Peste 60 de mii de hectare de padure si pasuni din judetul Bacau vor fi incluse de Ministerul Mediului în situl Natura 2000. Proiectul a trezit nemultumirea autoritatilor bacauane, dar si a proprietarilor, inclusi, fara voia lor în zona cu restrictii. Studiile care au stat la baza realizarii proiectului „Natura 2000 în Regiunea Nord Est” au fost contestate de specialisti, care afirma ca speciile de animale mentionate nu exista în zona. Pentru aprobarea lui a avut loc o singura dezbatere publica, spre finalul lunii decembrie.
Potrivit proiectului ”Natura 2000 -la nivelul Regiunii Nord Est” suprafete importante ar urma sa capete un statut special, si sa fie restrictionate de legislatie. Este vorba de peste 37 de mii de hectare în Scorteni, Gârleni, de aproape 11 mii de hectare în Nemira, Lapos, 2500 de hectare la Magura, Târgul Ocna, precum si alte zone. Sefii institutiilor bacauane sau ale ONG-urilor ecologiste si-au exprimat dezacordul fata de acest proiect. În plus, ei afirma ca Ministerul Mediului a realizat un material ne?tiintific, în care sunt trecute ca specii protejate si buhoiul de balta sau bufnita, care de altfel se gasesc pe toata suprafata tarii. ”Este un material neprofesionist. Sunt trecute ca zone cu vulnerabilitate cele de pe Valea Muntelui, pe motiv ca ar fi exploatatii miniere. Dar acestea s-au închis de mult. Apoi, în aceasta zona nu s-a mai înregistrat furt de masa lemnoasa”, a spus la dezbatere Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice. Proiectul a fost ridiculizat si de Ioan Melinte, directorul Agentiei de Plati. ”Nu stiu pe ce s-a bazat ministerul. Sunt trecute animale ca vidra, iar noi nu avem în judet. Deasemeni sunt puse specii ca buhaiul de balta sau Bubo Bubo, adica bufnita, care se gaseste oriunde în tara”, a spus Melinte.
Primii afectati sunt micii proprietari dar si forestierii
Includerea altor suprafete în categoria ariilor protejate va avea un impact economic negativ. Potrivit legislatiei, în aceste zone va fi limitata sau interzisa exploatarea mineralelor si cea forestiera. În acelasi timp, pentru orice interventie în zona, proprietarii sau beneficiarii vor trebui sa realizeze o evaluare a impactului asupra mediului înconjurator. „De aceasta situatie, cei mai afectati vor fi micii proprietari. Daca vor vrea sa taie un copac din padurea proprietate sau vor dori sa construiasca, atunci va trebui sa obtina întâi avizele de la mediu. Noi am estimat ca numarul proprietarilor afectati de acest proiect se situeaza undeva între 5 si 6 mii”, a precizat Ionel Dumitru, seful Fondului Forestier din cadrul Directiei Silvice Bacau. Un alt efect va fi acela al cresterii costurilor de exploatare al masei lemnoase, fapt ce îi nemultumeste în primul rând pe oamenii din afaceri din domeniu. „Exploatarea va fi mult mai dificila si va presupune costuri mai mari, care apar odata cu documentatiile de mediu. Practic, întreaga zona devine neatractiva pentru mediul economic. Tocmai de aceea, firesc ar fi sa se acorde proprietarilor compensatii”, a mai spus Ionel Dumitru.
