care dovedeste drumul bun pe care îl parcurge România. Stat democratic si cu drepturi. Prezenta noastra în Uniunea Europeana da cetatenului român niste drepturi în plus fata de cetatenii care nu sunt în UE. Sunt mai multe drepturi, de libera practica, recunoasterea studiilor etc. Pe de alta parte, sa nu exageram, Israelul are acorduri puternice cu Uniunea Europeana. Israelienii demult nu au nevoie de viza pentru Europa. Pe plan economic, noi am preluat aranjamentele comerciale cu Israelul. Este important ca un cetatean care a avut o legatura de nastere cu România sa poata reveni cu drepturi depline. Este tot o restitutie a istoriei. Am plecat din tara, dar nu de buna voie întodeauna. Eu cred ca este bine si voi actiona în aceasta directie.

M.M.: La Fundatia Caritatea lucrurile merg destul de greu. Cum se va face împartirea acestor bunuri, care au apartinut evreilor si acum sunt retrocedate?

A.V.: Referitor la Caritatea sunt mai multe chestiuni, din pacate. Procesul de restituire a mers acceptabil. Sigur, el este greoi, legislatia prevede foarte multe documente la acordarea restitutiei. Noi avem sinagogi si cimitire. În Moldova nu figureaza înscrise în nicio carte funciara. Atunci trebuie sa aduci dovezi si probe. Mai mult, noi avem o lege, Ord 36, care da dreptul de proprietate exclusiva pentru toate elementele de patrimoniu sacru si nu numai. Când vii la cadastru ti se cer acte. Noi am început sa formulam cereri în instante, pentru recunoasterea dreptuluid e proprietate în temeiul legii. La Caritatea este o problema de principiu. În sistemul de organizare a evreilor în perioada antebelica erau mai multe societati evreiesti, dar nu erau ale comunitatii. Aici s-au întâmpinat mai multe dificultati. Multa vreme accesul în arhive a fost restrâns. S-au scos câteva documente de la arhive. Exista documente la Ministerul Muncii, dar nu am ajuns la ele. Accesul la arhive nu este foarte simplu. Apoi mai este un aspect, piata imobiliara, care este în cadere. Nu ne putem grabi sa vindem, pentru ca sunt averi dobândite în timp si avem o responsabilitate.
Mai sunt si problemele de conducere ale Fundatiei Caritatea. Din pacate a încetat din viata vicepresedintele Moshe Nativ, cu care aveam relatii excelente. Organizatia Mondiala a Evreilor privind Restituirea Bunurilor (WJOR) nu a stabilit componenta consiliului care sa-i reprezinte. Nu mai este fostul ambasador Meir Rosen si nu mai e nici reprezentantul JOINT- ului. Urmeaza sa merg la Tel Aviv pentru a lamuri mai multe lucruri. În privinta repartizarii bunurilor, s-a stabilit ca 60 la suta din sume sa revina FCER si 40 la suta Organizatiilor Evreilor Români din Israel. Noi suntem tot mai dependenti de aceste venituri. JOINT si Claims Conference, care sponsoriza activitatea de asistenta sociala si medicala si-a diminuat contributia. Ne aflam într-o situatie delicata. Probleme sunt dar cu ajutorul lui Dumnezeu le vom rezolva.

Publicat pe 27 noiembrie 2008 la Agentia de Stiri Animanews

Citeste si: A fost renovata sinagoga din Buhusi

„Impreuna”-„minoritari, majoritari, exclusi”

Ambasadorul Gitenstein viziteaza locurile de origine ale familiei


Impartaseste

Mircea Merticariu a etichetat acest articol cu: ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *