Afacerea secolului pentru China. Sau cum i-au pacalit pe americani, cu ajutorul ucrainienilor



FOTO: c1.staticflickr.com

FOTO: c1.staticflickr.com

Scris de Valentin Vasilescu, analist militar, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni.

Desi Rusia este furnizorul principal de arme pentru China si partener în Asociatia de Cooperare Militara si Economica de la Shanghai, atitudinea Beijingului dupa integrarea Crimeii de catre Rusia, a fost una prudenta. Scopul Chinei fiind acela de a continua proiectele începute cu Ucraina si de a dezvolta, în secret, altele mult mai ambitioase.

China a semnat în 2010 un contract cu Ucraina pentru patru nave de debarcare pe perna de aer Bizon, copii ale celor rusesti Zubr ( proiectul 12322 ), fara ca Rusia sa se opuna. Desi în 2014 Ucraina a pierdut odata cu Crimeea si santierul naval More de la Feodosia, unde se fabricau navele de debarcare pe perna de aer Bizon, primele doua nave, aproape completechipate, au ajuns în China, prin intermediul Rusiei. Celelalte doua nave vor fi asamblate în China pe baza licentei, sub îndrumarea expertilor ucrainieni, întrucît ucrainenii au predat partii chineze întreaga documentatie tehnica. Bizon-Zubr este cea mai mare nava pe perna de aer din lume cu un deplasament de 550 de tone, care poate transporta trei tancuri sau 10 transportoare blindate si 140 deinfanteristi marini.

http://ocean-media.su/

http://ocean-media.su/

Pe 30 august 2016, concernul Aviation Industry Corporation of China (AVIC) si grupul ucrainian Antonov, au semnat un contract despre care se zvoneste ca ar fi în valoare de peste 4 miliarde USD. ”Privatizarea” fabricii de avioane ucrainiene Antonov din Kiev catre China, cu tot cu compania fiica Motor Sich din Zaporizhia care-i furnizeaza motoarele, pare sa fie afacerea secolului pentru chinezi. China a motivat acest contract prin aceea ca ar dori sa construiasca cel mai mare avion de transport militar din lume, AN-225, proiectat si realizat de firma ucrainiana Antonov, în doar doua exemplare din 1987 pîna în prezent. AN-225 a fost dezvoltat din AN-124, un avion cu patru motoare, cu o masa maxima la decolare de 405 t, caruia i s-au lungit aripile si fuselajul, montîndu-se un ampenaj dublu ( doua cozi ). Aceste modificari fiind facute de sovietici pentru a lua pe fuselaj, naveta spatiala sovietica Buran. De fapt, pe chinezi îi intereseaza doar motoarele ucrainiene Progress D-18T cu tractiunea de 25.000 Kgf, care echipeaza acest avion. Datorita celor sase motoare Progress D-18T, cu care este echipat, avionul  AN-225 care cîntareste la decolare 640 t, transporta masa utila de 23,4 t  si are o distanta maxima de zbor de 15.400 km.

http://www.migflug.com/

http://www.migflug.com/

Cel mai mare handicap al Chinei este flota de bombardiere cu raza mare de actiune. Armata chineza dispune 50-100 de bombardiere H-6 (construite de China dupa vechile Tupolev Tu-16, aflate în dotarea armatei ruse în perioada 1954-1991). Bombardierele H-6 au o uzura accentuata, o masa maxima la decolare de 79 t, sunt propulsate de doua motoare WP8 cu tractiunea de 9.000 kgf care le asigura o raza de actiune de doar 1.900 km. Pentru a avea o raza de actiune de 8.000 km, H-6 ar trebui sa ia la bord o cantitate de combustibil de sase ori mai mare, lucru posibil doar în cazul schimbarii motoarelor existente cu altele de doua ori mai puternice. China nu este capabila sa construiasca motoare reactive puternice si fiind sub embargo occidental, în ceea ce priveste echipamentele militare, de la concernele Pratt & Whitney sau Rolls Royce, China nu si le poate cumpara.