Investitii blocate de studii nefundamentate
Primarii dar si reprezentantii Consiliului Judetean se tem ca aparitia acestor arii protejate va conduce la blocarea unor investitii. „Cred ca se exagereaza cu Natura 2000. Se va frâna activitatea economica în judet, iar unele investitii risca sa ramâna blocate, pentru un amarât de aviz de mediu, care nu va fi dat doar pentru ca prin zona trece o pasare, odata pe an”, a declarat Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau. Comuna Rachitoasa este inclusa alaturi de Balcani si Motoseni în cadrul sitului „Lacurile Mascurei”. „Noi am înaintat o hârtie prin care am aratat ca vietatile din studiu nu traiesc pe la noi si ca nu suntem de acord. Proprietarii nici nu stiu despre ce este vorba. Cel mai grav este ca daca se va aproba, investitiile vor fi moarte”, a spus Adrian Ivanciu, primarul din Rachitoasa. Comuna Gârleni este inclusa în cadrul celei mai întinse arii protejate, care se întinde pe 37 444 de hectare. „Numai prostii au scris în studiu. Fara sa se consulte cu nimeni. La noi vor fi afectati peste 250 de proprietari”, afirma primarul Valentin Flenchea.
„Studiile le-au facut pe hârtie si nu în teritoriu. La Motoseni nu exista broaste testoase sau vidra. Cred ca aici conducerea judetului ar trebui sa ia problema în serios, deoarece acest proiect va avea consecinte”, afirma Ion Melinte, directorul Agentiei de Plati si Interventie în Agricultura (APIA). Ministerul Mediului a atribuit contractele pentru realizarea studiilor unor ONG-uri din Cluj si Galati. Propunerile au venit din partea lui Atilla Nagy (pentru situl Siret 3 Costisa-Basta), Domokos Csaba (Lacurile din jurul Mascurei), Istvan Kovacs, din cadrul ONG-ului Milvus (Padurea Bazga Traian), Tamas Papp, de la Milvus (Nemira Lapos), Emanuela Baltag de la INCDDD Galati si a lui Alexandr Iftimie de la Muzeul Antipa pentru Magura Târgul Ocna.
Natura 2000 are si sustinatori
Noile arii protejate au trezit si sperante printre edili. Primarul Comanestiului spera ca astfel sa fie stopate taierile ilegale de masa lemnoasa. „Eu as fi de acord cu acest proiect. Ar fi restrictii mai mari pentru aceasta zona, Nemira Lapos, unde în continuare înregistram taiaeri ilegale”, a spus Viorel Miron. Si primarul din Pârjol crede ca astfel s-ar putea atrage niste fonduri. „Daca se vor atrage fonduri, atunci e bine. Noi am avut alunecari de teren. Treaba e cam ametita, lucrurile nu sunt clare. Dupa dezbatere nu am mai primit niciun semnal despre acest proiect”, afirma Dorinel Horchidan. Singurul mare proprietar de teren afectat de decizia Ministerului este Parohia Sfântul Spiridon din Iasi, care are peste 5300 de hectare de padure în Ocolul Silvic Fântânele (Blagesti). „Nu stiam ca padurea de la Blagesti a fost inclusa în proiectul ariilor protejate. Vom încerca sa obtinem custodia si administrarea ariei protejate pe care o avem în administrare”, a declarat preotul jurist Constantin Grigore, din cadrul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.
Înca nu se cunoaste decizia finala
La Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau nu se cunoaste înca decizia Ministerului Mediului în privinta zonelor protejate. “Nu avem informatii precise. Ministerul nu ne-a comunicat nimic”, afirma directorul Paul Toderica. Nemultumirile si adresele autoritatilor bacauane si a mediului economic au fost transmise mai departe, spre analiza. “Dupa o analiza fundamentata stiintific din punct de vedere a necesitatii declararii noilor situri, Ministerul va publica printr-un act legislativ noile situri Natura 2000, cu unitatile administrativ-teritoriale pe care se regasesc si hârtile cu limitele finale. Trebuie tinut cont de faptul ca prin extinderea retelei europene de arii naturale protejate Natura 2000 în România, nu se doreste de fapt stoparea activitatilor economice din zonele propuse, ci aplicarea unei gospodariri durabile, continuarea activitatilor traditionale prin utilizarea unor tehnici/ tehnologii prietenoase pentru mediu”, afirma Andreea Onofrei, specialist din cadrul ARPM Bacau.