De aceea, China urmareste de ani buni un transfer de tehnologie, care sa-i dea posibilitatea sa puna mîna pe astfel de motoare. În 2012 Rusia a refuzat propunerile succesive de a vinde Chinei un numar de 36 de aparate Tu-22M3 sau de a prelua cu totul linia de productie dezafectata de Tu-22M3, a fabricii de la Kazan. Avionul Tupolev Tu-22M 3 (Tupolev Tu-26) este un bombardier supersonic (Mach 2.3), cu aripi cu geometrie variabila, propulsat de doua turboreactoare cu postcombustie Kuznetsov NK-25, cu tractiunea de 25.000 kgf, fiecare. Cum planul A, de fabricare în licenta de bombardiere strategice rusesti a cazut, China a trecut la planul B, de obtinere a motoarelor puternice, cu tot cu avionul ucrainian AN-225, motoare necesare fabricarii bombardierelor strategice chinezesti. China a facut si anumite restructurari în domeniul constructiilor aeronautice, comasînd peste 90.000 de angajati în Aero Engine Corporation of China (AECC), care se va ocupa de cercetarea, proiectarea si producerea de motoare de aviatie. AECC finantata de la guvern cu 7,5 miliarde USD.

https://upload.wikimedia.org

https://upload.wikimedia.org

China are în testare, de peste cinci ani, doua tipuri de avioane multirol de generatia a V-a ( J-20 si J-31 ) care utilizeaza tehnologia stealth. China are si un proiect de bombardier strategic, tot ”invizibil” ( H-20 ), anuntat de generalul Ma Xiatian într-un interviu pentru publicatia China Military Online si pe care nu l-a putut testa pentru ca-i lipsesc motoarele. Bombardierul H-20, proiectat de Institutul Aeronautic 603 din Beijing,  ar fi unul subsonic, invizibil pe radar si ar avea o raza minima de actiune de 8.000 km.

Asadar China va produce motoarele Progress D-18T modernizate de pe AN-225, care pot echipa noile bombardiere strategice chinezesti, ”invizibile” H-20, similare bombardierelor americane subsonice B-2. SUA detine 19 bombardiere B-2, fabricate în perioada 1994-1999 care nu au rival în lume. B-2 are o masa maxima de 170 t si o distanta maxima de zbor de 11.000 km. Cum dupa Euromaidanul de la Kiev, Ucraina a devenit un fel de colonie americana, aceasta afacere a Chinei, seamana cu o mare pacaleala a americanilor, cu sprijinul involuntar al Ucrainei care are mare nevoie de bani si din acest motiv, a lasat garda jos.

China dispune de fonduri care sa-i permita construirea a 50-100 de bombardiere strategice invizibile H-20 si cînd le va avea, China va deveni forta militara dominanta în zona Pacificului de vest. La ora actuala, satelitii militari chinezi sunt capabili sa detecteze o grupare expeditionara americana, constituta în jurul a mai multe portavioane si portelicoptere, imediat ce paraseste bazele din SUA. Problema chinezilor este ca nu au rachete cu raza mare de actiune si cu mare precizie, cu care sa le atace, chiar în mijlocul oceanului Pacific. Viitoarele bombardierele chineze invizibile H-20, cu raza mare de actiune, pot receptiona de la satelitii militari, în permanenta, coordonatele GPS ale navelor flotei americane, ceea ce le-ar permite sa ajunga nedetectate în preajma lor. În aceasta situatie, bombardierele chinezesti H-20 ar fi înarmate cu bombe si rachete inteligente, cu o abatere probabila de pîna la 6 m ( LS-500J, GB1,  FT-4, LS-6  ), devenind arme redutabile, împotriva portavioanelor si restului navelor flotei americane. Dar si împotriva navelor flotelor aliatilor SUA din vestul oceanului Pacific: Japonia, Coreea de sud, Australia, Taiwan, Singapore, etc.

 

Impartaseste

administrator a etichetat acest articol cu: , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *